Accesul liber la informaţiile de interes public. Refuz nejustificat al instituţiei publice de a furniza informaţii în temeiul legii nr.544/2001.

Decizie 549 din 11.10.2004


Accesul liber la informaţiile de interes public. Refuz nejustificat al instituţiei publice de a furniza informaţii în temeiul legii nr.544/2001.

Refuzul instituţiei publice datorat faptului că informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de inters public fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, este ins uficient motivat şi chiar dacă s-ar admite completarea lui cu apărările pârâtei în instanţă, este nejustificat pentru că nu sunt incidente prevederile art.12 litera e şi f din Legea nr.544/2001.

Dreptul oricărei persoane de a fi informată cu privire la probaţiunea administrată într-o anchetă penală trebuie respectat cât timp nu se face dovada că prin comunicarea informaţiilor solicitate nu sunt puse în pericol rezultatul anchetei penale dezvăluirea unor surse confidenţiale ori viaţa, integritatea corporală sau sănătatea unei persoane.

Secţia comercială şi contencios administrativ - Decizia civilă nr.549/11 octombrie 2004

Prin acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P.C. şi înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr.2048/2004, reclamanta a chemat în judecată pârâtul “P” d. p. l. Judecătoria Alba  pentru a fi obligat ca în temeiul Legii nr.544/2001 să elibereze reclamantei copii după actele din dosarul penal nr.128/P/2004, în care reclamanta a fost cercetată în calitate de învinuită şi să-i plătească acesteia 1.000 lei daune morale, precum şi cheltuieli de judecată.

Tribunalul Alba prin sentinţa civilă nr.283/CA/27.05.2004 a respins acţiunea reclamantei apreciind că refuzul pârâtului este justificat întrucât informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber potrivit art.12 lit.e şi f  din Legea nr.544/2001.

Totodată instanţa a apreciat că reclamanta până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, iar dacă doreşte să desfiinţeze soluţia “p” prin care i s-a aplicat o sancţiune administrativă are rezervate căile de atac prevăzute de art.270 şi urm.Cod procedură penală.

Impotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii sale, cu cheltuieli de judecată în ambele instanţe.

In motivarea recursului reclamanta susţine că instanţa a aplicat şi interpretat greşit legea, întrucât refuzul pârâtului nu este justificat, informaţiile solicitate nu pot periclita în nici un fel rezultatul anchetei (care s-a finalizat), nu s-ar dezvălui surse confidenţiale şi nu s-ar pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane şi nici dreptul părţilor la un proces echitabil-căci procesul nu a avut loc; actele solicitate îi sunt necesare reclamantei pentru a-şi formula apărările.

Recursul este fondat.

Reclamanta a formulat şi a adresat pârâtului la 16.03.2004 o cerere conform Legii nr.544/2001 (fila 3 dosar fond) prin care i-a solicitat eliberarea unor copii după actele din dosarul penal nr.128/P/2004 al pârâtului (acte enumerate şi indicate expres).

Refuzul pârâtei de a furniza reclamantei copii după actele solicitate în mod greşit a fost considerat justificat de către prima instanţă în primul rând pentru că este un refuz insuficient motivat. Pârâtul nu a indicat care sunt prevederile legale şi aspectele concrete din dosarul de urmărire penală care conferă documentelor caracterul de informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor.

Lipsa acestei motivări în fapt şi drept nu poate fi suplinită prin apărările formulate de pârât în cursul litigiului cum că sunt incidente prevederile art.12 lit.e şi f din Legea nr.544/2001.

Examinând totuşi în funcţie de apărările pârâtului refuzul comunicării, instanţa apreciază că acesta nu este justificat întrucât ancheta penală s-a încheiat, deci rezultatul acestuia nu mai poate fi periclitat, pârâtul nu a învederat instanţei că a folosit surse confidenţiale şi nici că prin comunicarea actestor acte s-ar pune în urma anchetei în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane.

In ce priveşte art.12 lit.f din Legea nr.544/2001 nu este incident întrucât nu se solicită copii după documente aflate într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor.

Reţinând că reclamanta a fost cercetată în acest dosar ca învinuit şi că în această calitate, potrivit legii are dreptul de a fi informată cu privire le toate etapele anchetei penale şi privind întreaga probaţiune administrată, instanţa de recurs apreciază că o dată în plus reclamanta avea dreptul de a i se comunica toate copiile solicitate.

Totuşi, a observat din oficiu că există o limitare a dreptului dedus judecăţii, constând în faptul că pe declaraţiile martorilor şi părţilor vătămate sunt înscrise datele personale ale acestora, astfel încât potrivit art.2 lit.d din Legea nr.544/2001 aceste părţi ale documentelor vor fi acoperite şi nu vor fi copiate, ceea ce nu o împiedică pe reclamantă să afle conţinutul documentelor.

Totodată, având în vedere că pârâtul nu are la dispoziţie echipamentul necesar pentru a trimite aceste acte pe cale electronică, instanţa a dispus ca aceste copii să-i fie furnizate reclamantei pe suport material şi evident condiţionat de plata taxelor aferente copierii.

In aceste limite s-a admis recursul reclamantei potrivit art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.1 din Legea nr.544/2001, s-a modificat hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a acţiunii şi a obligării pârâtului să elibereze reclamantei copii după actele ce fac obiectul cererii sale.

Având în vedere că acţiunea reclamantei s-a admis numai în parte, cu limitele menţionate, instanţa a considerat necesar să oblige pârâtul la plata daunelor morale.