Decretul lege nr. 119/1990 prvind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate or constituite în prizonieri. Anularea deciziei de...

Decretul-lege nr.119/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Anularea deciziei de revizuire emisă de Comisia de aplicare a D.L. 118/1990.

Art. 13 al. 1 şi 2 din D.L. nr. 118/1990 ( ale cărei dispoziţii abilitau direcţiile de muncă şi protecţie socială ca, atunci când sunt sesizate sau din proprie iniţiativă, să verifice legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestui act normativ până la data publicării O.U.G nr. 41/1997 în M.O. al României, iar în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale să emisă decizia de revizuire ) au fost declarate ca neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 55/2000 şi nr. 56/2000 şi deosebit de aceasta, nici un text de lege nu abilitează Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, să-şi anuleze propriile decizii ori să emită decizii de revizuire.

 Modalitatea prin care eventualele erori ale Comisiei respective pot fi înlăturate este aceea a exercitării controlului judecătoresc asupra deciziilor sale de către instanţa competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.

Prin  cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi reclamanta a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea Deciziei de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 emisă de pârâta Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Mehedinţi prin care i s-a anulat dreptul de a beneficia de prevederile D.L. nr. 118/1990 ca urmaşă a prizonierului de război D.N.

În motivarea cererii arată că soţul său, D.N , a fost prizonier de război în Germania, fapt pentru care prin Decizia nr. 475 din 19 decembrie 2001 a beneficiat de drepturile şi facilităţile prevăzute de D.L. 118/1990 până la data decesului acestuia. Ulterior decesului, reclamanta a înaintat pârâtei actele necesare pentru a beneficia, în calitate de urmaşă a unui prizonier de război, de prevederile stipulate în acest act normativ. Ca urmare, prin Decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 i se admite cererea, plata drepturilor respective făcându-se începând cu 1 februarie 2007 până în luna aprilie 2007, întrucât prin  decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007, comunicată la 24 aprilie 2007, tot Comisia de aplicare a D.L. 118/1990 anulează decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 cu motivarea că beneficiază de aceste drepturi persoana care a fost constituită ca prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, constituită ca atare înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului.

Reclamanta mai precizează că această modificare vine în urma adresei nr. 782/14 martie 2007 a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale – Direcţia Îndrumare Metodologică, or o instituţie centrală nu poate abroga sau modifica un decret – lege.

Pârâta D.M.P.S.F. Mehedinţi a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că prin adresa nr. 782/14 martie 2007 Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale a sesizat Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990 din cadrul Direcţiei în vederea anulării actelor emise pentru acordarea drepturilor foştilor prizonieri de război în Germania sau a soţiilor urmaşe ale acestora, considerând că situaţia prizonieratului în Germania nu se încadrează în prevederile acestui act normativ.

Ca urmare, reanalizând prevederile D.L. nr. 118/1990, dar luând în considerare recomandările C.N.P., comisia abilitată cu stabilirea acestor drepturi a anulat decizia emisă anterior pentru acordarea indemnizaţiei reclamantei.

Tribunalul Mehedinţi  prin sentinţa nr.4260/ CAF/04.09.2007 a admis a anulat decizia de revizuire nr. 22/28 martie 2007 ca fiind nelegală.

La pronunţarea sentinţei instanţa  a reţinut:

Prin decizia nr. 475 din 19 decembrie 2001 Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990 din cadrul D.M.S.S.F. Mehedinţi a stabilit pentru numitul D.N. – decedat la 11 octombrie 2006 – calitatea de beneficiar al D.L. nr. 118/1990, acesta fiind prizonier de război în Germania, în perioada septembrie 1944 – octombrie 1946.

Ulterior, prin decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 aceeaşi comisie acordă reclamantei, în temeiul art. 4 din D.L. nr. 118/1990, republicat, drepturile în calitate de urmaş a soţului său decedat, plata acestora urmând să se facă de către Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi începând cu 1 februarie 2007.

La 14 martie 2007 C.N.P.A.D.A.S. – Direcţia de Îndrumare Metodologică a emis către pârâtă adresa nr. 782  prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 13 al. 1 din D.L. nr. 118/1990, i se solicită reanalizarea dosarului unei persoane aflată într-o situaţie identică cu reclamanta, cu precizarea că legiuitorul a reglementat numai situaţia în care o persoană a fost luată prizonieră de război de către partea sovietică. De asemenea, i se solicită luarea măsurilor pe care le consideră necesare ( fila 13).

Ca urmare, Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, procedează şi la revizuirea cererii reclamantei, înregistrată sub nr. 4502 din 22 august 2006, şi având în vedere prevederile art. 1 al. 2 lit. b din acest act normativ precum şi adresa nr. 782/14 martie 2007 a C.N.P.A.D.A.S. – Direcţia de Îndrumare Metodologică, emite decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 prin care, în temeiul art. 13 din D.L. nr. 118/1990, anulează decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2007.

Decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 emisă în temeiul dispoziţiilor art. 13 din D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, este nelegală din următoarele considerente :

Art. 13 al. 1 şi 2 din D.L. nr. 118/1990 ( ale cărei dispoziţii abilitau direcţiile de muncă şi protecţie socială ca, atunci când sunt sesizate sau din proprie iniţiativă, să verifice legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestui act normativ până la data publicării O.U.G nr. 41/1997 în M.O. al României, iar în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale să emisă decizia de revizuire ) au fost declarate ca neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 55/2000 şi nr. 56/2000.

Prin urmare, temeiul legal invocat atât în adresa nr. 782/14 martie 2007, cât şi în decizia de revizuire nu mai este în vigoare, dispoziţiile respective încetându-şi efectele la 45 de zile de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale, conform art. 31 al. 3 din Legea nr. 47/2001.

Deosebit de aceasta, nici un text de lege nu abilitează Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, să-şi anuleze propriile decizii ori să emită decizii de revizuire.

Modalitatea prin care eventualele erori ale Comisiei respective pot fi înlăturate este aceea a exercitării controlului judecătoresc asupra deciziilor sale de către instanţa competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.

SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV- SENTINŢA

NR.4260/CAF/4 SEPTEMBRIE 2007

Domenii speta

Spete similare