La calculul mijloacelor materiale ale debitorului pensiei de întreţinere trebuie incluse şi eventualele dividende ce i s-ar fi cuvenit, ca asociat al unei societăţi, chiar dacă acestea nu s-au plătit efectiv, ci au fost reinvestite.

Sentinţă civilă din 07.05.2008


La calculul mijloacelor materiale ale debitorului pensiei de întreţinere trebuie incluse şi eventualele dividende ce i s-ar fi cuvenit, ca asociat al unei societăţi, chiar dacă acestea nu s-au plătit efectiv, ci au fost reinvestite.

Prin sentinţa civilă nr. 11828/20.09.2007, pronunţată de Judecătoria Craiova, a fost admisă acţiunea reclamantului T.T.L., în contradictoriu cu pârâta A.M. şi s-a dispus reducerea pensiei de întreţinere în sarcina reclamantului şi în favoarea minorei  T.E.T., de la 700 lei  lunar, la cât a fost obligat reclamantul prin sentinţa civilă nr. 423/19.01.2007,  pronunţată de Judecătoria Craiova (irevocabilă), la  136,58  lei (RON ) lunar,  începând cu data introducerii acţiunii - 04.07.2007 şi până la intervenirea altei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligaţii.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că  împrejurările de fapt avute în vedere la momentul pronunţării sentinţei civile  423/19.01.2007 de  Judecătoria Craiova (irevocabilă), s-au modificat, în sensul că  spre deosebire  de atunci - când  pensia de întreţinere pentru minoră a fost stabilită în cuantumul convenit de comun acord de părţi la suma de 700 lei lunar - în prezent reclamantul nu se mai învoieşte cu această înţelegere, atitudinea acestuia fiind justificată  de faptul că potrivit  actelor de la dosar, acesta  a realizat pe ultimele  6 luni un venit mediu net de 546,33 lei-ceea ce înseamnă că veniturile acestuia s-au diminuat, astfel încât din această sumă-reclamantul nu mai poate plăti pensia lunară  de 700 lei lunar pentru minoră, conform acordului dintre părţi, de care s-a luat act prin hotărârea  judecătorească sus-amintită, deoarece cuantumul acesteia depăşeşte cu mult  posibilităţile de plată ale acestuia.

Astfel, la calcularea noului cuantum al pensiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere dispoz. art  94 alin.3 Codul familiei, conform cărora: „ cînd întreţinerea este datorată de părinte (…) ea se stabileşte până la ? din câştigul său de muncă pentru un copil ”, precum şi faptul că venitul mediu net realizat de pârât pe ultimele 6 luni este de 546,33 lei.

Întrucât reclamantul nu a fost găsit în culpă procesuală, instanţa a respins cererea pârâtei privind acordarea de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile a declarat recurs pârâta A.M., criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.

În motivarea recursului arată că, pe de o parte, în mod greşit a apreciat prima instanţă că situaţia de fapt s-a schimbat faţă de cea avută în vedere de instanţa care pronunţând divorţul a stabilit şi pensia datorată minorei, reţinând că reclamantul nu se mai învoieşte cu plata acelei pensii. Ori, aşa cum se poate observa tot din actele depuse la dosar, sentinţa de divorţ este din februarie 2007, iar în luna ianuarie 2007 veniturile scriptice ale acestuia erau mai mici decât în prezent, astfel că veniturile acestuia nu s-au diminuat în nici un mod, aşa încât situaţia de fapt avută în vedere de către instanţa care a pronunţat divorţul nu s-a schimbat în nici un mod.

Pe de altă parte, aşa cum se poate observa, firma la care reclamantul este asociat unic a realizat un profit net de peste 93000 lei, rezultă clar din adeverinţa depusă că acest profit obţinut a fost repartizat în rezervele societăţii, că nu a fost reinvestit, pentru a se putea folosi doar de către reclamant, în condiţiile în care rezerva unei firme este obligatoriu să fie de un sfert din capitalul social al societăţii, şi nu de mai mult. Rezultă de aici clar reaua credinţă a reclamantului în stabilirea întinderii obligaţiei de întreţinere ce-i revine, încercând prin lăsarea unei rezerve mai mari decât trebuia la societate să reducă pensia de întreţinere pentru minoră. S-a considerat astfel că instanţa de fond trebuia să aibă în vedere la pronunţarea soluţiei şi veniturile pe care le obţine reclamantul din firmă, suma care se ridică la 93000lei ( 930.000.000 lei rol) şi pe care reclamantul le poate folosi după bunul său plac, fără a mai fi însa nevoit sa plătească minorei pensie de întreţinere decât la micile venituri salariale care in realitate nu reprezintă mijloacele sale de subzistenta, să dea mai multă relevanţă faptului că reclamantul este asociat unic in firmă.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul, prin decizia civilă nr. 3/11 Ianuarie 2008, a constatat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

În mod greşit instanţa de fond a reţinut că împrejurările de fapt avute în vedere la momentul pronunţării sentinţei anterioare s-au modificat, în sensul că reclamantul nu se mai învoieşte cu privire la înţelegerea intervenită sub aspectul cuantumului pensiei întrucât venitul mediu net pe ultimele 6 luni a fost de 546,33 lei, împrejurare ce-l pune în imposibilitate de a achita pensia fixată.

Astfel, în accepţiunea art. 94 cod fam., noţiunea de " mijloace" corespunde nu numai cu ceea ce este realizat într-un anumit moment, ci şi cu ceea ce este posibil să se realizeze.

În speţă, aşa după cum rezultă din adresa nr. 31 din 27 iunie 2007 a societăţii X, al cărei asociat unic este reclamantul T.T.L., acesta a realizat în cursul anului 2006 un profit net în sumă de 93.074,06 lei, iar la calculul mijloacelor materiale ale reclamantului ar fi trebuit incluse şi eventualele dividende ce i s-ar fi cuvenit, chiar dacă acestea nu s-au plătit efectiv, ci au fost reinvestite.

A proceda altfel ar însemna a eluda dispoziţiile legale şi a-i determina pe debitorii obligaţiei de întreţinere să se sustragă de la plata pensiei de întreţinere în cuantumul prevăzut de lege, recunoscându-li-se dreptul de a folosi întregul profit în interesul lor exclusiv.

În plus, aşa după cum rezultă din copia carnetului de muncă primit la dosar în recurs, începând cu 01.02.2007, şi veniturile salariale ale reclamantului, director comercial la societatea Y au crescut la 880 lei.

Prin urmare, este nejustificată atitudinea reclamantului care a fost de acord cu plata unei pensii lunare de 400 lei la vremea la care realiza venituri mai mici decât la data promovării acţiunii de faţă, pentru ca ulterior, când practic veniturile sale au crescut, să solicite reducerea cuantumului pensiei.

Pentru toate aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 312 cod procedură civilă, tribunalul a admis recursul şi a modificat în tot sentinţa atacată, în sensul că pe fond, a respins acţiunea reclamantului T.T.L., având ca obiect reducerea cuantumului pensiei de întreţinere stabilită în sarcina sa şi în favoarea minorei T.E.T. prin sentinţa civilă nr.423/19.01.2007 pronunţată de Judecătoria Craiova, definitivă şi irevocabilă.

Fiind în culpă procesuală reclamantul intimat a fost obligat şi la plata cheltuielilor de judecată către recurenta pârâtă A.M.