Anulare act

Decizie 506 din 06.04.2006


Prin sentinta civila nr. 3743/28.09.2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte  de Munca ,Asigurari Sociale, Contencios Administrativ  si Fiscal  a admis exceptia  lipsei  calitatii procesuale pasive  a  pârâtei  Directia Generala a  Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti  pe capatul 3 al actiunii; a fost respins  acest capat  al actiunii formulata de  reclamanta SC Editura Enciclopedia RAO SRL în contradictoriu cu pârâta Directia Generala a  Finantelor Publice  a  Municipiului Bucuresti  - ca fiind formulat împotriva  unei persoane lipsita de  calitate  procesuala pasiva; au fost respinse celelalte capete  ale actiunii precum si  actiunea formulata  în contradictoriu cu  pârâta Autoritatea  Nationala a Vamilor  - Directia  Vamala Regionala Brasov- Biroul Vamal Sibiu , ca neîntemeiate .

Pentru a  pronunta aceasta solutie, instanta de fond  a  retinut, în esenta, ca nu exista identitate  între  pârâta Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti  si persoana obligata la restituirea  suprataxei vamale, aceasta obligatie revenind organului vamal  care a  încasat suma  de  bani  si care  este  organ  de  executare, potrivit  art.32 alin.3 din Codul de  procedura fiscala.

Pe fond s-a considerat ca potrivit  art.1  din OUG 22/1998, de  la  data  intrarii  în vigoare  a  acestui act normativ  si pâna la  data  de  31.12.2000  inclusiv, bunurile  importate  în România vor fi  supuse  unei suprataxe vamale de 6 %, art.2 prevazând ca suprataxa vamala se  aplica  uniform si nediscriminatoriu bunurilor  importate, indiferent de  provenienta lor. Categoriile  de  bunuri  exceptate  de  la aplicarea  suprataxei vamale sunt  prevazute  expres  si limitativ  de  art.3 din OUG 22/1998, printre acestea  numarându-se , la litera c, bunurile scutite de  taxe vamale  potrivit  reglementarilor legale în  vigoare, precum  si bunurile  importate  de  institutiile publice finantate din credite externe.

Bunurile  importate  de  reclamanta, mai  arata tribunalul, nu se  încaseaza  în aceeasi  categorie , ele nefiind  scutite  de  taxe vamale  si deci nici de suprataxa vamala.

În fine, a fost  înlaturata  sustinerea  reclamantei potrivit  careia  în tariful  vamal  de  import  al României  pe anii 1998 - 1999, la pozitia tarifara 490 19900  se gaseste înscris produsul "carte" care este  exceptat în mod expres de  la plata  taxelor  vamale  si nedatorând taxe  vamale nu poate datora nici suprataxe vamale,tribunalul constatând ca notiunile de  "scutire" si "exceptare"  sunt  notiuni  distincte, cu reglementari juridice  diferite, potrivitart.68-70 din Legea nr.141/1997 -. Un ultim argument  al tribunalului îl constituie art. I pct. I alin.2 lit. a  din D. 434/1970.

Împotriva  acestei sentinte  a  declarat  recurs  în termen  legal reclamanta  SC Editura Enciclopedia RAO SRL  formulând critici pe care le-a încadrat  în motivul de  modificare  prevazut de  art.304 pct.9 Cod procedura civila.

Recurenta sustine  ca instanta  de  fond  a  interpretat si aplicat  gresit prevederile  art.3  alin.1 din OUG 22/1998  si art.65  din Codul vamal, potrivit carora , concluzia  rationala este în sensul ca daca  societatea  nu datoreaza taxe vamale  nu poate  datora  nici  suprataxe, pentru ca,  chiar textul de  lege  prevede ca aceste  suprataxe  se  adauga la taxele  vamale datorate. Considerentul instantei  privind  calcularea  separata a  suprataxei, independent  de  vreo taxa  vamala, este  nelegal, nici un text  din cuprinsul OUG 22/1998,  neprevazând asa ceva.

