Comercial - pretenţii

Nr. Operator: 2443

 pretenţii

ROMÂNIA

Dosar nr. 6962/95/2008

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA-COMERCIALĂ

SENTINŢA  Nr. 16

Şedinţa din Camera de Consiliu din  03.02.2009

Completul compus din:

PRESEDINTE -  Elena Pănoiu-judecător

Grefier- Luminiţa Butiuc

Pe rol fiind  pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor  ce au avut loc in  şedinţa publică din data de 20.01.2009 privind judecarea  acţiunii comerciale în pretenţii formulată de reclamanta SC C. E. T. SA, împotriva pârâtei S C P.E.E. T. T. SA.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit părţile  .

Procedura completă din ziua dezbaterilor, susţinerile părţilor  şi mersul dezbaterilor fiind consemnate  in încheierea de şedinţă din 20.01.2009  ce face parte  integrantă  din prezenta sentinţă 

Deliberând ,  tribunalul pronunţă următoarea sentinţă  ,

TRIBUNALUL

Prin  cererea înregistrată pe  rolul Tribunalului Gorj la data de  5 mai 2008,  reclamanta SC C. E. SA, a chemat in judecată pe pârâta S C P.E. E. T. T. SA  ,  solicitând  obligarea pârâtei la plata sumei de 80.074.834,33 lei cu titlu de debit  provenit din contul de decontare in calitate de sucursală a S.C.T până  la încheierea protocolului conform H.G. nr. 1524/2002 si din operaţiunile derulate prin S.C.T. până  la înregistrarea filialei T. la autorităţile  competente, precum şi obligarea la plata  cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii s-a arătat că, in baza HG 1524/2002 (Anexa nr.1) s-a înfiinţat SC E. T. SA, denumită  in continuare  E.  T. , ca filială a S.C.T, prin reorganizarea acestei societăţi, iar in baza H.G. nr. 103/2004(Anexa nr.2),s-a prevăzut înfiinţarea SC  C. E. T. SA , prin fuziunea SC E. T. , filială a T.  care  s-a desfiinţat, cu o parte din patrimoniul C.N. L. O. SA, care  s-a divizat, aferent E. M. J. şi M. D.

Că, anterior reorganizării S.C.T. prin H.G. 1524/2002, E. T. era sucursala  acestei societăţi

Conform  art. 3 din H.G. nr. 1524/2002 , capitalul social iniţial al E. T.  s-a constituit prin preluarea unei părţi din patrimoniul S.C.T.conform proceselor verbale de predare  - primire , iar in baza art. 4 al.2 , preluarea - predarea activului şi pasivului aferente capitalului social vărsat  s-a  făcut pe  bază  de protocol de predare  - preluare .

Potrivit  art. 4  şi 5  din HG 1524/2002,S.C. T  urma  să  continue derularea creditelor si contractelor  angajate  sau in curs  de perfectare privind aprovizionarea cu combustibil din import , precum si a celor angajate  sau  în curs de  angajare pentru investiţii şi reabilitări la sucursalele şi filialele sale. Serviciul datoriei rezultat din împrumuturi pentru care S.C.T este beneficiar , pentru  finanţarea achiziţionării de combustibil tehnologic , precum şi pentru investiţii şi  reabilitări se prelua de către filialele înfiinţate prin HG 1524/2002 printre care  şi E. T , proporţional cu valoarea utilizată  , pe bază de protocol aprobat de MFP. Plata  serviciului datoriei  urma să se efectueze  de către S.C.T  in calitate de parte contractantă  , iar filialele  T  ,printre care si E T , urmau să transmită sumele necesare acoperirii plăţilor efectuate de T  pe  bază de contracte şi grafice de plată stabilite cu T .

In urma încheierii  in baza  HG 1524/2002 a Protocolului de predare  - primire a activului şi pasivului sucursalei E. T. din patrimoniul  T  in patrimoniul filialei E.T din data de 11 martie 2003, denumit in continuare Protocolul  de predare- primire  din 11 martie 2003 ( anexa nr.3) , au  rezultat obligaţii reciproce între E. T  şi  T  astfel :- un sold creditor al  SC T SA faţă de SC E. T. SA provenind din rate de capital la creditele  contractate de T şi utilizate pentru fosta sucursală E. T;

 - un sold debitor al T faţă de SC E.T  SA provenind  din sume de încasat din energie electrică şi altele  .

