DOSAR NR. ..........
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI- SECTIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. .......
SEDINŢA PUBLICĂ DE LA DATA DE ............
INSTANŢA COMPUSĂ DIN:
PREŞEDINTE: ..........................
GREFIER: ..................................
Pe rol soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamanţii .................... în
contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, având
drept obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamantul
........................, personal si asistat de avocat, cu împuternicire avocaţială la dosar,
care răspunde si pentru reclamanta ..............., lipsă fiind pârâţii.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează
instanţei că au sosit relaţiile solicitate de la Primăria Municipiului Bucureşti -
Serviciul Nomenclatura şi Urbanism si Primăria Municipiului Bucureşti -
Direcţia Evidenta Proprietăţii.
Instanţa pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a
Stalului Român si a Municipiului Bucureşti.
Apărătoarea reclamanţilor solicită respingerea excepţiei, având în vedere
că imobilul din .............., este un bun fără stăpân, nu există un titlu de proprietate,
nici pe numele unei persoane fizice si nici pe numele unei persoane juridice, în
acest caz proprietari fiind Statul Român si Municipiul Bucureşti, în calitate de
administratori.
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ............. la data de
............, reclamanţii .................... au chemat în judecată Statul român prin
Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al
Municipiului, solicitând a se constata că au dobândit prin uzucapiune terenul de
150 mp din .................. şi prin accesiune construcţia de pe teren.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că au dobândit posesia din
.......când au încheiat un înscris sub semnătură privată ("chitanţă") cu numiţii
.......................şi care nu aveau , la rândul lor vreun titlu de proprietate asupra
imobilului, astfel că moştenitorii nu au calitate procesuală în cauză. Reclamanţii
apreciază că imobilul nu are stăpân, astfel că, potrivit art. 646 C.civ., aparţine
statului.
În dovedirea cererii, ce a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 111
C.p.civ, art. 646, 1846,1847, 1854, 1860, 1890 C.civ, art. 482, 488 şi 492 C.civ, art. 25
din Decretul nr. 31/1954, art. 3 pct. 56 din HG 208/2005, Legea 215/2001, art. 4 şi
5, alin. 2 din Legea 213/1998, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu
înscrisuri, martori şi expertiza topografică şi de evaluare a imobilului- teren şi
construcţie.
Cererea a fost timbrată cu 808 lei taxă judiciară de timbru şi 1,8 lei timbru
judiciar.
Prin întâmpinare, pârâtul Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice
a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că nu are calitate de
proprietar , că, în cazul în care este vorba despre o succesiune vacanta, vacanţa
succesorală trebuie constatată de notar conform procedurii legale, iar pe fond a
arătat că în cazul în care terenul ar fi proprietatea statului, acţiunea ar fi
neîntemeiată.
La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri, în copie: buletine celor doi
reclamanţi, adresă de la Consiliul Local Sector 4, Direcţia Generală de impozite şi
taxe locale, chitanţă din ...., certificat nr. .......... eliberat de Camera Notarilor
Publici Bucureşti, răspuns nr. ............... eliberată de Primăria sector 4, răspuns nr.
.............. eliberat de Municipiul Bucureşti, răspuns nr. ............., plan de situaţie,
răspuns nr. .......... a Municipiului Bucureşti,
Au fost audiaţi martorii ..................., ale căror declaraţii se află ataşate la
dosar.
S-au administrat o expertiză tehnică imobiliară şi o expertiză tehnică
topografică prin care s-a identificat imobilul în cauză.
La termenul din ..........., s-a dezbătut excepţia lipsei calităţii procesuale
pasive a pârâţilor.
Analizând excepţia, instanţa constată următoarele:
Întrucât uzucapiunea este atât o sancţiune civilă care se îndreaptă
împotriva proprietarului (prescripţie), cât şi un mod de dobândire a proprietăţii,
ceea ce presupune un transfer de drepturi tot de la adevăratul proprietar către
posesori, rezultă că acţiunea în uzucapiune-acţiune în realizare (întrucât dreptul
posesorului de a dobândi şi proprietatea nu operează de jure, ci numai dacă este
invocat - a se vedea art. 1841 C.civ), trebuie în mod imperativ a fi îndreptată
împotriva proprietarului. Nerezultând, din acte, calitatea de proprietar asupra
terenului a nici unuia dintre pârâţi, instanţa reţine că nici Statul român prin
Ministerul Finanţelor Publice, nici Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al
Municipiului Bucureşti nu au calitate procesuală pasivă în acţiunea în
uzucapiune, astfel că acţiunea va fi respinsă ca urmare a admiterii excepţiei în
baza art. 137 C.p.civ.
Trebuie remarcat că, dacă potrivit art. 646 C.civ., bunurile fără stăpân trec
în proprietatea statului, în speţă, fiind vorba despre un bun imobil, dreptul de
proprietate nu se stinge prin neuz, astfel încât a rămas în patrimoniul
proprietarilor neindentificaţi de reclamanţi sau a moştenitorilor acestora
(urmând ca reclamanţii să facă demersuri pentru a afla cine sunt acele persoane,
pornind de la menţiunile chitanţei, se face trimitere la numiţii ....................
Modalitatea în care îşi găseşte aplicare art. 646 C.civ privind trecerea
imobilelor fără stăpân în proprietatea statului este cea a emiterii certificatului de
vacanţă succesorală, conform procedurii legale, de către notar (art. 85 din Legea
36/1995), reclamanţii, trebuind a sesiza autoritatea fiscală competentă pentru ca
aceasta să solicite constatarea vacanţei succesorale, neexistând un asemenea
certificat, nu există nici calitatea pârâţilor de proprietari ai imobilului.
Întrucât admiterea excepţiei face de prisos cercetarea fondului, acesta nu
va mai fi analizat (deşi, într-adevăr, în ipoteza în care statul era proprietar,
ţinând cont că, până la apariţia Legii 18/1991 ce demarchează domeniul public
de cel privat , proprietatea de stat era imprescriptibilă, rezultă că din 1991 până
astăzi nu s-a împlinit termenul de 30 de ani.)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARĂŞTE:
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român şi a
Municipiului Bucureşti.
Respinge cererea formulată de reclamanţii ................... , împotriva
pârâţilor Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în ..............
............. şi Municipiul Bucureşti, prin Consiliul General al municipiului
Bucureşti, cu sediul în ........................ ca fiind introdusă împotriva unor persoane
fără calitate procesuală.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, ................
PREŞEDINTE GREFIER
1
Judecătoria Sectorul 2 București
Acţiune în revendicare. Uzucapiune. Hotărâre judecătorească – titlu de proprietate.
Judecătoria Galați
Uzucapiune. Condiţii. Neîndeplinirea condiţiei posesiei întemeiate pe just titlu.
Judecătoria Bârlad
Uzucapiune
Tribunalul Bacău
Uzucapiune
Tribunalul Prahova
Neîndeplinirea condiţiilor uzucapiunii asupra terenului care face obiectul legilor fondului funciar