Desemnarea administratorului prin hotărârea de deschidere a procedurii este atributul exclusiv al judecătorului-sindic.
Debitorul SC C IG SA a solicitat deschiderea procedurii, cerere admisă prin sentinţa nr.11 din 15.01.2004 a Tribunalului Dolj, prin aceeaşi hotărâre desemnându-se administrator SC R SRL , cu atribuţiile prevăzute de lege.
Debitorul a declarat recurs împotriva sentinţei pe motiv că judecătorul-sindic a numit un alt administrator, decât cel indicat prin cererea introductivă, cu care au fost de acord şi creditorii cu creanţe deţinând cel puţin 50% din valoarea totală.
Prin decizia nr.228 din 2.04.2004 s-a respins recursul ca nefondat, reţinându-se că în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art.10 din Legea 64/1995, judecătorul-sindic are competenţa exclusivă de desemnare a administratorului, prin hotărârea de deschidere a procedurii, desemnarea realizându-se în funcţie de forma de organizare a societăţii debitoare, complexitatea operaţiunilor, de capacitatea administratorului.
În conformitate cu art.17 alin.1 din Legea 64/1995 în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator, persoană fizică sau juridică, indiferent dacă prin hotărârea de deschidere s-a numit administrator. În nici un caz această atribuţie nu aparţine debitorului.
Tribunalul București
Cerere de deschidere a procedurii insolventei
Curtea de Apel Constanța
Procedura insolvenţei – contestaţie. Alegere greşită a căii procesuale.
Curtea de Apel Târgu Mureș
Obligarea caselor teritoriale de pensii de a se conforma prevederilor art. 3 din H.G. 51/2003 şi în situaţia angajatorilor aflaţi în procedura reglementată de Legea 64/1995 rep., cu privire la care s –a dispus intrarea în faliment şi dizolvarea socie...
Curtea de Apel București
Faliment. procedura insolvenţei
Curtea de Apel Iași
Certitudinea creanţei există atunci când este constatată printr-un titlu executoriu. La deschiderea procedurii insolvenţei, existenţa creanţei trebuie să fie neîndoielnică, iar asupra ei nu trebuie să existe vreun litigiu