S-a precizat,  că soldul debitor al T  faţă de E. T s-a  diminuat în momentul  predării – primirii cu suma  decontărilor efectuate de T pentru E. T in perioada 01.ian. 2003  - 28 febr. 2003 ,  rezultând  un sold debitor  al T  faţă de E.T  in sumă de 1.386.345.024.729,63 lei vechi.

S-a susţinut  că  in Protocolul  de predare – primire din 11 martie  2003  , nu se precizează data până la  care s e obliga  să  achite suma datorată către E. T.

In momentul încheierii protocolului  de predare – primire  , intre părţi  au intervenit o serie de convenţii de plată a sumelor datorate de SC E.T SA  faţă de T , respectiv contract de plată către SC E.T SA a sumelor necesare pentru rambursarea ratelor scadente , dobânzilor  , comisioanelor, spezelor bancare  şi comisioanelor de risc de către  T aferente  creditelor  contractate de  aceasta  pentru  finanţarea  achiziţiilor derulate  până  la  data de 31  dec. 2002  si a celor angajate până  la  acea  dată si rămase  in derulare  ulterior  ,  proporţional  cu valoarea  utilizată  .

  Că,  potrivit acestui  contract  , între  părţi trebuiau  încheiate  grafice de eşalonare a  plăţilor  care  nu au fost  întocmite niciodată.

  A  susţinut  reclamanta  că ,T  s-a angajat  să  efectueze  in baza  unei convenţii , importul de valve  pentru  fosta  sucursala  E. T,  ce fusese prevăzut  in contractul de furnitură nr. 38/49/31iulie 2001, iar SC E.T  SA  s-a  angajat  să  achite către  T  sumele  necesare  , la  datele menţionate  in cererile de plată  ale  acesteia  din urmă  .

  S-a  susţinut  că  referitor  la plata  sumelor  datorate de  T  către E. T  părţile  nu  au  încheiat nici  un fel de convenţie .

A  arătat  reclamanta  că  odată  cu  înfiinţarea  CE. T  prin HG 103 /2004, acesta  a preluat toate drepturile si obligaţiile aferente filiale  E.T a T, subrogându-se  in drepturile  si obligaţiile  ce decurgeau  din raporturile  juridice ale acesteia  cu terţi  , inclusiv  in litigiile  in curs  .

Că  in felul acesta C.E.T a devenit titulara dreptului de creanţă împotriva T ,  ca efect  al subrogării  in  drepturile E.T,  având  ca  obiect  soldul debitor al  T in sumă de 1.386.345-024.729,63  lei vechi  .

La  data d e  6  august  2007 , intre părţi  s-a  încheiat nota de punctaj nr. 23062 prin care s-a procedat  la verificarea  soldurilor  reciproce  la  data de 1 iulie  2007 . Potrivit  acestei  note de punctaj  în înregistrările contabile  ale  C.E.T  ,soldul datoriei  pârâtei  faţă de  reclamantă provenind  din contul de  decontare  in calitate de sucursală  a T până  la încheierea protocolului conform HG 1524/2002 si din operaţiunile derulate prin T  până  la  înregistrarea  filialei  T la  autorităţile competente se ridica la  suma  de  80.074.834,33 lei  .

S-a  susţinut  astfel , că  in baza  notei de  punctaj  încheiată  la 6  august  2007  ,  pârâta a recunoscut  suma de 54.560.731,41  lei  ca fiind  datorată  şi plătibilă  către reclamantă  .

Cât  priveşte restul de 25.514.102,92 lei s-a arătat  că  aceasta a  fost recunoscută  implicit de pârâtă  ca fiind datorată către reclamantă, dar nu şi plătibilă cu argumentul că au  intervenit  compensări  cu propriile creanţe  faţă de reclamantă.

Au  fost detaliate sumele  cu privire  la  care se susţine că  au fost recunoscute de pârâtă , precum si argumentele  pentru care  reclamanta apreciază  că  nu au putut face obiectul compensării  in raport de anexa  nr. 2.1  la  Regulamentul de compensare a  datoriilor  nerambursabile  la scadenţă  ale  contribuabililor, persoane juridice  , aprobat  prin HG 685/1999, care prevede  modelul formularului  - Ordin de compensare  - formular  ce trebuie semnat de ambele părţi  participante  la compensare,  respectiv  atât  de agentul  economic iniţiator  , cât  şi de către  agentul economic destinatar  .

De  asemenea,  reclamanta a  detaliat  punctul său de vedere  cu privire  la  majorările de întârziere aferente  datoriilor  înregistrate  la fondul de risc al  MFP , datorii  provenind  din rate de capital la creditele contractate de T si utilizate pentru fosta sucursala  E.  T .