Într-un  motiv  de  recurs  distinct, recurenta critica  tribunalul  si pentru interpretarea gresita  pe care o da notiunilor de  "scutit" si "exceptat", desi  art.68 si 69  din Codul vamal le  definesc  cu claritate  si, fiind  exceptata,  societatea  nu intra  sub  incidenta OUG 22/1998  care  se  refera  doar la importatorii scutiti de  la plata taxelor  vamale  pe o  perioada  determinata.

Într-un ultim motiv de recurs  se sustine  ca, desi instanta fondului retine corect  aplicabilitatea Decretului nr.434/1970, pentru aderarea  României  la Acordul privind importul  de  obiecte cu caracter educativ, stiintific  sau cultural, încheiat  la Lake Succes, New York, totusi, considera  pe  nedrept, facând trimitere la art.I, pct.I, alin.2 , lit.a  din decret, ca statele  contractante  ar putea  percepe  taxe sau alte  impozite interne. Instanta a  ignorat  însa  faptul ca  textul  retinut  este prevazut  sub o conditie, si anume  aceea ca statul  contractant  care  urmeaza  sa  aplice "taxe sau alte impozite interne" sa nu  depaseasca  prin taxele  respective "pe cele  care ating  direct sau  indirect  produsele nationale  similare". Or,  este  notoriu  ca  produsul "carte" editat  si tiparit  pe teritoriul României  nu este  supus nici unei  taxe sau suprataxe.

În concluzie, recurenta  a  solicitat  modificarea sentintei  atacate  în sensul  admiterii actiunii  în contradictoriu si cu Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti ,  care  este  emitentul  deciziei  nr.1293/24 decembrie 2003  si  obligarea  tuturor  intimatilor - pârâti  la restituirea  sumei de  179.293.639 lei,  actualizata cu indicele de  inflatie  de  la  data  retinerii  fara  drept a  sumei  si pâna la  data pronuntarii, precum si obligarea acelorasi intimati pârâti la plata  dobânzii  legale  de  la data  încasarii sumei si pâna  la restituirea  efectiva  a  acesteia.

În recurs a  formulat  întâmpinare numai intimata Autoritatea Nationala a Vamilor , solicitând  respingerea  recursului ca nefondat.

Intimata  a  sustinut ca bunurile  importate  de  recurenta nu se  încadreaza în categoriile  de  bunuri  exceptate  de  la aplicarea  a suprataxei vamale, potrivit  art.3  din OUG  22/1998. Mai arata  ca notiunile de "scutire"  si "exceptare"  sunt  reglementate diferit  si citeaza o decizie  a Curtii Supreme de  Justitie  - Sectia Contencios Administrativ prin care  aceasta  problema a  fost lamurita.

În subsidiar, în  ipoteza  admiterii recursului, s-a  sustinut ca  nu exista  nici un temei legal  pentru actualizarea  sumei platite  si nici pentru  plata  dobânzii legale.

Examinând  sentinta  atacata prin  prisma  motivelor de  recurs  expuse  si a apararilor  cuprinse  în întâmpinare, precum si potrivit  art.3041 Cod procedura civila, Curtea constata:

Recurenta a  importat  carti  în perioada  29.10.1998 - 29.11.1999, în rubrica  33  din  declaratiile  vamale  fiind înscris codul 49019900.

Aplicând OUG nr.22/30.09.1998, referitoare  la  instituirea  , cu caracter  temporar  , a  unei suprataxe  vamale  la importul  de  bunuri , completata  si aprobata  prin Legea nr.247/1998, organele  vamale  au stabilit  în sarcina recurentei, potrivit  art.1  din actul  normativ , o  suprataxa vamala  de  6 %, calculata  la  valoarea în vama a  bunurilor, redusa ulterior prin HG 984/29 decembrie 1998, cu începere  de  la 1  ianuarie 1999, la 4 %.

Suma totala  achitata  de societate  cu acest  titlu  este  de  179.293.639 lei.

