Prin sentinţa penală nr. 663/10.11.2008, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 1855./99/2008, în baza art. 2781 al. 8 lit. b) Cod procedură penală a fost admisă plângerea formulată de petenta P.B. şi s-a desfiinţat rezoluţia nr. 43/P/2007 din data de 22.02.2008 a DNA – Serviciul Teritorial Iaşi, de neîncepere a urmăririi penale faţă de anumite persoane, dispunându-se trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale.
În speţă a apărut următoarea problemă de drept: dacă procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală în cauză după restituirea dosarului, iar soluţia propusă a fost aceea că începerea urmăririi penale nu este obligatorie.
Un prim argument este cel oferit de interpretarea sintagmei permisive, şi nu prescriptiv imperative, folosite de legiuitor în redactarea textului de lege – „în vederea începerii urmăririi penale” - în sensul că, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi prevăzut expres faptul că, în astfel de situaţii, procurorul este obligat să procedeze la începerea urmăririi penale
Un al doilea argument este acela desprins din coroborarea art. 10 Cod procedură penală cu art. 228 al. 1 şi al. 4 Cod procedură penală, potrivit cărora urmărirea penală nu poate fi începută atunci când, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate în cauză, rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 10 Cod procedură penală. În astfel de situaţii devin incidente dispoziţiile art. 228 al. 5 Cod procedură penală referitoare la restituire, fie pentru completarea actelor premergătoare, fie pentru începerea urmăririi penale.
Cel de-al treilea argument se extrage din cuprinsul art. 273 al. 11 Cod procedură penală, care prevede că, în ipoteza trimiterii cauzei de către instanţă potrivit art. 2781 Cod procedură penală, în vederea începerii urmăririi penale, procurorul dispune începerea urmăririi în condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, hotărârea judecătorească nu este obligatorie pentru procuror decât sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă indicate în hotărârea de restituire, nu şi sub aspectul dispoziţiei de începere a urmăririi penale, act procesual rezervat exclusiv funcţiei de acuzare exercitată de organul de urmărire penală.
În concluzie, atunci când instanţa dispune restituirea unei cauze în vederea începerii urmăririi penale în condiţiile art. 2781 al. 8 lit. b) Cod procedură penală, în urma constatării caracterului insuficient al actelor premergătoare îndeplinite în cauză, cauza revine în faza de acte premergătoare ce urmează a fi completate sub aspectul faptelor, împrejurărilor şi mijloacelor probatorii indicate în hotărâre.
Curtea de Apel Alba Iulia
Cerere în anulare prevăzută de art. 1024 din Noul Cod de procedură civilă. Cereri de intervenţie respinse ca inadmisibile. Inadmisibilitatea recursului.
Curtea de Apel București
Art.504 Cod procedura penala - Criterii de apreciere a prejudiciului moral. Caracterul nelegal al privarii de libertate nu se raporteaza numai la dispozitiile art.143 si 148 teza I Cod procedura penala, ci si în cazul terminarii procesului penal pri...
Curtea de Apel Constanța
Procedura civila. Proces echitabil in sensul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Principiul egalitatii armelor în procesul civil. Efectuarea de îmbunatatiri in timpul casatoriei la imobilul proprietate a unuia dintre soti. Efecte. Dr...
Curtea de Apel Brașov
Societăţi comerciale. Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor prin care a fost desemnat administratorul special al societăţii aflate în procedura insolvenţei este o acţiune comercială reglementată de art. 130 din legea 31/1990 şi nu o acţiune ...
Curtea de Apel Brașov
Competenţa materială. Caracterul evaluabil în bani al acţiunii în simulaţie.