Cererea de  chemare  in judecată a  fost legal timbrată  , iar  in dovedirea acesteia s-a depus  la dosar  invitaţia la conciliere directă, o copie a  H.G. nr. 1524/18 dec .  2002  , privind reorganizarea  societăţii comerciale de producere a  energiei  electrice  si termice  T, si anexele  la această hotărâre, HG 103/2004, privind unele  măsuri  pentru restructurarea  activităţii de  producere  a  energiei  electrice si  termice  pe bază de lignit, precum si anexele  acesteia, xerocopia Protocolului de predare - primire  a activului  si pasivului sucursalei E.T din patrimoniul T SA, în patrimoniul  filialei  SC E. T. SA încheiat  la 11 martie 2003, situaţia creditelor contractate si utilizate de către  SC T SA  ,xerocopia notei de punctaj  încheiată  la  6  aug. 2007 între cele  două  părţi,  HG 685/1999  pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea  datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor  persoane juridice  ,  si adresa reclamantei  către AVAS Bucureşti  al cărei  nr. de înregistrare este  ilizibil .

Pârâta a depus  la  dosar întâmpinare  prin care a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a  Tribunalului Gorj , precum si excepţia prescripţiei dreptului  material  la  acţiune  pentru debitele  din  perioada  2002 – 2003 .

  Cu privire  la  fondul  cauzei , aceasta a  susţinut în esenţă, existenţa  relaţiilor comerciale derulate  între părţi  in valoare totală  de 54.560.731,41 RON  si nu de 80.074.834,33 RON ,sumă  care provine  din contul de  decontare  in calitate de sucursală a  SC T  SA  până  la  încheierea  protocolului conform  HG 1524/2002 si din operaţiunile derulate prin SC T.SA  până  la  înregistrarea  filialei T  la  autorităţile  competente  .

Au  fost detaliate punctual sumele  ce compun creanţa  solicitată de reclamantă in funcţie de  evidenţa  contabilă a pârâtei  .

In concluzie ,s-a susţinut că debitul solicitat nu este real şi exigibil ,solicitându-se  respingerea cererii ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia de necompetenţă teritorială,  Tribunalul Gorj s-a pronunţat prin încheierea din  8  iulie 2008  , aceasta  fiind  respinsă  in temeiul art.137  al.1  C. pr. civilă, iar excepţia  privind prescripţia  dreptului material  la acţiune  pentru debitele  ce provin din perioada  2002  - 2003 a  fost unită  cu fondul cauzei în temeiul  art. 137  al.2  C. pr. civilă  .

In şedinţa  publică  din 30  sept. 2008  reclamanta a  solicitat in temeiul  art. 270 C. pr. civlă  , pronunţarea unei  hotărâri parţiale de obligare a  pârâtei la  plata sumei  de  54.560.731,41 RON cu  motivarea  că  această  sumă a  fost recunoscută de pârâtă  atât  prin întâmpinare ,  cât  si prin nota de punctaj încheiată  la 6  aug. 2007  .

La  aceeaşi  dată  au  fost depuse  de către reclamantă  note scrise  cu privire la excepţia prescripţiei  dreptului  material  la acţiune  invocată  de pârâtă ,iar de către  pârâtă  o cerere de probatorii  prin care  s-a  solicita încuviinţarea  probei  cu  înscrisuri  , interogatoriul reclamantei si proba cu expertiza  contabilă, având  ca obiectiv principal determinarea  valorii concrete a  debitului  existent  între  părţi,  data  la  care acest debit  trebuia achitat  si  dacă a  fost s au  nu compensat .

  Acelaşi  probatoriu  , mai puţin expertiza contabilă, a  fost solicitat  şi de către reclamantă .

Prin sentinţa nr.809/07.10.2008 a fost respinsă ca prematur formulată cererea de pronunţare a unei hotărâri parţiale reţinându-se că suma  ce constituie din punctul de vedere al reclamantei creanţă certă,lichidă şi exigibilă ,necontestată de pârâtă , are in componenţa  sa ,  sume  ce  provin din perioada 2002-2003şi în legătură cu care s-a invocat prescripţia dreptului material la acţiune, prescripţie ce a fost unită cu fondul cauzei  si  cu privire  la  care instanţa urma să se  pronunţe  odată cu judecarea fondului cauzei ,după administrarea probatoriului ce rezultă din mersul dezbaterilor .

