Litigiu privind funcţionarii publici

Prin cererea adresata acestei instante, înregistrata sub nr.6420/86/2008 din 05.09.2008,  reclamanta C.D. a chemat în judecata pârâta Primaria comunei M.D., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza, drepturi prevazute de art. 31 alin.(1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, calculate si platite începând cu data pronuntarii hotarârii si în continuare, pe perioada în care actele normative în vigoarea prevad acordarea acestui supliment;  suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza, retroactiv, respectiv din data de 04.09.2005 pâna la data pronuntarii hotarârii, sume actualizate cu indicele de inflatie de la data nasterii dreptului, pâna la data efectuarii platii efective, pentru fiecare dintre persoanele nominalizate; 

Analizând actele si lucrarile dosarului, instante retine ca reclamanta este salariata a Primariei comunei M.D..

Potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de munca aplicabil si din contractele individuale de munca încheiate revine angajatorului, respectiv pârâtei.

In acest context reclamanta, având calitatea de functionar public, este salarizata în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 si are dreptul sa primeasca, pe lânga celelalte drepturi, cele doua sporuri, respectiv suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare, asa cum au fost reglementate prin art. 31 alin.1 lit.c si d din actul normativ citat.

Aplicarea acestor prevederi a fost suspendata succesiv, prin dispozitiile art. 44 din O.U.G. nr. 92/2004, aprobata prin Legea nr. 76/2005 si ale art. 48 din O.G. nr. 2/2006, aprobata prin Legea nr. 417/2006, în perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2006.

Instanta constata ca nici unul dintre actele normative mentionate nu contine vreo referire la eventualitatea desfiintarii acestor drepturi, ci doar la suspendarea exercitiului lui, suspendare care nu echivaleaza cu însasi înlaturarea lor, dispozitia prevazuta de art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicata fiind în vigoare si nefiind abrogata.

Asa fiind, pentru ca un drept prevazut într-un act normativ sa nu devina doar o obligatie lipsita de continut, redusa la nudum jus – ceea ce ar constitui o îngradire nelegitima a exercitarii lui – un atare drept nu poate fi considerat ca nu exista în perioada de timp în care exercitiul lui este suspendat, iar nu înlaturat.

Reclamantii nu au primit pâna în prezent, de la aparitia actului normativ sporurile respective si acest drept tinde sa fie lipsit de continut, iar pentru aceasta îngradire pârâta nu are justificare printr-o cauza de utilitate publica.

Mai mult, este de principiu ca o norma legala, o data reglementata, trebuie sa produca efectele, fiind împotriva ratiunii de a exista a legilor sa aiba doar caracter formal.

Potrivit art.1 din Protocolul aditional 1 la Conventia pentru Apararea dreptului si a Libertatilor Fundamentale: „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului”.

Astfel, dreptul reclamantei la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare este un drept de creanta si, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din protocolul aditional 1 la Conventia mentionata.

Referitor la cererea privind acordarea sporurilor pe viitor, instanta urmeaza sa o respinga, întrucât creanta nu îndeplineste cumulativ cele 3 conditii de a fi certa, lichida si exigibila, nefiind nascuta si putând fi influentata ulterior de modificari legislative sau ale raporturilor de munca dintre parti.

În consecinta, în baza art.31 alin.1 lit.c si d din Legea nr.188/1999, instanta a admis în parte actiunea astfel cum a fost precizata si a obligat pârâta sa acorde reclamantilor, în functie de data angajarii, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza datorat începând cu data de 4 septembrie 2005 pâna data pronuntarii hotarârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.

Domenii speta

Spete similare