Decizia civila nr.394

DOSAR NR. 1521/3/2006

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI / SECTIA A V A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR. 394

SEDINTA  PUBLICA DE LA 20.03.2006

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN

PRESEDINTE : DUMITRU MARCEL  GAVRIS

JUDECATOR : LAURA PLESA

GREFIER : MIHAELA ROCEANU

Pe rol judecarea  apelului  civil de fata promovat de apelanta reclamanta SC IMSA SA  împotriva sentintei civile nr.3507/4.06.2005  pronuntata de Judecatoria Buftea în dosarul 4260/2005  în contradictoriu cu intimatii pârâtii MARIN NICOLAE si MARIN VASILE având ca obiect actiune în constatare – nulitate act vânzare cumparare.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 20.03.2007 acestea fiind consemnate prin aceeasi încheierea care face parte integranta din prezenta când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera si pentru ca intimatii pârâti sa depuna la dosar concluzii scrise, urmeaza a amâna pronuntarea astfel ca

TRIBUNALUL

Prin sentinta civila nr. 3507/4.11.2005 pronuntata de Judecatoria Buftea, s-a respins actiunea formulata de reclamanta SC IMSA SA împotriva pârâtilor MARIN VASILE si MARIN NICOLAE,  ca neîntemeiata.

Actiunea are ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra constructiilor aflate pe terenul din comuna Corbeanca, sat Petresti, parcela 236/1/1, tarlaua 82, judet Ilfov, constatarea nulitatii absolute  a contractului de vânzare-cumparare nr. 4719/2004 autentificat de  BNP Mocanu Victor, încheiat între cei doi pârâti.

În motivare, prima  instanta a retinut ca reclamanta, a dobândit în baza contractului de vânzare-cumparare de actiuni, nr. 514/20.08.1998, pachetul de actiuni al SC Imsa SA.

Printre activele transmise în aceasta modalitate, nu se regasesc si terenuri, fapt ce rezulta din art. 6.6 p.a din contract, transmitându-se numai valoarea unor cladiri, pentru care, de asemeni, nu exista nici un titlu, fisele de inventar depuse la dosar neavând aceasta valoare.

Terenul în suprafata de 3120 mp situat în comuna Corbeanca, sat Petresti, judet Ilfov, pe care se afla niste constructii, cuprinse în inventarele reclamantei, a fost initial în domeniul public al comunei Corbeanca, ulterior prin Hotarârea nr. 18/20.03.2003, acesta fiind trecut în domeniul privat al comunei.

Ulterior terenul a fost trecut la dispozitia Comisiei Locale Corbeanca de aplicare a legii 18/1991, pârâtul Marin Vasile fiind pus în posesie,  ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.

Devenind proprietarul terenului, respectivul pârât a vândut pârâtului Marin Nicolae bunul, în baza unui contract de vânzare-cumparare încheiat în forma autentica, fara a fi încalcate normele imperative ale Legii 54/1998 completata, privind circulatia juridica a terenului,  în vigoare la momentul respectiv ori privind Codul civil care reglementeaza institutia vânzarii.

Astfel reclamanta nu a facut dovada existentei vreunei cauze de nulitate absoluta, fie ea expusa ori virtuala.

Terenul nu mai facea parte din domeniul public al comunei, la data vânzarii, astfel ca, sub acest aspect nu se pot face discutii.

Simpla referire la modul în care a fost  redactat contractul de vânzare-cumparare privitor la declaratia data de vânzator, cu privire la situatia juridica a bunului nu are nici o relevanta în ceea ce priveste existenta vreunei cauze de nulitate absoluta. Prin declaratia data, vânzatorul garanteaza faptul ca, transmite cumparatorului,  un bun ce nu a fost trecut în proprietatea statului, fapt care este conform cu realitatea.

Nu poate fi vorba de o  manopera vicleana, prin care sa se încerce îmbogatirea fara just temei a partilor, în conditiile în care Marin Vasile a primit în baza Legii 18/1991terenul pe care se afla constructiile, fiind de buna credinta, reclamanta putand cere eventual contravaloarea constructiilor, în masura în care se considera prejudiciata, neputând fi vorba de o nulitate absoluta a contractului de vânzare-cumparare.