Contestatia  înregistrata la  Biroul Vamal Sibiu  sub nr. 704/20.01.2000 a fost examinata pe fond  prin Decizia  nr.1293/24 decembrie 2003, de catre Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, fiind  respinsa.

Anterior se epuizase  un ciclu procesual  complet urmare rezolvarii  contestatiei  pe  calea  exceptiei  de  netimbrare, dar  Curtea Suprema de  Justitie - Sectia Contencios Administrativ , prin  Decizia  nr.1884/17.05.2001 a  admis  recursul societatii împotriva sentintei  civile nr.1362/17 octombrie 2000  a  Curtii  de  Apel Bucuresti - Sectia Contencios Administrativ  si a  trimis cauza  la Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti pentru solutionarea pe fond  a  contestatiei.

Prin decizia a  carei legalitate se examineaza în cauza  de  fata, intimata -  pârâta Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti , care  are legitimare procesuala pasiva  în calitate de  emitent  al actului  administrativ, conform  art.10 Legea nr.29/1990  a retinut  ca  potrivit tarifului  vamal  de import al României  pe anii 1998 si 1999, la pozitia tarifara 4901.99.00 este înscrisa mentiunea "exceptat" si  nu "scutit"  cum sustine SC Editura Enciclopedia RAO SRL, astfel ca importurile  de carti sunt  exceptate  de  la plata  taxelor  vamale, dar  sunt  supuse suprataxei de  6%  si respectiv 4%, calculata la valoarea  în vama  a  bunurilor, acestea neîncadrându-se  în categoriile de  bunuri  exceptate  de  la aplicarea suprataxei vamale, potrivit  art.3 din OUG 22/1998.

Acest  rationament a  fost preluat  de  instanta de  fond  care a  retinut  în plus  si alte  argumente, expuse  în preambulul  considerentelor  de  fata, ajungând la concluzia  ca  actiunea  este  nefondata.

Recursul  de  fata este  fondat si în temeiul  art.312 (1) Cod procedura civila va fi  admis  pentru urmatoarele  motive:

Art.1 alin.3 din OUG 22/1998 dispune ca "suprataxa  vamala se  calculeaza la  valoarea  în vama  a  bunurilor  si se  adauga la taxa  vamala datorata pentru  aceste  bunuri".

Potrivit  art.65  din Codul Vamal al României, taxele  vamale  de  import  se determina pe baza tarifului vamal de  import  al României. În tariful vamal  de  import al României, pe anii  1998-1999, la pozitia tarifara 4901 99.00 se  gaseste înscris  produsul "carte", produs care este exceptat în mod expres de  la plata taxelor vamale.

Necontestat, societatea  nu datoreaza taxe vamale  pentru cartile importate în  perioada  de  referinta.

Or, din  interpretarea logica a  celor  doua  texte rezulta  ca  suprataxa  vamala  se  aplica numai produselor vamuite  la import  si se  adauga la taxa  vamala datorata, astfel ca daca  societatea nu datoreaza taxe vamale nu poate datora  nici  suprataxe, pentru ca chiar textul  legal  prevede  ca aceste  suprataxe se  adauga  la taxele vamale  datorate.

De  altfel  si etimologic "suprataxa" presupune  aditionarea  unei  taxe  la o alta taxa, ceea ce , cum  s-a aratat, nu este  cazul  în  speta.

Potrivit  art.68  din Codul vamal "unele categorii de  marfuri pot beneficia  de  un  tratament  tarifar  favorabil,...potrivit reglementarilor  vamale sau  acordurilor si  conventiilor  internationale  la care  România este  parte. Prin  tratament  tarifar  favorabil se întelege o reducere  sau o  exceptare de  drepturi  vamale,... ". Art.69 din acelasi cod stabileste  ca "prin lege ... din motive  si împrejurari speciale, se acorda  scutiri de drepturi la  importul de  marfuri".

