Fara titlu

Dosar nr. .................

JUDECĂTORIA SECTOR 4 BUCUREŞTI - SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...........

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ...............

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE - .....................

GREFIER - ......................

Pe rol pronunţarea în cauza civilă privind pe contestatorii ..................,

................, .............., .............., ............., ............... şi .......... în contradictoriu cu

intimata ..........., având ca obiect contestaţie la executare şi cerere de suspendare a

executării silite.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică de la termenul din

.........., susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi

care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când, având nevoie de timp pentru a

delibera, instanţa a amânat succesiv pronunţarea la data de ........... şi pentru data de

azi, ..............

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ........... la data de

..........., contestatorii ........, .........., ............, ............., ........., .......... şi ............. au

formulat în contradictoriu cu intimata ..................... contestaţie la executare, solicitând

anularea somaţiei şi a celorlalte acte de executare efectuate în dosarul nr. ......... al BEJ

.....................

Totodată, s-a solicitat suspendarea executării silite, până la soluţionarea

contestaţiei la executare.

În motivare, contestatorii au arătat în esenţă că sunt proprietari în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul ............, în temeiul Legii nr.

112/1995, precum şi că titlul executoriu se referă exclusiv la ..............., ............ şi

............., neexistând titlu executoriu împotriva celorlalţi contestatori. Se critică titlul

executoriu şi sub aspectul neindividualizării suprafeţelor din locuinţă ocupate de

fiecare contestator în parte.

Se mai susţine că contestatorul ................. a mai fost chemat în judecată în alt

dosar având ca obiect acţiune în revendicare, că contestatorii au formulat cerere de

revizuire împotriva titlului executoriu şi că au formulat cerere de lămurire a titlului

executoriu, potrivit art. 400 alin.2 C.pr.civ.

În dovedirea cererii, contestatorii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Intimata ..................... nu a depus întâmpinare, însă a invocat în apărare

următoarele excepţii procesuale absolute (f.66):

a) excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a contestatorilor  ............., ............,

................, ................, arătând în esenţă că aceştia nu au dovedit existenţa unui drept

real opozabil intimatei, ori exercitarea unei posesii utile, singurul motiv pentru care un

terţ faţă de raportul execuţional ar putea formula contestaţie la executare;

b) excepţia lipsei de interes a contestaţiei formulate de contestatorii ...........,

............... şi ................, în măsura în care aceştia invocă lipsa titlului executoriu faţă de

contestatorii ..........., ............., ................, ................, întrucât interesul astfel manifestat

nu este unul personal.

c) excepţia inadmisibilităţii contestaţiei formulate de contestatorii .........,

............... şi .............., în măsura în care aceştia pun în discuţie fondul litigiului

soluţionat irevocabil prin hotărâre judecătorească, afirmând că sunt proprietarii

imobilului.

Prin încheierea interlocutorie de la ............ (f. 90 - 92), instanţa a respins ca

neîntemeiate primele două excepţii (lit.a şi b) şi a admis excepţia inadmisibilităţii

contestaţiei formulate de contestatorii ............., ........... şi ............. (lit.c), în măsura în

care prin aceasta se invocă apărări de fond faţă de titlul executoriu.

Totodată, instanţa a admis cererea de suspendare a executării silite, până la

soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei la executare.

Potrivit certificatului de calitate de moştenitor  nr. .............. emis de BNP

............ (f. 81), intimata ................... a decedat la data de ............., pe parcursul

prezentului proces, operând transmisiunea calităţii procesuale către moştenitoarea

legală, ................

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi

administrarea probei cu înscrisuri, considerând-o concludentă şi utilă.

La dosar au fost depuse înscrisuri şi au fost ataşate actele dosarului de executare

nr. ............ al BEJ ................

Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele:

La data de ........., BEJ .............. a emis în dosarul de executare nr. ...........

somaţiile de executare nr. ....... (f. 39 - 41), prin care a somat debitorii ...............,

........... şi ............. ca în termen de 5 zile de la data comunicării somaţiei să-şi

îndeplinească obligaţia stabilită prin titlul executoriu (decizia civilă nr. .............

pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă), de a lăsa în deplina

proprietate şi posesie a creditoarei .................. imobilul situat în .............., Bd. ..........,

apt..... sector ........

Totodată, debitorii obligaţiei de predare au fost înştiinţaţi (f. 42 - 45) că

executarea silită urmează a avea loc la data de ..............

Prin decizia civilă nr. ................ pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a

III-a civilă (f. 27 şi urm.) a fost admis recursul declarat împotriva sent.civ. nr.

