Prescripţie extinctivă. Art.16 alin .ultim din decretul 167/1958. Hotărârea judecătorească prin care se respinge acţiunea nu întrerupe cursul prescripţiei.

Decizie 768 din 20.03.2009


Dosar nr.12154/318

Prescripţie extinctivă. Art.16 alin .ultim din decretul 167/1958. Hotărârea judecătorească prin care se respinge acţiunea nu întrerupe cursul prescripţiei.

Prin acţiunea civilă  înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.- Jiu sub nr.12145/318/2008, reclamantul C. F în contradictoriu cu pârâtul BEJ Bîrsăşteanu Florian a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia să-i restituie suma  de 500 lei actualizată, sumă ce o reprezintă onorariul parţial pe care l-a achitat la data de 23.11.2004 cu ocazia întocmirii dosarului nr.26/E/2004.

Prin sentinţa civilă nr. 8454/31.10.2008 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. 12154/318/2008, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul C F împotriva pârâtului Bîrsăşteanu Florian.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 6179/2002 a Judecătoriei Tg-Jiu a fost obligat pârâtul B M în calitate de primar al comunei Dăneşti şi de preşedinte al Comisiei Locale Dăneşti pentru aplicarea Legii 18/1991 să înainteze documentaţia în vederea eliberării titlului de proprietate reclamantului CF pentru o suprafaţă de 2640 mp teren situat în vatra satului Ungureanu, comuna Dăneşti, iar în caz de refuz pârâtul a fost obligat la plata de daune cominatorii în cuantum de 200.000 lei  pentru fiecare zi de întârziere  până la executarea obligaţiei.

Prin decizia civilă nr.1407/2002 pronunţată de Tribunalul Gorj s-a schimbat în parte sentinţa civilă nr.6179/2002 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu, în sensul obligării pârâtului la plata daunelor cominatorii, de la rămânerea definitivă a sentinţei până la executarea obligaţiei, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei, iar prin decizia civilă nr.601/2003 a Curţii de Apel Craiova a fost casată decizia civilă nr.1407/2002 şi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, care, prin dec.civ.nr.589 A/2003, a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.6179/2002 de reclamant C F, însă decizia civilă nr.3574/2003 a Curţii de Apel Craiova a modificat decizia civilă nr. 589A/2003 , în sensul obligării pârâtului la daune cominatorii de la data rămânerii definitive a sentinţei civile până la executarea obligaţiei de a trimite documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate  pentru întreaga suprafaţă de 2640 mp precum şi obligarea intimatului – pârât la 520 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Creditorul a formulat cerere de executare silită a sentinţei civile nr.6179/2002 a Judecătoriei Tg-Jiu rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.3574/2003 a Curţii de Apel Craiova, fiind încheiat contractul de executare nr.14/2004 în temeiul căruia reclamantul a achitat un avans de 5.000.000 lei ROL conform chitanţei seria AB nr.1266296/2004.

Ca urmare a cererii creditorului, a fost înfiinţată poprirea prin adresa nr. 92/2004 emisă în dosarul nr.26/E/2004 al B.E.J. Bîrsăşteanu Florian, debitorul consemnând la C.E.C. 2.000.000 lei ROL cu recipisele nr.1863599/10.02.2005 şi nr.1863377/10.03.2005.

Împotriva popririi înfiinţată prin adresa nr. 92/2004 în dosarul nr. 26/E/2004 al BEJ Bîrsăşteanu Florian pentru suma de 94.921.000 lei ce reprezintă daune cominatorii conform sentinţei civile nr. 6179/2002 plus cheltuieli cu executare silită şi taxe de timbru a formulat contestaţie la executare debitorul B.M, contestaţie soluţionată prin sentinţa civilă nr.1564/21.03.2005 a Judecătoriei Tg-Jiu, definitivă prin nerecurare, sentinţă comunicată părţilor la data de 25.04.2005 conform dovezilor depuse la filele 42 – 45  din dosarul nr.1349/2005.

Prin sentinţa civilă nr.1564/21.03.2005 a Judecătoriei Tg-Jiu a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatorul B M, au fost anulate formele de executare începute în dosarul nr.26/E/2004 al Biroului Executorului Judecătoresc Bîrsăşteanu Florian şi obligat creditorul intimat Ciocăzanu Filimon către debitorul Bîzu Marcel la 3.000.000 lei ROL cheltuieli de judecată.