Recurenta-reclamanta este exceptata  de  la  plata drepturilor vamale în baza  unui acord international la care România  este parte, fiind  incident  în  cauza Decretul 434/1970 prin care România  a  aderat  la Conventia  internationala privind comertul international de carte. Astfel, în baza  acestui  acord, persoanele exceptate  nu pot fi obligate la plata  vreunui drept vamal (taxa, suprataxa,  comision, etc.).

Este corecta sustinerea  recurentei  în sensul ca instanta  de  fond a  retinut din  art.I, pct.I, alin.2 lit.a  din Decretul 434/1970 doar prima parte  a textului. În realitate textul legal are urmatoarea formulare: "dispozitiile paragrafului  1 din prezentul articol (cele  referitoare  la  exceptarea  importatorilor de carte de la plata drepturilor vamale) nu vor putea împiedica un stat contractant de  a  percepe  pentru obiectele  importate, taxe  sau alte impozite  interne de  orice  natura  ar fi  ele, cu conditia ca  acestea  sa nu le  depaseasca pe  cele care ating direct sau indirect produsele nationale  similare".

Or, necontestat, produsul  "carte" editat  si tiparit  pe teritoriul României nu este supus  nici  unei taxe  sau suprataxe si,  prin urmare, prin  aplicarea  textului  citat anterior,aceeasi trebuie sa fie si  situatia  cartilor importate.

În  realitate, Curtea considera ca  art.3 pct.c)  din OUG 22/1998 se  aplica  bunurilor  scutite, la care  se  refera art.69 din  Codul vamal  si nu bunurilor exceptate  în baza  unor  acorduri  si conventii internationale  la care  România  este parte , bunuri carora  nu le  este aplicabila OUG 22/1998.

Pentru aceste  considerente , în temeiul  art.11  Legea nr.29/1990 si art.12 OUG 13/2001 aprobata prin Legea nr.506/2001 se  va  admite actiunea , se  va anula  decizia  nr.1293/24 decembrie 2003 a  Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti,  constatând ca  recurenta-reclamanta  nu este  platitoare  de suprataxa vamala. Se va dispune  restituirea sumei de 179.293.639 lei vechi (17.929 lei RONN), retinuta  cu acest titlu, cu dobânda  legala de  la  data  formularii  contestatiei administrative  nr.704/20.01.2000  si pâna  la data platii. Cererea  recurentei-reclamante  de  a  se  actualiza  suma cu indicele  de  inflatie nu poate  fi primita deoarece  prejudiciul pe care l-a  suferit prin lipsa  de  folosinta a  sumei de  bani  platita  cu titlu de  suprataxa vamala îl reprezinta  tocmai  dobânda legala acordata, nefiind  permisa acoperirea  acestuia  de  doua ori:  o data prin plata  dobânzii legale si a  doua oara prin  actualizarea  sumei  cu aplicarea indicelui de  inflatie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul  declarat de  recurenta-reclamanta SC Editura Enciclopedia RAO SRL  împotriva sentintei civile nr. 3743/28.09.2005, pronuntata de  Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte  de Munca ,Asigurari Sociale, Contencios Administrativ  si Fiscal în dosarul nr. 9959/CA/2004, în contradictoriu cu  intimatele  pârâte Directia Generala a  Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, Autoritatea  Nationala a Vamilor, Autoritatea  Nationala a Vamilor - Directia Regionala Vamala Brasov - Biroul Vamal Sibiu.

Modifica sentinta  în sensul ca admite actiunea.

Anuleaza decizia  nr.1293/24.12.2003 a  Directiei  Generale  a Finantelor Publice  a  Municipiului Bucuresti.

Constata ca recurenta-reclamanta  nu este platitoare de  suprataxa vamala  si dispune  restituirea sumei de 179.293.639 lei vechi (17.929 RON)  retinuta  cu acest titlu, cu dobânda  legala  de  la  data formularii  contestatiei  administrative  nr.704/20.01.2000 si pâna la data platii.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica azi 6 aprilie 2006.

PRESEDINTE,JUDECATOR,JUDECATOR,

Liliana Visan Gabriela Bogasiu Simona Marcu