................ pron. de Judecătoria sectorului 4, a fost modificată sentinţa recurată şi în

fond au fost obligaţi pârâţii .............., .............. şi ............. să lase reclamantei ........ în

deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în ..........., Bd. .................. , apt....,

sector ...

Instanţa a reţinut în esenţă că reclamanta este proprietara imobilului revendicat,

întrucât imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil, iar titlul său de proprietate este

preferabil titlului pârâţilor (contractul de vânzare-cumpărare nr. ..........., încheiat între

Primăria Mun. Bucureşti şi ...................., în calitate de vânzătoare, şi de ............ şi

................, în calitate de cumpărători), care au dobândit imobilul de la un neproprietar

şi nu pot invoca buna lor credinţă pentru a obţine câştig de cauză în acţiunea în

revendicare.

În raport de considerentele esenţiale ale hotărârii judecătoreşti puse în

executare, care explică şi justifică soluţia adoptată şi au intrat, împreună cu aceasta, în

puterea lucrului judecat (art. 1201 C.civ., art. 166 C.pr.civ.), nu pot fi primite apărările

de fond formulate implicit de contestatorii ..........., ...... şi .... (ultimii fiind moştenitori

ai defunctei ........), prin care aceştia au susţinut că sunt proprietarii imobilului (art. 399

alin.3 C.pr.civ.).

Având în vedere soluţia adoptată de instanţă asupra excepţiei inadmisibilităţii, 

prin încheierea interlocutorie de la ........., şi considerentele acolo expuse, va fi respinsă

ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de contestatorii ............, ........... şi

............., în măsura în care prin aceasta se invocă apărări de fond faţă de titlul

executoriu.

Nu poate fi primit motivul de contestaţie întemeiat pe pretinsa lipsă a titlului

executoriu opozabil contestatorilor ..........., .............., ............., .............., persoane care

nu au fost parte în procesul de fond, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 401 alin.2 C.pr.civ., contestaţia prin care o terţă persoană pretinde

că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi

introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a

bunului.

În temeiul acestei dispoziţii legale, doctrina şi jurisprudenţa au reţinut în mod

judicios că unicul motiv de contestaţie ce poate fi invocat de o persoană terţă faţă de

raportul juridic execuţional - al cărui subiecte sunt creditorul urmăritor şi debitorul

urmărit - este urmărirea greşită a averii sale.

Cu alte cuvinte, terţul poate formula contestaţie la executare, în măsura în care

justifică faptul că are un drept de proprietate, ori un alt drept real asupra  bunului

asupra căruia se efectuează executarea silită. În lumina dispoziţiilor Legii nr. 7/1996

privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, dreptul real invocat de terţ trebuie să fie

opozabil terţilor (în acest context interesează opozabilitatea faţă de creditorul

urmăritor) prin înscriere în cartea funciară (art. 25 alin.1 din Legea nr. 7/1996).

Nu se poate exclude ca terţul urmărit să invoce şi un drept personal, cu condiţia

ca acesta să fie opozabil creditorului urmăritor, izvorând, spre exemplu, dintr-un act

juridic încheiat cu creditorul, ori cu autorii acestuia.

În cauză, contestatorii .........., ............, ..........., ............ nu au invocat şi nici

dovedit că ar avea un drept real opozabil proprietarilor recunoscuţi de justiţie cu efect

declarativ, fiind doar titularii unor drepturi personale, izvorâte dintr-un contract

încheiat cu contestatorul ..............., aceste contract, precum şi drepturile şi obligaţiile

izvorâte din el, fiind însă inopozabil proprietarei ................., precum şi succesoarei

acesteia, intimata .............. (art. 973 C.civ.).

Astfel, potrivit contractului de comodat datat ..........., comodantul .............. a dat

în folosinţa gratuită a comodatarilor ..............., ............., ............, ................., ...............

imobilul situat în ........., Bd. ..............., apt........, sector ........., pe termen nelimitat.

Acest contract nu are dată certă opozabilă terţilor, printre care intimata

.............. (şi autoarea acesteia, defuncta ..................), astfel încât data menţionată în

cuprinsul său nu are putere doveditoare (art. 1182 C.civ.).  Este relevant îndeosebi că

la data pronunţării deciziei irevocabile asupra acţiunii în revendicare, prin care

.............. a fost obligat să lase imobilul în deplina proprietate şi liniştita posesie a

autoarei intimatei, contractul de comodat nu avea dată certă, data certă fiind dobândită

doar la data depunerii acestui înscris la dosarul cauzei (28.05.2008).

Ca atare, la data reală a încheierii acestui contract, care nu poate fi în raport cu

terţii decât cea la care a devenit certă, contestatorul ................ (comodant) pierduse în

mod irevocabil procesul de revendicare şi nu mai avea niciun titlu juridic, de orice

natură, care să-i permită să constituie drepturi personale asupra imobilului în favoarea

terţilor. Contractul a fost aşadar încheiat pur formal, pentru a constitui artificial

impedimente la executarea propriei obligaţii de predare.