Privitor la primul capat de cerere, instanta a apreciat ca, acesta nu are nici un temei juridic.

Reclamanta si-a asumat riscul de a cumpara actiuni si nu bunuri determinate, cu o situatie juridica certa, neputând deveni proprietara unor cladiri aflate pe terenul proprietatea unor terti, asa cum a solicitat instantei.

În situatia în care reclamanta ar fi preluat odata cu actiunile si un drept de administrare directa, asa cum se specifica în legea 15/1990 si HG 834/1991, s-a fi putut pune problema existentei unui drept de proprietate asupra terenului ori cladirilor,  în speta nefiind vorba de o situatie de acest gen, aflându-se în situatia prevazuta de art. 482 Cod civil.

Pentru toate aceste considerente a fost respinsa actiunea  reclamantei ca neîntemeiata.

Prin cererea înregistrata la Judecatoria Buftea la 15.12.2005, reclamanta SC Imsa SA a declarat apel împotriva sentintei civile nr. 3507/4.11.2005 pronuntata de Judecatoria Buftea în dosarul nr. 4260/2005, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila sub nr. 1521/3/2006.

În motivare a aratat ca apelanta a cumparat actiunile de la Statul Roman, actiunile materializandu-se in bunurile intreprinderii reorganizate, cu atat mai mult cu cat dreptul de administrare rezulta din lege- legea 15/1990.

Apelanta nu a invocat dreptul de proprietate asupra terenului, iar simpla invocare prin intampinare a art. 4592 C.Civ. nu echivaleaza cu dovada dreptului de proprietate asupra constructiilor.

In ce priveste cererea de anulare a contractului a aratat ca vanzatorul stia ca terenul era afectat de constructii, iar in acest fel nu s-a respectat hotararea prin care Comisia Locala a fost obligata sa il puna in posesia terenului.

In contract se arata ca bunul nu  a trecut in proprietatea statului, afirmatie nereala, avand in vedere HG 930/2002.

 Instrainarea prin act autentic s-a facut fara ca bunul imobil sa fie intabulat. Documentatia topo-cadastrala s-a facut de catre cumparator, tocmai pentru a-i permite acestuia din urma sa pretinda ca este proprietarul exclusiv al constructiilor sunt în capitalul social al corpului de proprietate – desi aceste constructii sunt în capitalul social al SC IMSA SA  si au o valoare reala de circa 1 miliard de lei vechi.

Totodata mai arata ca manopera dolosiva si încercarea de îmbogatire fara just temei rezulta în opinia apelantei si din faptul ca intimatul – pârât Marin Nicolae a formulat împotriva apelantei  o actiune în evacuare în care pretinde ca respectivele constructii sunt proprietatea sa, desi în temeiul Legii nr. 18/1991, aceasta nu putea fi împroprietarit cu cladiri. De aici rezultând si reaua credinta a acestuia. Conform art. 970 c.civ, „conventiile trebuie executate cu buna credinta”. Totodata se arata ca se afla în situatia în care vânzatorul (tatal)  înstraineaza bunul imobil ( fiului) tocmai pentru a încerca o consolidare a titlului si dobândirea in mod ilicit a constructiilor care nu au nici o legatura cu intimatii pârâti. Potrivit dispozitiilor art. 968 c.civ. cauza este nelicita când este prohibita de legi, când este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.

Verificând aplicarea legii si stabilirea situatiei de fapt de catre prima instanta, Tribunalul retine urmatoarele: proprietatea asupra cladirilor este dovedita de reclamanta cu procesul verbal de predare – primire al constructiilor încheiat cu ocazia reorganizarii întreprinderii de stat în societate comerciala pe actiunii. Prin acest act, proprietatea asupra cladirilor a fost transferata noii societatii comerciale înfiintate – reclamanta.

Contractul de vânzare cumparare de actiunii nu transfera bunuri, ci drepturi conferite de actiunile detinute de stat catre persoane de drept privat, cu scopul privatizarii societatii comerciale cu actionariat public.

Art. 492 C.civ, instituie prezumtia dreptului de proprietate asupra constructiilor de pe un teren, pâna la proba contrara.