Prin cererea de faţă, înregistrată la data de 15.09.2008, reclamantul solicită obligarea pârâtului la restituirea onorariului în cuantum de 5.000.000 lei ROL achitat acestuia în temeiul contractului de executare silită nr.14/2004.

În cauză, instanţa a apreciat că sunt incidente prevederile art.1 şi art. 3 din Decretul nr. 167/1958 potrivit cu care dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul de 3 ani.

Potrivit art. 7 alin. 1 raportat la art. 12  din Decretul nr. 167/1958, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune, iar în cazul de faţă, instanţa a apreciat că data de la care a început să curgă termenul de prescripţie este data rămânerii irevocabile a sentinţei civile nr.1564/2005, respectiv 10 mai 2005, dată în raport cu care acţiunea civilă de faţă, a fost formulată după expirarea termenului de 3 ani prevăzut de art.1 , 3  din Decretul nr. 167/1958.

Litigiile ulterioare prin care reclamantul a solicitat transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii nu constituie un caz de întrerupere a prescripţiei, întrucât cererea de chemare în judecată a fost respinsă prin decizia civilă nr. 1755/2006 a Tribunalului Gorj, or, în conformitate cu art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

 Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul reclamant . A invocat în motivele de recurs că instanţa de fond respingând acţiunea , nu a precizat ce excepţie este aplicabilă soluţionării speţei şi în mod greşit instanţa a motivat că acţiunea dedusă judecăţii are un obiect patrimonial.

Că, în conformitate cu dispoziţiile sentinţei nr. 1564/21.03.2005 a Judecătoriei Tg-Jiu a promovat o nouă acţiune , în acord  cu indicaţiile din această sentinţă , judecata finalizându-se la data de 8.03.2008 , când a fost pronunţată decizia nr. 410 a Curţii de Apel Craiova , prin care i-a fost respinsă cererea revizuire a deciziei nr. 1755/2006 a Tribunalului Gorj şi ca atare ciclul procesual s-a încheiat abia la data de 8.03.2008 , prin uzarea de căile ordinare şi extraordinare de atac.

Prin decizia nr.768 din 20 .03.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.12154/318/2008 recursul a fost respins pentru următoarele considerente ;

Obiectul acţiunii civile care constă întotdeauna în protecţia dreptului subiectiv, nu se confundă cu însuşi obiectul litigiului , care este reprezentat de pretenţia concretă dedusă judecăţii , aceasta din urmă nereprezentând altceva decât afirmarea dreptului a cărui protecţie se solicită , drept care este evaluabil în bani dacă are caracter patrimonial şi poate fi protejat printr-o acţiune personală , reală sau mixtă , în funcţie de natura dreptului , drept de creanţă sau drept real. Dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiţie transferă caracterul său patrimonial litigiului însuşi, evaluabil în bani ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii intră un drept patrimonial sau de creanţă.

Dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie , dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. art. 7 din Decretul 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă arată că prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune .

În speţa dedusă judecăţii , dreptul reclamantului la acţiune s-a născut la data rămânerii irevocabile a sentinţei civile nr. 1564/21.03.2005 a Judecătoriei Tg-Jiu . Faptul că ulterior pronunţării acestei sentinţe reclamantul a promovat o altă acţiune înregistrată la Judecătoria Tg-Jiu la data de 9.06.2005 în scopul transformării daunelor cominatorii în daune compensatorii, acţiune ce a fost respinsă aşa cum rezultă din decizia nr. 1755/25.09.2006 a Tribunalului Gorj nu  a întrerupt prescripţia dreptului reclamantului la acţiune împotriva biroului executorului judecătoresc, având în vedere dispoziţiile art. 16 alineat ultim din Decretul 167/1958.

Potrivit acestui text de lege ,, prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă , anulată , sau dacă s-a perimat , ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea ,,.

Ca atare , aceste texte de lege au fost corect aplicate de instanţa de fond , în considerarea cărora s-a reţinut excepţia prescripţiei dreptului la acţiune , aceasta fiind promovată de către reclamant după expirarea termenului de 3 ani , prevăzut de Decretul 167/1958.

Întocmit,

Judecător Talianu Marioara