La cererea pârâtei instanţa a încuviinţat efectuarea în cauză a unei expertize contabile, ce a fost întocmită de către expertul Caragea Vasile asistat de expertul solicitat de către reclamantă Tudosie Maria.

Cu privire la această expertiză niciuna dintre părţile din proces nu au formulat obiecţiuni.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma susţinerilor părţilor şi a probelor administrate în cauză constată următoarele :

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material  la acţiune invocată de pârâtă şi examinată în raport de disp. art. 137 C. pr. Civilă se constată că aceasta este neîntemeiată cu următoarea motivare:

Instituţia prescripţiei extinctive şi a condiţiilor în care aceasta operează, prezintă numeroase justificări inclusiv din punctul de vedere al accesului liber la justiţiei şi al dreptului la apărare, asigurând stabilirea şi certitudinea necesare în raporturile juridice, dar şi mobilizarea titularilor de drepturi pentru realizarea lor  în timp mai scurt,  cu posibilităţi mai mari de probare a drepturilor subiective, precum şi cu consecinţe pozitive pentru asigurarea unei mai buni administrări a justiţiei.

În speţa dedusă judecăţii suma de 80.074.834,33 lei solicitată de reclamantă cu titlu de debit provine din contul de decontare în calitate de sucursală a T, până la încheierea protocolului din 11.03.2003.

Este adevărat că prin acest protocol nu s-a stabilit data până la care trebuia făcută plata  de către părţi.

În aceste împrejurări, potrivit art. 7 alin 2 din decretul 167/1958 în obligaţiile al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la  data naşterii raportului de drept.

Cum, din conţinutul raportului de expertiză, rezultă că de la data încheierii protocolului – 11.03.2003 şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată pârâta a efectuat plăţi directe în sumă de 58.559.668,14 lei, rezultă că în cauză a operat o întrerupere a cursului prescripţiei în sensul art. 16 alin 1 lit c din decretul 167/1958, prin acte începătoare de executare.

Potrivit art. 17 din decretul 167/1958, întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt - o, iar după întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie.

Potrivit susţinerile pârâtei, prin adresa nr. 7412 din 9.07.2007, aceasta a comunicat reclamantei regularizările ce trebuiau efectuate, iar la punctul 3 din această adresă a precizat că suma de 25.514.102,91 lei reprezentând datoria C. E. T. către aceasta, va diminua datoria T către C. E. T., făcând practic un nou act de executare prin compensare.

Din această perspectivă prescripţia dreptului material la acţiune invocată de pârâtă apare ca nefondată motiv pentru care va fi respinsă.

Asupra fondului cauzei, tribunalul reţine că acţiunea de faţă este întemeiată în parte, în sensul celor ce urmează :

Din analiza Protocolului de predare – primire din 11.03.2003, anexa 11 – contul 481,ca şi din conţinutul raportului de expertiză, rezultă că, potrivit balanţei la 31.12.2002, suma pe care reclamanta trebuia să o încaseze de la pârâtă din vânzarea energiei electrice era de 2.269.575.994.712,63 lei ROL.

La rândul său reclamanta, trebuia să achite pârâtei conform anexelor la Protocol 10.1,10.3 şi 10.4 suma de 949.165.976.256,57 lei ROL.

În perioada 1.01.2003- 28.02.2003, pârâta a achitat prin virament şi ordine de compensare din energia electrică încasată, suma de 883.230.970.083 lei ROL rezultând o diferenţă de plată în sumă de 1.386.345.024.729,63lei ROL pentru energie electrică.

După data încheierii Protocolului, între părţi au continuat să se efectueze plăţi  şi încasări ceea ce  a condus la diminuarea sumelor menţionate în contul de decontare anexat la Protocol.

Diferendul dintre părţi a pornit de la debitul pe care pârâta îl avea de achitat către  reclamantă, în sensul că în timp ce reclamanta pretinde  că debitul de achitat este de 80.074.834,33 lei RON, pârâta susţine că datorează doar 54.560.731,91RON, adică mai puţin cu 25.514.102,92leiRON.

Această diminuare este justificată în raport de faptul că suma menţionată mai sus a fost plătită de către pârâtă cu titlul de rate de capital, dobânzi şi comisioane pentru creditele contractate aferente C.E. T.

Potrivit expertizei contabile, în contabilitatea pârâtei această sumă s-a înregistrat pe seama obligaţiei de plată pentru energia electrică, însă în contabilitatea reclamantei a rămas în contul „ creditori”- analitic Termoelectrica, fără însă ca această sumă să fie virată  pârâtei.

