Verificarea regularităţii actului de sesizare al instanţei – art. 300 c.p.p. -

Decizie 371/R din 15.07.2010


Art. 300 C.p.p. - „ Instanţa este datoare să verifice din oficiu, la prima înfăţişare, regularitatea actului de sesizare.

În cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.”

Dispoziţiile art. 300 C.p.p. au în vedere regularitatea formală a actului de sesizare, act ce trebuie să cuprindă menţiunile din dispoziţiile art. 263 C.p.p. – în special cele cu privire la faptă, încadrarea juridică a faptei, persoana inculpatului, mijloacele de probă (decizia penală  nr. 371/R/15 iulie 2010 Tribunalul Mehedinţi).

Judecătoria Drobeta Turnu Severin a dispus în temeiul art. 300 alin.2 c.p.p. trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea actului de sesizare, considerând că ulterior prezentării materialului de urmărire penală au fost efectuate noi acte – respectiv a fost emisă ordonanţa de conexare a celor două dosare de urmărire penală – astfel că ar fi trebuit să fie prezentat din nou materialul de urmărire penală înainte de emiterea rechizitoriului.

Împotriva sentinţei s-a declarat recurs de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, considerând că sentinţa recurată este nelegală, în sensul că instanţa a încălcat prevederile art. 300 alin. 2 C.p.p.

Tribunalul Mehedinţi a apreciat că recursul este fondat, deoarece formal actul de sesizare al instanţei a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 263 C.p.p., în sensul că indică între altele faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale a inculpatului, indică numele acestuia, încadrarea juridică a fiecărei fapte, mijloacele de probă.

S-a mai reţinut că  - deşi este evident că în ordonanţa de conexare acelor două cauze s-a menţionat ca o dată a emiterii ulterioară celei la care a fost prezentat materialul de urmărire penală - acest aspect nu constituie o neregularitate, în sensul dispoziţiilor art. 300 C.p.p., care să ducă la refacerea actului de sesizare, pe de o parte deoarece nu s-a stabilit pe baza actelor de la dosarul cauzei dacă în fapt a existat sau nu o eroare materială cu privire la dată, aşa cum s-a menţionat în motivarea recursului, iar pe de altă parte deoarece chiar şi în situaţia în care ar fi corectă teza primei instanţe, potrivit căreia conexarea s-a produs la o dată ulterioară şi ar fi fost necesară prezentarea din nou  a materialului de urmărire penală, încălcarea dispoziţiilor art. 253 C.p.p. nu este sancţionată cu nulitatea absolută.

Sub acest ultim aspect - faţă de faptul că din actele de la dosarul cauzei rezultă că inculpatul a fost încunoştinţat în mod legal cu privire la faptul că a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea a două infracţiuni de conducere a unui vehicul pe drumurile publice, de o persoană ce nu posedă permis de conducere – încălcarea dispoziţiilor art. 253 C.p.p. poate fi sancţionată doar cu nulitatea relativă – nulitate ce nu poate fi invocată decât de partea direct interesată, până la primul termen  judecată cu procedura completă.

Pe de altă parte, simpla invocare a încălcării dispoziţiilor art. 253 C.p.p. nu duce la anularea actului, dacă nu s-a pricinuit o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului însuşi.

Tribunalul a reţinut că, din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 197 alin.4 C.p.p., încălcările dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal pot atrage ca regulă doar nulitatea relativă a actului, iar numai ca excepţie nulitatea absolută.

Cazurile de nulitate  absolută sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 197 alin.2 C.p.p. şi nu pot fi extinse prin analogie la alte situaţii neprevăzute de acest text de lege, aceasta deoarece unul din principiile fundamentale de drept este acela al salvgardării raporturilor juridice, al stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice.

Având în vedere aceste aspecte, în temeiul art. 385 indice 15 pct.2 lit.c C.p.p., s-a dispus, între altele, admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin; casarea sentinţei şi trimiterea cauzei la Judecătoria Drobeta Turnu Severin pentru judecarea cauzei privind pe inculpatul L.F.C.