Restituirea cauzei la procuror. Neprezentarea materialului de urmărire penală. Nelegala sesizare a instanţei. Nulitate absolută.

Decizie 103 din 30.05.2006


DECIZIA PENALA NR.103/30.05.2006

Restituirea cauzei la procuror. Neprezentarea materialului de urmarire penala. Nelegala sesizare a instantei. Nulitate absoluta.

Emitent : Curtea de Apel Oradea- Sectia penala si pentru cauze cu minori

Prin sentinta penala nr.878/9.03.2004, Tribunalul Bihor, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul de procedura penala, a achitat pe inculpatul O.D. pentru savârsirea infractiunii prev. si ped. de art.264 din Codul penal cu aplicarea art.37 din acelasi cod.

În baza art.211 al.2/1 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.74, 76 din Codul penal l-a condamnat pe inculpatul G.C.C. la o pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate.

În baza art.110 /1 din Codul penal cu referire la art.83 din acelasi cod a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentinta penala nr.2223/14.12.2001 a Judecatoriei Oradea si  executarea acesteia de catre inculpat alaturi de pedeapsa din prezenta cauza.

În baza art.211 al.2/1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.99 al.3, art.109 si art.74, 76 din acelasi cod ,  a condamnat inculpatii D.R.E. si B.L.A.  la câte o pedeapsa de 1 an închisoare în conditiile art.110 din Codul penal, stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani pentru fiecare dintre inculpati.

Instanta de fond a retinut ca, inculpatii B.L.A, D.R.E. si G.C.C., în baza unui plan preconceput, în data de 22 iulie 2002, l-au deposedat prin violenta pe O.D. de suma de bani pe care acesta o avea asupra sa. Ulterior inculpatii au fost depistati de catre organele de politie, care la efectuarea perchezitiei corporale asupra lui G.C.C., au gasit ascunse în lenjeria de corp sumele de 1 mil.lei si 100 USD.

La prezenta cauza s-a  conexat dosarul nr.7776/2004 în care prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bihor, inculpatul O.D. a fost trimis în judecata pentru comiterea infractiunii prev. de art.264 Cod penal.

Împotriva acestei sentinte, a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Bihor care a solicitat condamnarea inculpatului O.D. pentru infractiunea de favorizare a infractorului si condamnarea inculpatilor G.C., D.R. si B.L. la pedepse just individualizate cu executare prin privare de libertate pentru infractiunile retinute în sarcina lor.

Au declarat apel si inculpatii G.C., D.R. si B.L. care au solicitat în principal desfiintarea sentintei atacate si restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale si a actului de sesizare al instantei, întrucât acesta nu a fost confirmat de primul procuror al parchetului, desi procurorul a efectuat în cauza urmarire penala proprie, iar în subsidiar, au solicitat achitarea, în temeiul dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul procedura penala, sustinând ca în cauza nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel si inculpatul O.D. care a solicitat achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul de procedura penala de sub învinuirea comiterii infractiunii de favorizare a infractorului, în cauza nefiind realizata latura obiectiva a acesteia, iar în subsidiar a solicitat restituirea cauzei la parchet, aratând ca i-au fost încalcate drepturile procesuale nefiindu-i prezentat materialul de urmarire penala.

Prin decizia penala nr.103/30.05.2006,  Curtea de Apel Oradea, în urma rejudecarii cauzei, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bihor si inculpatii G.C., D.R., B.L.A si O.D. si a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea completarii si refacerii urmaririi penale.

Curtea a retinut ca, potrivit  actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca, prin procesul verbal din 23.07.2002, s-a dispus începerea urmaririi penale fata de inculpatii G.C.C. si D.R.E. pentru comiterea infractiunii de tâlharie, prev. si ped. de art.211 al.2/1 lit.a din Codul penal, iar la data de 23.12.2002, celor doi inculpati le-a fost prezentat dosarul urmarire penala.

Ulterior, prin rezolutia din 8.10.2002, procurorul a dispus, în baza art.238 din Codul de procedura penala, extinderea urmarii penale fata de inculpata B.LA. pentru comiterea infractiunii de tâlharie, prev. de art.211 al.2/1 lit.a Cod penal, iar toate actele de urmarire în ce o priveste pe aceasta au fost întocmite de procuror, acesta efectuând urmarire penala proprie. Cu toate ca dupa extinderea urmaririi penale fata de inculpata B.L.A., prin rezolutia din 8.10.2002 s-au efectuat noi acte de cercetare penala, inclusiv confruntari între cei trei inculpati, procurorul nu a procedat în conditiile art.253 din Cod procedura penala la prezentarea din nou a materialului de urmarire penala inculpatilor G.C. si D.R. încalcând astfel dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal, încalcare ce atrage nulitatea urmaririi penale.

Curtea a mai retinut ca, desi dupa extinderea urmaririi penale în ceea ce o priveste pe inculpata B.L.A., procurorul a efectuat urmarirea penala, rechizitoriul nu a fost suspus confirmarii prim procurorului parchetului în conditiile art.209 al.5 din Codul de procedura penala, ceea ce atrage nulitatea absoluta prev. de art.197 al.2 din Codul de procedura penala.

Nerespectându-se dispozitiile art.209 aliniat ultim din Codul de procedura penala, se constata ca sesizarea instantei de fond nu a fost facuta conform legii.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul O.D. se retine ca desi a fost cercetat si ascultat în legatura cu comiterea infractiunii de denuntare calomnioasa prev. de art.259 din Codul penal, fiindu-i prezentat si materialul urmarire penala pentru aceasta infractiune, prin rezolutia din 25.08.2003 procurorul a schimbat încadrarea juridica a faptei în art.264 din Codul penal, nefiindu-i asigurata inculpatului posibilitatea de a-si face apararea si de a solicita administrarea de noi probe cu privire la noua încadrarea juridica data faptei.

Organul de cercetare penala, potrivit dispozitiilor art.253 Cod procedura penala, era obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, si chiar daca prezentarea materialului nu ar fost posibila, din cauza ca inculpatul s-au fi sustras de la chemarea înaintea organului de cercetare penala, ori s-ar fi disparut, potrivit dispozitiilor art.254 Cod procedura penala, procurorul trebuia sa întocmeasca potrivit dispozitiilor art.259 Cod procedura penala un referat în care sa arate împrejurarile concrete din care sa rezulte cauza împiedicarii.

În concluzie, constatându-se ca în cauza au fost încalcate atât prevederile legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal, respectiv dispozitiile art.253 si art.254 din Codul de procedura, cât si cele referitoare la sesizarea instantei, dispozitii  prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, Curtea a retinut ca în cauza solutia care se impune a fi adoptata este aceea de restituire a cauzei la procuror potrivit art.33 Cod procedura penala, pentru refacerea si completarea urmaririi penale.