Chiar fără a avea în vedere aparenţa încheierii pro causa a contractului de

comodat, acesta nu constituie un impediment la executare, ce ar putea fi invocat de

contestatori în condiţiile art. 401 alin.2 C.pr.civ., întrucât, după cum s-a reţinut deja,

contractul a fost încheiat exclusiv cu debitorul obligaţiei de predare a imobilului,

......................., fiind ca atare inopozabile proprietarei .................... (art. 973 C.civ.).

Această dispoziţie legală este aplicabilă fără nicio restricţie în materia

contractului de comodat, contract care încetează în momentul desfiinţării titlului

comodantului, care îl îndreptăţea să dea bunul în folosinţa gratuită a altei persoane.

Pentru identitate de raţiune, acelaşi raţionament este valabil şi în privinţa

contractelor de locaţiune, doctrina şi jurisprudenţa fiind constante în a considera că în

cazul desfiinţării (desfacerii) titlului locatorului, locaţiunea se desfiinţează.

Nu sunt aplicabile aşadar nici măcar prin asemănare dispoziţiile art. 1441

C.civ., întrucât ipoteza textului se referă la vânzarea (ori înstrăinarea cu titlu oneros a)

imobilului de către locator, dobânditorul fiind succesorul în drepturi al locatorului şi

ţinut să respecte obligaţia scriptae in rem, în vreme ce autoarei intimatei i s-a

recunoscut această calitate cu titlu retroactiv, aceasta nefiind succesoarea  în drepturi a

pârâţilor din litigiul de fond.

Aşa fiind, pretinsele drepturi locative ale contestatorilor - comodatari nu sunt

opozabile creditoarei obligaţiei de predare a imobilului, în raport de care contestatorii

sunt persoane care ocupă în fapt imobilul, fără niciun titlu. Mai mult, având în vedere

că dreptul de folosinţă pretins de contestatoare este transmis de un debitor al obligaţiei

de predare, ................, iar acest drept nu este opozabil creditoarei-intimate, potrivit

considerentelor pe larg expuse în cele ce preced, rezultă că titlul executoriu poate fi

pus în executare şi împotriva contestatorilor, care nu pot invoca valabil un impediment

la executare, în condiţiile limitativ prevăzute de art. 401 alin. 2 C.pr.civ.

Soluţia potrivit căreia executarea silită directă a obligaţiei de predare a unui

imobil poate avea loc şi împotriva terţilor care ocupă imobilul în fapt, fără niciun titlu

opozabil creditorului urmăritor, rezultă limpede şi din art. 516 pct. 8 C.pr.civ., astfel

cum a fost modificat prin Legea nr. 459/2006, potrivit cu care actul de adjudecare va

cuprinde menţiunea că acest act este titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea

funciară, precum şi a faptului că, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu

împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesia acestuia din urmă, sau împotriva

oricărei alte persoane care are în posesie ori deţine în fapt, fără niciun titlu, imobilul

adjudecat.

Această soluţie are valoare de principiu, fiind aplicabilă pentru identitate de

raţiune (ubi idem est ratio, ibi idem solutio esse debet) şi în situaţia executării silite

directe a obligaţiei de predare a unui imobil, cu atât mai puternic cuvânt cu cât în

cauză, titlul pus în executare este chiar o hotărâre judecătorească irevocabilă, care a

statuat cu putere de lucru judecat asupra proprietăţii şi îndreptăţirii creditoarei de a

relua posesia, iar nu un simplu act de adjudecare - ar fi de altfel ilogic ca actului de

adjudecare să i se recunoască efecte mai întinse decât unei hotărâri judecătoreşti

statuând obligaţia de predare a unui imobil, motiv pentru care art. 516 pct. 8 C.pr.civ.

trebuie considerat o aplicaţie particulară a unui principiu general, rezultat din

ansamblul reglementărilor în vigoare, în special din cuprinsul art. 401 alin.2 C.pr.civ.

Pentru identitate de raţiune, situaţia terţului care nu are niciun titlu opozabil

creditorului obligaţiei de predare, dreptul său de folosinţă izvorând exclusiv dintr-un

act încheiat cu debitorul respectivei obligaţii, este identică cu cea a terţului care deţine

imobilul în fapt, fără niciun titlu, întrucât în această materie, sintagma "fără niciun

titlu" are în vedere situaţia în care terţul ocupă imobilul "fără niciun titlu opozabil

creditorului".

