Uzucapiune. Condiţii. Neîndeplinirea condiţiei posesiei întemeiate pe just titlu.

Sentinţă civilă 8547 din 05.12.2016


Reclamanta nu a făcut dovada că are un just titlu pentru imobilul ce se cere a fi uzucapat și care se află în proprietatea pârâtei. Faptul că s-a ocupat de întreținerea imobilului și plata cheltuielilor generate de acesta nu i-a creat un just titlu reclamantei în baza căruia să-l poată uzucapa.

Sentinţa nr. 8547/05.12.2016 pronunțată de Judecătoria Galați

Prin Contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. xxxx/1992 (f. 7-12), pârâta IVG a devenit proprietar al imobilului situat în Galați, Cartier XXXXXXXXXX, prețul fiind integral achitat, astfel cum a rezultat din Adeverința nr. XXX/18.01.1994 emisă de SC L (f. 11).

Cu chitanța nr. ZZZZZ/11.02.2113 (f. 13), a fost achitat impozitul pentru imobilul aflat în proprietatea reclamantei.

Din înscrisurile aflate la dosar (f. 14-23), a rezultat că Asociația de Locatari nr. XXX și SC XXXXX SA au acționat pârâta în judecată pentru plata sumelor restante și că este demarată executarea silită împotriva pârâtei pentru recuperarea sumelor datorate furnizorului de energie electrică.

Din Adeverința nr. XXX/06.11.2015 emisă de Asociația de Proprietari nr. 781 (f. 71), a rezultat că au fost achitate la zi cheltuielile de întreținere pentru imobilul aflat în proprietatea pârâtei.

În drept, conform art. 1846 C.civ. de la 1864 (act normativ incident în cauză deoarece sub incidența acestuia a început să curgă prescripția achizitivă), orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.

Potrivit art. 1847 C.civ. de la 1864, ca să se poată prescrie, se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.

În baza art. 1895 din același act normativ, cel ce câștigă cu bună-credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia în zece ani, dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția tribunalului județean unde se află nemișcătorul și prin douăzeci de ani, dacă locuiește în altă circumscripție.

Conform art. 1897 din același cod, justa cauză este orice titlu translativ de proprietate.

Potrivit art. 1898, buna – credință este credința posesorului că, cel de la care a dobândit imobilul, avea toate însușirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea. Este suficient ca buna credință să fi existat la momentul dobândirii imobilului.

În baza art. 1899 C.civ. de la 1864, justa cauză trebuie să fie întotdeauna dovedită de cel ce invocă prescripția de la 10 la 20 de ani și buna-credință se presupune întotdeauna.

Din interpretarea textelor legale menționate, rezultă că, pentru a opera uzucapiunea de scurtă durată, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

-să existe o posesie utilă asupra lucrului

-posesia să se întemeieze pe un just titlu

-posesia să dureze de la 10 la 20 de ani

-posesia să fie de bună – credință.

Justul titlu reprezintă un act translativ de proprietate, un ”negotium”, care provine de la altcineva decât proprietarul.

În cauză, reclamanta nu a făcut dovada că are un just titlu pentru imobilul ce se cere a fi uzucapat și care se află în proprietatea pârâtei.

Faptul că s-a ocupat de întreținerea imobilului și plata cheltuielilor generate de acesta nu i-a creat un just titlu reclamantei în baza căruia să-l poată uzucapa.

Nefiind îndeplinită una din condițiile impuse legislativ pentru dobândirea uzucapiunii de scurtă durată, nu se mai impune analizarea celorlalte condiții care trebuie îndeplinite cumulativ, astfel încât cererea reclamantei este neîntemeiată.

În concluzie, pentru considerentele expuse, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.