Plângere împotriva soluţiei de scoatere de sub urmărire penală dată de către procuror. Soluţie greşită a instanţei de fond care a respins plângerea, în condiţiile în care ordonanţa procurorului nu are o fundamentare legală

Prin sentinta penala nr.  181 din 8 mai 2008, Judecatoria Sighetu Marmatiei a respins plângerea formulata de petentul S.T. împotriva ordonantei din 30 octombrie 2007 în dosar nr. 141/P/2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei si a ordonantei din 12 decembrie 2007 în dosar nr. 373/II/2/2007 a Prim-procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei.

A fost obligat petentul sa plateasca statului 100 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotarî astfel, judecatoria a retinut ca petentul S.T. a formulat plângere împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului S.M. si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, sustinând ca ordonanta este nelegala, întrucât faptuitorul a mai fost condamnat pentru fapte similare.

Prima instanta a constatat ca prin ordonanta din 30 octombrie 2007, în dosarul nr. 141/P/2007 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a faptuitorului S.M. si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ pentru infractiunea prev. de art. 32 al. 1 si 4 lit. a din O.G. 96/1998, apreciindu-se ca fapta, în continutul ei concret, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, aducându-se o atingere minima valorilor ocrotite de lege.

Prin aceeasi ordonanta, s-a dispus neînceperea urmaririi penale si cu privire la alti faptuitori, apreciindu-se ca lipseste latura subiectiva a infractiunii, acest aspect din ordonanta nefiind contestat de petent.

Împotriva acestei ordonante petentul a formulat plângere, care a fost admisa de prim-procurorul parchetului prin ordonanta din 12.12.2007, în sensul ca a fost majorata amenda cu caracter administrativ de la 200 la 500 lei.

Din adresa Postului de Politie Sapânta a rezultat ca arborii de esenta fag au fost taiati din locul numit Sîxie de pe raza localitatii Sapânta, UP III Runc, u.a 20 A pentru care exista titlu de proprietate pentru M.M., S.T. si S.I. (tatal faptuitorului S.M.).

Probele de la dosar au confirmat ca si petentul S.T. a taiat arbori de pe terenul comun, motiv pentru care numitul S.I. (tatal faptuitorului) a solicitat instantei sa îl oblige pe petent sa sisteze taierea materialului lemnos pâna la solutionarea actiunii de partaj existente pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei.

În raport de aceste elemente, prima instanta a apreciat ca ordonantele criticate sunt legale si temeinice, astfel ca a respins plângerea formulata de petent.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs petentul S.T. fara a-l motiva în scris si fara a se prezenta în fata tribunalului pentru a-l sustine.

Prin decizia penala nr. 289 din 11.09.2008 tribunalul, a admis recursul declarat de petentul S.T. împotriva acestei sentinte pe care, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala, a casat-o în întregime si rejudecând cauza, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. b Cod procedura penala, a admis  plângerea formulata de petentul S.T. a desfiintat în parte ordonanta din 30 octombrie 2007 data în dosar nr. 141/P/2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei, numai cu privire la dispozitia de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului S.M., si a trimis cauza procurorului de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei în vederea redeschiderii urmaririi penale fata de acesta.

Tribunalul a retinut, din actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, ca în cauza  s-au efectuat cercetari fata de învinuitul S.M. sub aspectul infractiunii prev. de art. 32 al. 1 si 4 lit. a din O.G. nr. 96/1998, comisa prin aceea ca la începutul anului 2007, a taiat fara drept de pe terenul situat la locul Sîxie UP III UA 20 A Sapânta un numar de 12 arbori de esenta fag, în valoare de 1361 lei.

Instanta de fond a apreciat ca fapta nu prezinta gradul de pericol social specific infractiunii, avându-se în vedere împrejurarile comiterii faptei, rezultatul modic produs si lipsa antecedentelor penale, mentinând ordonanta din 30 octombrie 2007, prin care procurorul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului S.M. si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ.

Petentul S.T. a criticat aceasta ordonanta, sustinând ca învinuitul a mai comis astfel de fapte, pentru care a si fost condamnat definitiv.

Prima instanta a ignorat sustinerile petentului, preluate însa si valorificate de catre primul – procuror care, constatând ca acesta a anexat la plângere sentinta penala nr. 204/2007 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei cu care a dovedit ca învinuitul S.M. a fost condamnat pentru o fapta similara comisa în anul 2005, a apreciat ca amenda administrativa aplicata învinuitului este modica si, în consecinta, prin ordonanta din 12 decembrie 2007 a majorat cuantumul acesteia.

Verificând ordonanta atacata, tribunalul constata ca solutia de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului în baza art. 10 lit. b1 Cod procedura penala a fost adoptata cu usurinta, fara o fundamentare concreta în actele dosarului.

Potrivit dispozitiilor art. 181 Cod procedura penala  nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita în mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

În conformitate cu alineatul 2 al aceluiasi articol, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Or, din actele dosarului de urmarire penala nu rezulta nici un element în raport de care sa se poata face aprecieri cu privire la persoana si conduita faptuitorului S.M., nici macar fisa cazierului judiciar, aspect constatat chiar prin ordonanta prim procurorului din 12.12.2007. Pe de alta parte, desi în ordonanta se face vorbire de sentinta penala nr. 204/2007 privind o condamnare suferita de faptuitor, nici aceasta hotarâre nu se afla la dosar.

Prin urmare, în lipsa oricarui element în raport de care sa se poata caracteriza persoana faptuitorului si, în final, sa se poata aprecia pericolul social concret al faptei, tribunalul a constatat ca ordonanta procurorului nu are o fundamentare legala.

În consecinta, recursul declarat de petent a fost admis, iar sentinta instantei de fond a fost casata în întregime, iar în baza art. 2781 alin. 8 lit. b Cod procedura penala s-a admis plângerea petentului si s-a desfiintat în parte ordonanta procurorului data în 30 octombrie 2007 numai cu privire la  cu privire la dispozitia de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului S. M.

Tribunalul a dispus trimiterea cauzei la parchet în vederea redeschiderii urmaririi penale fata de acest învinuit, urmând ca procurorul sa procedeze la completarea urmaririi penale doar în ceea ce priveste persoana învinuitului, în vederea  adoptarii unei solutii în conformitate cu prevederile legale.

Domenii speta

Spete similare