Lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtului. Transmiterea calităţii procesuale pasive

Decizie 488/R din 15.09.2010


Lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtului.

Transmiterea calităţii procesuale pasive 

Dosar nr 997/296/2008

Decizia civilă nr 488/R/15.09.2010

Prin sentinţa civilă nr.3951/23.06.2009 pronunţată în dosar nr.997/296/2008,

Judecătoria Satu Mare a respins acţiunea civilă înaintată de către reclamanta B. G în

contradictoriu cu pârâţii F.I., D.V. F. pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de

vânzare cumpărare. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat  recurs reclamanta , solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii şi în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată,

motivat de faptul că instanţa de fond a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului,

ajungând la concluzia eronată că pârâtul este de bună credinţă.

Tribunalul a invocat excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatului-pârât F. J,

decedat la 19 mai 2008 şi, pe cale de consecinţă, faţă de data pronunţării sentinţei recurate,

nulitatea acesteia, în condiţiile art.105 alin.2 Copd proc.civ., art.41 alin.1 Cod procedură

civilă, art. 5 şi 7 din D.31/1954.

Analizând, cu prioritate excepţia ridicată din oficiu, efectele şi consecinţele produse,

remediul juridic existent, tribunalul reţine că deşi în faţa primei instanţe se arată că pârâtul

este decedat, fără a se depune certificatul de deces, se împrocesuează persoane care nu se află

în grad de rudenie cu pârâtul, apoi se revine şi în cele din urmă instanţa dezleagă pricina în

contradictoriu cu o persoană care la data de 23.06.2009 nu mai avea folosinţa drepturilor

civile şi prin urmare nu putea sta în judecată.

În consecinţă, se impune admiterea excepţiei de ordine publică, a lipsei capacităţii de

folosinţă a pârâtului şi implicit efectul produs faţă de hotărâre, respectiv constatarea nulităţii

acesteia, conform textelor de lege evocate anterior.

Reţinând că în recurs, reprezentantul recurentei-reclamante a indicat ca  moştenitor a

defunctului pe antecesoarea acestuia F. P, s-a omis suspendarea de drept a pricinii în

condiţiile art.243 pct.1 Cod procedură civilă, în conformitate cu care se reţine că în situaţia în

care partea interesată cere termen pentru introducerea moştenitorilor, nu mai intervine

suspendarea de drept în ipoteza în care pe parcursul judecăţii a decedat una din părţi.

Având în vedere că moştenitoarea defunctului nu s-a prezentat în faţa instanţei de

recurs (deşi a fost legal citată) să declare că a renunţat la moştenirea fiului (intimatul-pârât),

actele de procedură vor fi îndeplinite în contradictoriu cu aceasta din perspectiva aplicării

art.243 pct.1 Cod procedură civilă, care nu condiţionează continuarea judecăţii cauzei de

dovedirea în sensul regulilor devoluţiunii succesorale a calităţii de moştenitor, prin depunerea

certificatului de moştenitor, aşa cum solicită reprezentanta intimatului de ordin II. Evident că,

în situaţia în care se va dovedi că este străină de moştenire, judecata nu mai poate continua în

contradictoriu cu aceasta.

Întemeiat pe aceste considerente, tribunalul reţine că se impune reluarea

judecării cauzei prin casarea sentinţei în baza art.312 alin.1, art.304 pct.5 .