Susţinerile reclamantei potrivit cărora, în conformitate cu Protocolul de predare – primire încheiat în temeiul HG 1524/2002, exista posibilitatea  ca E. T. să transmită sumele necesare acoperirii plăţilor efectuate de T pentru ratele de capital şi costurile aferente creditelor angajate şi contractate, pe bază de contracte şi grafice de plată cu pârâta, însă, neîncheierea acestor contracte şi grafice de plată, a făcut imposibilă asigurarea sumelor necesare la scadenţă, urmează a fi înlăturate cu următorul argument:

Din lecturarea anexei nr. 10.1 la Protocol rezultă că în conţinutul acesteia au fost înscrise sumele şi datele când trebuiau plătite ratele de capital, dobânzile şi comisioanele, ratele de rambursare întinzându-se pe perioada 2003,2004, 2005 şi 2006, mai exact până la 15.08.2006, această anexă fiind semnată de pârâtă şi SC F. E. T.

Drept urmare, reclamanta nu poate pretinde că nu a avut cunoştinţă de termenele la care aceste rate trebuiau achitate şi din acest considerent a fost în imposibilitatea asigurării sumelor necesare la scadenţă.

Mai mult chiar, prin adresele 8447 din 24.07.2006, 11753 din 20.10.2006, 2001 din 16.02.2007 şi 6742 din 22.06.2007, pârâta a transmis reclamantei sumele ce reprezentau cota parte  de majorări de întârziere aferente datoriilor înregistrate la fondul de risc la MFP( rate de capital , dobânzi şi comisioane de risc pentru credite garantate de stat),aceasta din urmă acceptând comunicările transmise fără obiecţiuni.

Apărarea reclamantei cu privire la imposibilitatea efectuării compensării datoriilor reciproce, ca urmare a faptului că prin disp. art.3  din HG 685/1999 s-a interzis utilizarea altor documente de compensare, în afara celor prevăzute în Regulamentul de compensare aprobat prin această hotărâre, este neîntemeiată.

Astfel, scopul acestei hotărâri de guvern este acela de a monitoriza datoriile nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie.

La baza operaţiunii de compensare, în concret a ordinului de compensare, trebuie să stea o factură emisă de un agent economic, care să conţină data emiterii acesteia, valoarea facturii  şi valoarea compensată.

Ori, pe de o parte, HG.685/1999, se referă potrivit art. 2 alin 1  din Anexa 1, la creanţe pe bază de facturi de peste 100 milioane lei, iar pe de altă parte, sumele reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane plătite de T SA în contul obligaţiilor SC C. E. T. SA, nu pot fi facturate, situaţie în care nu sunt aplicabile dispoziţiile acestui act normativ.

Prin urmare, în cauză îşi găsesc aplicabilitatea disp. art. 1143 – 1144 Cod Civil, aşa încât se constată că în mod corect pârâta a procedat la compensarea sumei de 25.514.102,92lei RON.

Din această perspectivă, opinia separată a expertului asistent în sensul că cele două părţi nu au iniţiat nici un fel de tranzacţie în vederea compensării, motiv pentru care această compensare nu poate opera de la sine, este nejustificată, în raport de textele de lege anterior menţionate.

Cu privire la capătul de cerere vizând plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru, urmează ca şi acesta să fie admis în parte , în limita sumei pentru care a fost admisă acţiunea , constatându-se că la dosar nu a fost depusă chitanţa cu onorariul încasat de către apărătorii reclamantei.

Aşa fiind , cu motivarea deja expusă, în raport de disp. art. 969 Cod Civil şi 274 CPC;

PENTRU ACESTE  MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂTĂŞTE :

Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâta SC T SA  în contradictoriu cu reclamanta SC C. E. T. SA  .

Admite în parte acţiunea comercială în pretenţii formulată  de reclamanta SC C.E.T. SA  , în contradictoriu cu pârâta SC T. SA .

Obligă pârâta SC T. SA .  la plata sumei de 54.560.731,41 lei RON către reclamanta SC C. E.T.SA şi la 548.793,83 lei taxă de timbru şi 5 lei timbru judiciar.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţa publică din 03.02.2009 la Tribunalul Gorj.

 Preşedinte Grefier

 E.Pănoiu  L. Butiuc

Red:E.P/Tehn.L.B

Ex.4/03.02.2009

Domenii speta

Spete similare