Procedura insolvenţei

Sentinţă comercială 301 din 27.04.2010


Prin cererea adresata Tribunalului Suceava la data de 06 august 2008 si înregistrata sub nr. 6013/86/2008, creditoarea „…” a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC „…” SRL Suceava, pentru plata unor datorii în suma de 125.713 lei, reprezentând o creanta certa, lichida si exigibila si dobânzi în continuare si cheltuieli de judecata în suma de 44 lei.

Prin sentinta 44 din data de 13 ianuarie 2008 Judecatorul sindic a admis  cererea formulata de creditoarea „…” SUCEAVA  si, în temeiul art.33 alin 6 din Legea privind procedura  insolventei, a dispus  deschiderea procedurii insolventei împotriva debitorului SC „…” SRL, fiind numit administrator judiciar provizoriu pe „***”

Prin sentinta nr. 437 din data de 14 aprilie 2009, judecatorul sindic a  admis cererea administratorului judiciar **** si în temeiul  art. 107 lit. A lit. a din Legea privind procedura insolventei, a dispus intrarea în procedura simplificata de faliment a debitorului SC „…”  SRL.

La data de 12.03.2009 lichidatorul judiciar a depus raportul de activitate si propunerea de închidere a procedurii, având în vedere ca  toate bunurile din averea debitoarei au fost  lichidate, iar sumele obtinute au fost distribuite.

La data de 15 martie 2010, lichidatorul judiciar a formulat  cererea de atragere a raspunderii materiale împotriva pârâtei  D-M- fostul administrator al debitoarei. având în vedere  ineficienta utilizare a  resurselor existente ce a condu la acumularea  de datorii catre institutiile  statului si catre terti, a caror neplata la timp a atras  dupa sine calcularea  de majorari  si penalitati.

În motivarea cererii lichidatorul judiciar a aratat ineficienta utilizare a  resurselor existente  a condus la acumularea  de datorii catre institutiile  statului si catre terti, a caror neplata la timp a atras  dupa sine calcularea  de majorari  si penalitati, aceasta fiind principala  cauza ce a dus la starea de insolventa.

Pârâta Dura Mihaela a formulat întâmpinare prin care a  solicitat respingerea cererii de atragere a raspunderii materiale pentru urmatoarele motive:

În calitate de  administrator al societatii debitoare  a colaborat si a predat  toate actele solicitate  de catre lichidatorul judiciar .

Arata ca  raspunderea  reglementata de  art. 138 din lege nu este  o extindere a procedurii  insolventei  asupra administratorului societatii, ci una strict  personala, ce  intervin  numai atunci când  prin savârsirea  unei fapte  din cele prevazute de lege, acesta a contribuit  la ajungerea  societatii în stare de insolventa, lichidatorul judiciar neprobând în nici un fel  împrejurarea ca, în calitatea de administrator a avut foloase personale, a dispus în  interes personal  continuarea activitatii societatii, situatia economica a acesteia datorându-se  factorilor  economici si conjuncturii  economice nefavorabile.

Conchide pârâta ca fapta ilicita nu exista,  nu a fost probata  în nici un fel, nu exista  o legatura de cauzalitate  între fapta  invocata  si stare de insolventa a firmei si aceasta legatura de  cauzalitate nu a fost probata.

Cu privire la cererea de atragere a raspunderii materiale a pârâtei  Dura Mihaela, judecatorul sindic retine urmatoarele:

În conformitate cu dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 „în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: (…) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea”.

Dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 reglementeaza, practic, raspunderea membrilor organelor de conducere care este o raspundere delictuala. Pentru a putea fi retinuta în sarcina unei persoane este necesar ca, cel care formuleaza o asemenea cerere, sa faca dovada faptei ilicite savârsite, a prejudiciului suferit, a vinovatiei persoanei care a savârsit fapta ilicita si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul suferit.

În cauza, nu s-a dovedit decât ca debitoarea se afla în încetare de plati.

Nu s-a dovedit faptul ca pârâta ar fi tinut o contabilitate fictiva, ori ca a facut sa dispara documentele contabile ori ca nu a tinut contabilitatea în conformitate cu legea, sau a dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care a dus, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati.

Fata de cele aratate, judecatorul sindic va respinge cererea de atragere a raspunderii materiale a pârâtei D.M..

Referitor la raportul lichidatorului  judiciar  prin care se solicita închiderea procedurii insolventei fata de  debitoarea SC „…”  SRL, în conformitate cu dispozitiile art. 129 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic constata urmatoarele:

Constatând ca, asa cum rezulta din raportul  lichidatorului judiciar  bunurile din averea debitorului au fost lichidate, iar  situatiile financiare finale au fost comunicate tuturor creditorilor si debitorului, fiind afisate la usa tribunalului,

Constatând ca nu au fost formulate  de catre creditori obiectiuni  la raportul final, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolventei, va dispune închiderea procedurii insolventei si radierea debitorului.