Furt calificat - latura subiectiva

FURT CALIFICAT -  LATURA SUBIECTIVA

Inculpatul F.N. a fost trimis in judecata pentru infractiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e Cod penal, retinandu-se ca, in ziua de 22 aprilie 2004, in timp ce partea vatamata B.G. se deplasa cu faetonul pe sosea, acesta i-a sustras un ferastrau mecanic.

Prin sentinta penala nr. 703 din 23 decembrie 2004, Judecatoria Gura Humorului l-a achitat pe inculpat, in temeiul art. 10 lit. d rap. la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, si l-a obligat sa restituie partii vatamate, constituita parte civila, ferastraul mecanic sau sa-i plateasca contravaloarea lui, calculata la data executarii.

Tribunalul Suceava, prin decizia nr. 275 din 11 aprilie 2004, a respins apelul inculpatului si, admitand apelurile declarate de procuror si de B.E. (mostenitoarea partii civile), a desfiintat partial sentinta, in sensul ca l-a condamnat pe inculpat la 3 luni inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pentru infractiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal.

Rezolvand latura civila, tribunalul l-a obligat pe inculpat sa restituie mostenitorilor partii vatamate un ferastrau mecanic sau sa le plateasca contravaloarea acestuia, in suma de 12.600.000 de lei.

Impotriva deciziei au declarat recurs partea civila si inculpatul, acesta din urma criticand instanta ca a facut o eroare grava de fapt cand a retinut existenta infractiunii – motiv de casare prev. de art. 3859 pct. 18 Cod procedura penala.

Critica a fost  gasita ca fiind intemeiata de catre instanta de recurs.

Din probele administrate a rezultat ca, in luna martie 2004, partea vatamata, pe timp de noapte, a lovit masina inculpatului cu faetonul, avariind-o.

Initial, inculpatul i-a retinut faetonul, dar, cum partea vatamata s-a obligat sa-i repare autoturismul, faetonul a fost restituit, iar politia nu a mai fost anuntata.

Dupa aceasta data, insa, partea vatamata a refuzat sa mai discute despre plata despagubirilor, afirmand ca nu se face vinovat de lovirea masinii.

Aceasta atitudine l-a determinat pe inculpat sa-i ia drujba din faeton si sa-i garanteze restituirea in momentul cand il va despagubi pentru avariile cauzate (asa cum s-a obligat partea vatamata la data coliziunii).

Potrivit art. 208 al. 1 Cod penal, constituie infractiunea de furt, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, „in scopul de a-si insusi pe nedrept”.

In speta, insa, scopul urmarit de inculpat nu a fost acela de a-si insusi ferastraul, ci de a-l tine drept garantie a indeplinirii promisiunii de dezdaunare – faptei lipsindu-i astfel latura subiectiva a infractiunii de furt.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Suceava, cu majoritate de voturi, prin decizia penala nr. 405 din 06.07.2005, a respins ca nefondat recursul partii civile, a admis recursul inculpatului, a casat decizia si a mentinut sentinta penala nr. 703 din 23.12.2004 a Judecatoriei Gura Humorului, prin care acesta a fost achitat.

Este adevarat ca la solutionarea recursului s-a formulat opinie separata, in sensul ca nimanui nu-i este ingaduit sa-si faca singur dreptate, ca in speta este data si conditia scopului insusirii pe nedrept a bunului si implicit toate elementele constitutive ale infractiunii de furt.

Pentru existenta infractiunii de furt prev. de art.208 alin.1 Cod penal, este necesar ca deposedarea victimei de obiectul material al infractiunii sa fie facuta in scopul insusirii pe nedrept a acestuia – adica faptuitorul sa urmareasca a intra in stapanirea efectiva a bunului si a dispune de el ca si cum i-ar apartine - , si nu pentru a determina astfel pe victima sa-i restituie un bun al sau, detinut pe nedrept.

Daca s-ar accepta teza contrara, ar insemna ca o persoana sa poata fi condamnata pentru o anumita infractiune, fara ca fapta savarsita sa intruneasca toate elementele constitutive cerute de lege pentru existenta acelei infractiuni, ori fara ca ea sa le realizeze in modalitatea expres prevazuta de textul incriminator, ceea ce evident este inadmisibil in raport cu principiul legalitatii incriminarii *.

* Tribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 1015/1978, Vasile Papadopol si Mihai Popovici in Repertoriul Alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1976-1980, pg. 165

Domenii speta

Spete similare