Ond comercial. Acţiune în pretenţii. Competenţa materială a instanţei.

Fond comercial.

Acţiune în pretenţii. Competenţa materială a instanţei.

(Tribunalul Călăraşi, Sentinţa Civilă Nr. 764/09 Februarie 2011 )

 Prin acţiunea depusă la acest tribunal la data de 21 ianuarie 2011 şi înregistrată sub nr. -/116/2011, reclamanta S.C. A S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii S.C. Ag S.R.L. şi BŞ pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata următoarelor sume: - 102.863 lei reprezentând contravaloare produse de uz fitosanitar contractate şi neachitate şi a penalităţilor de întârziere  convenţionale în cuantum de 0,2%/zi de întârziere calculate până la plata efectivă a debitului de bază conform art.4.5 din contract (88.013,98 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 24.11.2010, data redactării acţiunii, cu plata cheltuielilor de judecată.

 În motivarea acţiunii sale reclamanta arată că a încheiat cu pârâta S.C. Ag S.R.L reprezentată de BŞ, contractul de vânzare cumpărare nr.18/04.2009 prin care a comercializat produse fitosanitare, menţionate în Anexa 1 şi 2, în valoare de 132.863 lei emiţându-se în acest sens facturile fiscale nr. CL020/13.08.2009 în valoare de 42.974 lei, CL027/01.09.2009 în valoare de 62.209 lei, CL034/04.11.2009 în valoare de 24.680 lei.

 Societatea debitoare s-a angajat să achite contravaloarea produselor astfel: echivalentul a 10.000 euro la data de 10.08.2009, echivalentul a 15.000 euro la data de 15.09.2009, echivalentul a 5.838,85 euro şi 1.285,20 lei la data de 15.11.2009.

 Pârâta, din totalul obligaţiilor de plată a achitat suma de 30.000 lei la data de 20.08.2009, rămânând cu un sold debitor în valoare de 102.863 lei.

 Deoarece pârâta nu şi-a achitat la scadenţele convenite contractual obligaţiile asumate, a contactat conducerea societăţii în vederea plăţii imediate a soldului restant.

 În atare condiţii şi pentru a masca dorinţa de a nu achita produsele, S.C. A S.R.L. în complicitate cu pârâta înregistrează o reclamaţie la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor M sesizând următoarele aspecte: pe eticheta produselor Tors şi Clio este aplicată ştampila „Best before 09.2011” ( în traducere „Valabil până la 09.2011”) respectiv Best before 11.2010” ( în traducere „Valabil până la 11.2010”), pe eticheta produselor este aplicată menţiunea în limba română „valabil 24 luni de la data fabricaţiei” fără a avea data fabricaţiei pe flacon.

 Astfel, sesizarea făcută de S.C. A S.R.L. la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor viza lipsa datei de fabricaţie.

 De altfel şi constatarea ANPC vizează această lipsă a datei fabricaţiei, însă ANPC reţine că este trecut termenul limită până la care pot fi folosite produsele.

 În concluzie ANPC nu a fost sesizată şi nici nu a constatat o deficienţă calitativă a produselor.

 Profitând de contravenţia constatată de ANPC prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr.306043 din 04.11.2009, S.C. A S.R.L. şi pârâta au pus în aplicare planul de a nu achita contravaloarea produselor comercializate de reclamantă către pârâta S.C. Ag S.R.L. şi în acest sens în luna decembrie 2009 (la 5 luni de la recoltarea culturii de grâu sămânţă) S.C. A S.R.L. i-a înştiinţat că în urma tratamentului aplicat cu produsele Tors şi Clio a fost compromisă cultura de grâu semincer de pe suprafaţa de 300 ha şi le-a solicitat achitarea sumei de 720.000 lei cu titlu de daune.

 Precizează că produsele a căror calitate se contestă nu au fost însoţite atât de certificatul de calitate emis de producător cât şi de certificatul de omologare emis de Comisia Interministerială de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar din cadrul M.AP.D.R.

 Reprezentantul societăţii debitoare dl. BŞ s-a angajat să răspundă solidar cu societatea pentru plata contractului conform art.1652 C. civil şi art.42 C. comercial (art.10 din contractul de vânzare-cumpărare).

 În temeiul art.23 din contract a calculat penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2%/zi de întârziere în sumă de 88.013,98 lei calculate exclusiv pentru stabilirea taxei judiciare de timbru.

 Deşi a invitat pârâta la conciliere directă conform actelor anexate prezentei acţiuni, aceasta nu a dat curs invitaţiei de a soluţiona amiabil litigiul.

 În dovedirea acţiunii depune acte: contractul de vânzare-cumpărare, anexele 1 şi 2, facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfii, invitaţia la conciliere, sentinţa comercială nr. 3800/09.12.2010 a Tribunalului Călăraşi.

 În drept se invocă art.942-1206 C. civil şi art.42 C. comercial, art.1652 C. civil şi art.10 pct.4 C. proc. civ..

 Solicită proba cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică agricolă dacă este cazul.

 Prin cererea modificatoare reclamanta renunţă la capătul de cerere privind plata sumei de 102.836 lei contravaloare produse, înţelegând să se judece doar pe capătul de cerere privind plata penalităţilor de întârziere conform art.4.5 din contract de 0,2% pe zi respectiv pentru suma de 88.013,98 lei scadente până la data de 24.11.2010.

 Pârâtul B Ş a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive.

 Reclamanta după modificarea acţiunii a invocat excepţia lipsei competenţei materiale a Tribunalului Călăraşi şi declinarea cauzei către Judecătoria Lehliu Gară sau Buftea.

 Tribunalul urmează a analiza această ultimă excepţie care priveşte competenţa, lăsând cealaltă excepţie în competenţa instanţei legal investite cu judecarea cauzei.

 Excepţia necompetenţei materiale urmează a fi admisă.

 Astfel, conform art.2 alin.1 lit.a C. proc. civ. tribunalul judecă în materie comercială cauze care au valoare peste 100000 lei.

 Prin urmare prin renunţarea la primul capăt de cerere acţiunea are o valoare ce determină competenţa judecătoriei iar conform art.5 C. proc. civ. nefăcându-se alte dovezi, competenţa aparţine Judecătoriei Lehliu Gară de la sediul pârâtei.

1

Domenii speta

Spete similare