Orice altă interpretare ar goli de conţinut obligaţia de predare stabilită în sarcina

debitorului, întrucât acesta ar putea eluda cu uşurinţă şi pe termen nedefinit

obligativitatea titlului executoriu, încheind contracte de comodat ori locaţiune cu terţi

cu care se află în conivenţă (fie şi membri ai familiei sale); totodată, s-ar accepta

implicit că aceste contracte sunt cel puţin temporar opozabile creditorului urmăritor,

care s-ar vedea pus în situaţia de a angaja noi procese împotriva terţilor, fără a fi însă

în niciun fel protejat de încheierea la infinit a unor noi contracte de acelaşi fel, cu

aceiaşi ori cu alţi terţi.

O atare interpretare este atât de potrivnică supremaţiei dreptului, esenţială într-

un stat de drept şi democratic, cât şi caracterului obligatoriu al hotărârilor

judecătoreşti, întrucât prin acceptarea ei ar fi încălcate grav Constituţia României şi

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care, în condiţiile art. 11 şi art. 20 din

Constituţie, face parte din dreptul intern şi are prioritate faţă de normele

infraconstituţionale care îi sunt contrare.

În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că

executarea unei hotărâri judecătoreşti face parte integrantă din "proces", în sensul art.

6 din Convenţie (Hornsby c. Greciei, Immobiliare Safi c. Italiei), iar neexecutarea unei

hotărâri judecătoreşti relevă o încălcare a dreptului de acces la justiţie, acces care nu

poate fi considerat efectiv decât în măsura în care statul se dotează cu un arsenal

materie de executare silită.

Curtea a statuat că într-un stat care respectă preeminenţa dreptului, o hotărâre

definitivă nu poate rămâne fără efect în defavoarea unei părţi, iar omisiunea statului de

lua măsurile necesare pentru executarea efectivă şi într-un termen rezonabil a titlurilor

executorii, chiar împotriva unor persoane private, constituie o încălcare a dreptului la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 par.1 din Convenţie (între altele, Ruianu c.

României, ............,  Constantin Oprea c. României, ..........., Kocsis c. României,

...........).

Revine aşadar instanţei obligaţia de a interpreta dreptul intern într-o manieră

care, fără să afecteze drepturile terţilor menţionaţi în cuprinsul art. 401 alin.2 C.pr.civ.,

să asigure executarea efectivă a obligaţiei de predare a imobilului, cuprinsă în titlul

executoriu.

De altfel, având în vedere că dreptul de proprietate al creditoarei-intimate a fost

recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă, aceasta are un "bun" în sensul art.

1 par. 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; o întârziere

în executarea hotărârii constituie totodată o ingerinţă în dreptul de proprietate al

intimatei. O astfel de ingerinţă nu poate fi socotită rezonabilă, în măsura în care s-ar

statua că intimata nu poate intra în posesia imobilului său din cauza unor contracte în

care nu a fost parte şi care nu-i sunt opozabile, potrivit legii interne.

Nici celelalte motive expuse în sprijinul contestaţiei nu pot determina admiterea

acesteia.

Astfel, repunerea pe rol a unei acţiuni în revendicare similare celei soluţionate

irevocabil prin titlul executoriu, precum şi formularea de către contestatori a unor

cereri de revizuire, respectiv de contestaţie în anulare nu înlătură puterea de lucru

judecat şi caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti irevocabile, şi nu constituie

impedimente la executarea silită.

Totodată, nu poate fi primită apărarea întemeiată pe pretinsele lipsuri ale titlului

executoriu, în sensul că acesta nu individualizează suprafeţele ocupate de fiecare dintre

contestatori în interiorul apartamentului. O atare individualizare, pe lângă faptul că ar

fi practic imposibilă, este inutilă, întrucât ceea ce interesează la soluţionarea unei

acţiuni în revendicare (dar şi a prezentei contestaţii) este obligaţia contestatorilor de a

preda imobilul în întregul său adevăratului proprietar.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 399 - 404 C.pr.civ., art. 516 pct.8

C.pr.civ., art. 6 par.1 şi art. 1 par. 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului, art. 129 alin.6, art. 137 alin.1 C.pr.civ.,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de contestatorii

............, ........... şi ............, în măsura în care prin aceasta se invocă apărări de fond faţă

de titlul executoriu.

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorii ..........., ..........,

................, .........., ..........., .............. şi ............, toţi domiciliaţi în ..........,  Bd. .......... nr.

....., ap. ..., sector ..., în contradictoriu cu intimata ................., domiciliată în .........., str.

............., sc. ......, et.... ap.., sector ..., pentru rest, ca neîntemeiată.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, .................

PREŞEDINTE, GREFIER,

6

Domenii speta

Spete similare