In acest dosar, reclamanta a facut proba contrarie : constructiile au fost proprietatea unitatii de stat, preluate de reclamanta, vânzatorul nedetinând nici un înscris potrivit caruia la preluarea terenului de catre stat acesta era ocupat de constructii.

In cererea formulata de autorul titularului dreptului de proprietate asupra terenului în baza Legii 18/1991 ( fila 158, dosar TB) si în registrul agricol este mentionata destinatia terenului agricol ( „ însamântat”), astfel ca rezulta ca în timpul detinerii terenului de catre stat cladirile au fost construite de o alta persoana, care este proprietarul acestor cladiri. Pentru reglementarea situatiei între cele 2 persoane – proprietarul asupra cladirilor si proprietarul asupra terenurilor se pot intenta actiunile prevazute de art. 494 C.civ.

Acelasi drept de proprietate asupra cladirilor s-a retinut si în decizia 4236/2005 al INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE( prin care s-a anulat partial H.G. prin care au fost trecute in domeniul public constructiile cu privire la care instanta de judecata a retinut dreptul de proprietate al reclamantei).

Pentru aceste considerente actiunea în constatarea dreptului de proprietate  urmeaza  a fi admisa.

Cu privire la cererea de anulare a clauzei de vânzare cumparare a acestor constructii, tribunalul retine ca este dovedita cauza ilicita a acesteia potrivit dispozitiilor art. 948 pct. 4 C.civ, aceasta urmând a fi anulata. Partile au procedat la înstrainarea unor bunuri ( si primirea lor în proprietate ) care sunt proprietatea altei persoane, fara întocmirea înscrisurilor cadastrale si de intabulare si fara înscrisuri din care sa rezulte dreptul de proprietate ( nici în  certificatul fiscal, nici în  hotarârea judecatoreasca a vânzatorului nu apar mentionate cladirile, mentionerea cladirilor apare numai în procesul verbal  de primire intocmit de  Primaria Comunei Corbeanca).

Prin convenirea acestei clauze cu încalcarea dispozitiilor legale partile au încalcat dreptul de proprietate al altei persoane cu intentia de a îngreuna apararea acestui drept, astfel ca aceasta clauza este nula absolut.

Potrivit disp. art. 296 C.p.civ., hotararea apelata urmeaza a fi schimbata in sensul celor retinute anterior.

Potrivit disp. art. 274 C.p.civ., paratii suporta cheltuielile de judecata facute de apelanta. Cu aceasta cauza urmeaza a fi obligati la plata sumei de 36, 6 lei- taxa de timbru si timbru judiciar pentru judecata actiunii in prima instanta si la plata sumei de 29 lei - taxa de timbru si timbru judiciar pentru judecata apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE  LEGII,

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta reclamanta SC IMSA SA cu sediul în Bucuresti, Calea Victoriei nr. 168, sector 1 împotriva sentintei civile nr. nr. 3507/4.11.2005 pronuntata de Judecatoria Buftea în dosarul nr. 4260/2005, în contradictoriu cu intimatii  pârâti MARIN VASILE si MARIN NICOLAE ambii domiciliati în comuna Corbeanca, sat Tamas, judet Ilfov.

Schimba în tot sentinta apelata.

Admite în parte actiunea.

Constata nulitatea absoluta partiala a contractului de vânzare-cumparare nr. 4719/30.09.2004 în ce priveste constructiile de pe teren.

Constata dreptul de proprietate al reclamantei asupra constructiilor de pe terenul din satul Petresti, comuna Corbeanca, parcela 236/1/1, tarlaua 82, astfel cum acestea sunt identificate în documentatia topografica întocmita conform HG 834/1991.

Obliga la plata 36,6 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta.

Obliga intimatii la plata sumei de  29 lei cheltuieli de judecata catre apelanta.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata  în  sedinta  publica,  astazi  27.03.2007.

PRESEDINTE JUDECATOR

Dumitru Marcel Gavris Laura Plesa

GREFIER

Mihaela Roceanu

Red. P.L.

dact.  N.C./5 ex.

jud.Bufea

jud. Cojocaru Adrian.

Domenii speta

Spete similare