Modificări de pedepse. Cerere de contopire a pedepselor soluţionată greşit ca urmare a neaplicării prev. art. art. 449 alin. 1 lit. b Cod procedură penală

Decizie 17/R din 30.01.2009


Prin sentinta penala nr. 2668 din 3 decembrie 2008 Judecatoria Baia Mare a respins ca nefondata cererea de contopire a pedepselor formulata de condamnatul S.I.R. si l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a hotarî astfel prima instanta a retinut ca:

Prin sentinta penala nr.  1706 din 20.12.2002 a Judecatoriei Baia Mare, definitiva prin decizia penala nr.153/A/22.04.2003 a Tribunalului Maramures, condamnatului S.I.R. i-a fost aplicata pedeapsa de 3 ani si 5 luni închisoare, pentru savârsirea, în luna iulie 2001, a infractiunii de înselaciune prevazuta de art. 215 alin. 2 si 4 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

Prin sentinta penala nr. 2164/1.10.2008 a Judecatoriei Baia Mare, definitiva prin nerecurare la 15.10.2008, s-a admis cererea condamnatului S.I.R., iar în temeiul art. 118 din Legea nr. 302/2004 s-a recunoscut sentinta nr. 49/2006 a Tribunalului Central de Instructie nr. 4 din Madrid - Spania, pronuntata în dosarul nr. 35/2004, prin care petentul cetatean român a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea, în luna mai 2003 (aspect confirmat, de altfel, de petent în cuprinsul cererii de contopire), pe teritoriul Spaniei a urmatoarelor fapte:

- delict de posesie si utilizare de carti de credit false prevazut de art. 386 în relatie cu art. 387 din Codul penal spaniol

- delict continuat de falsificare de documente oficiale prevazut de art. 390.1.1 si art. 392 în relatie cu art. 74 din Codul penal spaniol

- delict continuat de escrocherie prevazut de art. 248  si art. 249 în relatie cu art. 74.2 din Codul penal spaniol,

infractiuni care sunt prevazute si pedepsite de legea româna prin dispozitiile:

- art. 291 Cod penal, uz de fals

- art.288 Cod penal raportat la art. 41 alin. 2 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale

- art. 215 Cod penal alin. 1 si 2 raportat la art. 41 alin. 2 Cod penal, înselaciune,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Întrucât faptele retinute prin sentinta penala nr. 2164/2008 a Judecatoriei Baia Mare, au fost comise dupa ce petentul S.I.R. a fost condamnat definitiv pentru infractiunea obiect al sentintei penale nr. 1706/2002 a acestei instante, instanta de fond a constatat ca în cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 33 Cod penal privind concursul de infractiuni, astfel ca cererea de contopire a fost respinsa ca nefondata.

Prin decizia penala nr. 17/R din 30.01.2009 tribunalul a admis recursul declarat de condamnatul S.I.R., a casat în întregime sentinta instantei de fond si rejudecând cauza, în temeiul art. 449 lit. b Cod procedura penala a admis cererea formulata în sensul ca, în temeiul art. 39 al.1 Cod penal a contopit pedeapsa de 3 ani si 5 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1706 din 20.12.2002 a Judecatoriei Baia Mare definitiva prin decizia penala nr. 153/A din 22.04.2003 a Tribunalului Maramures cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicata prin sentinta nr. 49/2006 a Tribunalului Central de Instructie nr.4 din Madrid – Spania, hotarâre recunoscuta de Judecatoria Baia Mare prin sentinta penala nr. 2164 din 1 octombrie 2008.

S-a dispus ca petentul sa execute pedeapsa de 5 ani închisoare pe care a sporit-o cu 9 luni, rezultanta fiind de 5 ani si 9 luni închisoare.

În temeiul art. 36 al.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultanta de 5 ani si 9 luni închisoare perioada executata începând cu 16 mai 2003 la zi.

S-a dispus anularea mandatelor de executare emise anterior si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.

În considerentele deciziei de casare s-a retinut ca, prin sentinta penala 1706 din 20 decembrie 2002 definitiva prin decizia penala nr. 153/A/22.04.2002, Judecatoria Baia Mare a dispus condamnarea petentului – recurent la pedeapsa de 3 ani si 5 luni închisoare, iar ulterior prin sentinta nr. 49/2006 a Tribunalului Central de Instructie nr. 4 din Madrid, hotarâre recunoscuta prin sentinta penala nr. 2164 din 1 octombrie 2008 a Judecatoriei  Baia Mare, acelasi petent a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsa a carei executare a început la 16 mai 2003.

Tribunalul a retinut ca potrivit art. 449 Cod procedura penala, pedeapsa pronuntata poate fi modificata daca la punerea în executare a hotarârii sau în cursul executarii pedepsei se constata pe baza unei alte hotarâri existente a vreuneia dintre urmatoarele situatii:

a)concursul de infractiuni

b)recidiva

c)acte care intra în continutul aceleiasi infractiunii

Sesizarea instantei, potrivit al.3 al aceluiasi articol, se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.

Instanta de fond, nesocotind aceste dispozitii legale, a constatat ca faptele pentru care petentul a fost condamnat nu sunt concurente respingând cererea, fara însa sa aiba în vedere  si literele b si c ale art. 449 C.pr.pen.

Tribunalul a mai retinut ca faptele pentru care petentul a fost condamnat nu se afla în concurs, însa modificarea pedepsei se poate face si în caz de recidiva, situatie în care se aplica dispozitiile art. 39 Cod penal care prevad ca pedeapsa stabilita pentru infractiunea savârsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara, se contopesc potrivit art. 34 si 35 C.pen., putându-se aplica un spor marit de pâna la 7 ani.

Cum faptele pentru care petentul a fost condamnat în Spania au fost comise dupa ramânerea definitiva a sentintei penale nr. 1706 din 20.12.2002 s-a considerat ca în cauza sunt incidente prevederile mai sus invocate.

Asa fiind, tribunalul a admis recursul, si a casat hotarârea judecatoriei pe care a considerat-o ca fiind nelegala, a admis cererea si a dispus contopirea pedepselor de 3 ani si 5 luni închisoare si cea de 5 ani închisoare cu pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adaugat un spor de 9 luni închisoare, rezultanta fiind de 5 ani si 9 luni închisoare din care s-a dedus perioada efectiv executata începând cu 16 mai 2003 la zi.

Ca o consecinta a admiterii recursului în sensul celor mai sus aratate tribunalul a dispus anularea mandatelor de executare anterioare si a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform dispozitiilor deciziei.