Contestaţie la executare. Termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească executorie de drept.

Decizie 534 din 10.10.2005


Când executarea silită este declanşată în baza unei sentinţe comerciale, executorie potrivit art.720 ind.8 alin.1 Cod procedură civilă, termenul de executare reglementat de art.6 din Decretul nr.167/1958 începe să curgă de la data pronunţării  hotărârii.

Prin sentinţa civilă nr.1411 din 29 iunie 2005 pronunţată de  Judecătoria Slobozia în dosarul nr.3319/2005, a admis contestaţia la executare formulată de debitoarea S.C. GESTON IMPEX S.R.L. Slobozia şi a constatat prescris dreptul la executare al creditoarei S.C. „AGROMIXTA ANDRIAS S.A. Andrăşeşti.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.6 din Decretul nr.167/1958, constatându-se că în raport de data când hotărârea judecătorească în baza căreia s-a pornit executarea a devenit executorie şi data solicitării executării silite au trecut mai mult de  3 ani.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând că termenul de prescripţie curge nu de la data când hotărârea judecătorească în care s-a constatat creanţa a devenit executorie , ci de la data când aceasta a devenit irevocabilă.

Recursul formulat este nefondat urmând a fi respins.

Prin sentinţa comercială nr.394/F pronunţată la data de 18.04.2002 de  Tribunalul Ialomiţa, intimata a fost obligată către recurentă la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri comerciale.

Această hotărâre a rămas irevocabilă respingându-se recursul prin decizia comercială nr.671/2003.

Potrivit art. 720 ind.8 Cod procedură civilă, hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii fără vreo altă formalitate.

Pentru aceste hotărâri, dreptul de a cerere executarea silită se naşte la data pronunţării lor, astfel încât din  coroborarea dispoziţiilor art.6 şi 7 din Decretul nr.167/1958 cu situaţia de fapt, se constată că între data pronunţării hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu şi data declanşării executării silite a trecut mai mult de 3 ani, astfel că acest drept este prescris.

Susţinerea recurentei că o hotărâre comercială este executorie după judecata în fond este un beneficiu al creditorului, este  corectă, însă concluzia recurentei că neprofitând de acest beneficiu termenul de prescripţie nu este afectat el urmând să înceapă să curgă de la data rămânerii irevocabile a acelei hotărâri, nu mai este corectă.

Prescripţia este o chestiune de ordine publică reglementată de norme imperative şi tocmai pentru că acţionează  împotriva creditorului, nu poate fi lăsat la latitudinea acestuia momentul de la care curge termenul de prescripţie.

Pentru aceste considerente constatându-se că nu sunt motive de casare sau modificare a hotărârii atacate, recursul urmează a fi respins.