Raport de drept internaţional privat. recunoaşterea hotărârii străine privitoare la divorţ. noţiunea de hotărâre străină

Sentinţă civilă 316 din 22.01.2006


9.RAPORT DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT. RECUNOAŞTEREA HOTĂRÂRII STRĂINE PRIVITOARE LA DIVORŢ. NOŢIUNEA DE HOTĂRÂRE STRĂINĂ.

Prin noţiunea de hotărâre străină în sensul dispoziţiilor art.166 din Lg.nr.105/1992, legiuitorul are în vedere nu numai hotărârile instanţelor judecătoreşti şi hotărârile arbitrale, ci şi actele altor autorităţi dintr-un alt stat cu caracter jurisdicţional.

Decizia civilă nr.159/ 12.xI.2006.

Prin sentinţa civilă nr.316/21 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr.1201/2006 a fost respinsă ca nefondată cererea de recunoaştere a hotărârii străine formulată de petenta N. L. .

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă  sub nr.1201/C/29.05.2006 petenta N. L. a solicitat recunoaşterea hotărârii străine prin care s-a desfăcut căsătoria dintre ea şi un cetăţean japonez.

Arată în motivare că la data de 6.05.2004 s-a căsătorit cu N. J., căsătoria fiind încheiată la Tokyo, eliberându-se certificatul de căsătorie.

În anul 2005 a hotărât despărţirea în fapt de soţ şi s-a întors în România, şi ulterior a primit actul de divorţ de la fostul soţ, iar în vara anului 2005 i s-a comunicat extrasul de registru de familie în care sunt menţionate înregistrarea căsătoriei, dobândirea numelui soţului şi desfacerea căsătoriei.

A susţinut că are un interes legitim în cauză sub aspectul recunoaşterii căsătoriei şi sub aspectul redobândirii numelui avut anterior căsătoriei , acela de B. .

În drept petenta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.165, 166 din Legea 105/1992.

În dovedire petenta a depus copia şi originalul registrului de familie, certificatul de căsătorie înregistrat la Ambasada României în Japonia sub nr.2017 din 13.04.2006, copia cărţii de identitate.

Cererea a fost timbrată legal.

Examinând probatoriul administrat în dosarul cauzei tribunalul a apreciat că acţiunea nu este fondată şi a fost respinsă pentru considerentele  următoare:

Prin hotărârea străină, în sensul legii 105/1992 modificată, care nu este definitivă, prin art.165 al.1 se înţeleg acte de jurisdicţie ale instanţelor judecătoreşti, ale notariatelor sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat. Actul de jurisdicţie trebuie să fie rezultatul soluţionării conflictelor ivite între persoane fizice sau juridice, prin aplicarea legii, de către instituţiile competente.

În speţă, actul a cărei recunoaştere s-a cerut, este un registru de familie eliberat la 28.04.2005 şi semnat de Primarul districtului Kita-Ku Tokyo, întocmit la data de 6.05.2004 cu ocazia mutării fostului soţ  N. J. la o altă adresă, dintr-un alt district.

Acest act nu are caracter jurisdicţional, împrejurarea că poartă menţiunea desfacerii căsătoriei neconferindu-i această calitate.

Petenta trebuie să formuleze o nouă acţiune în care va depune hotărârea judecătorească prin care s-a desfăcut căsătoria, în condiţiile legii.

Faţă de cele arătate, tribunalul  a respins ca nefondată acţiunea.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta N. L. şi în motivare susţine că prima instanţă a apreciat greşit legea , întrucât actul de divorţ din Japonia îndeplineşte cerinţele art.165 din legea nr.105/1992.

Apelul se constată a fi întemeiat.

Potrivit art.166 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional potrivit hotărârilor străine sunt recunoscute  de plin drept în România, dacă se referă la statutul civil al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi.

Aşadar, prin noţiunea de hotărâri străine, legiuitorul  are în vedere nu numai hotărârile instanţelor judecătoreşti şi hotărârile arbitrale  ci şi actele notariale precum şi actele altor autorităţi dintr-un alt stat cu caracter jurisdicţional.

Cum părţile s-au căsătorit în Japonia, actul de divorţ emis de primarul locului căsătoriei dovedeşte, potrivit art.161 din legea 105/1992 starea civilă a acestora, îndeplinind condiţiile impuse de art.165.

Domenii speta