Drepturi băneşti

Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta Spătaru Mihaela şi pe pârâta Primăria Borcea, având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa apreciază cauza în stare de soluţionare şi declară dezbaterile închise.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 03.12.2008 şi înregistrată sub nr.2585/116/2008 (nr.în format vechi 3211/C/03.12.2008) reclamanta  SPATARU MIHAELA, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura in comuna Borcea, judet Calarasi, a chemat în judecată pe pârâta Primaria comunei Borcea, judet Calarasi, reprezentata prin primar Zagarin Marcel, solicitând să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor banesti reprezentand prime de concediu pentru perioada 2000-2008, sume ce vor fi indexate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului la zi.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că este angajata in functia de bibliotecar cu norma intreaga in cadrul Primariei comunei Borcea din anul 1990, aflandu-se in raporturi de munca cu parata, raporturi guvernate de Legea nr. 53/2003, iar in aceasta calitate de personal contractual beneficiază de salariu, care reprezintă contravaloarea muncii prestate, la fel ca şi funcţionarii publici, iar în vederea aplicării principiului egalităţii de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pe perioada 2000-2008.

A mai învederat reclamanta că angajatorul nu poate refuza plata primei de vacanţă, deoarece prin dispoziţiile art.39 (1) lit.d din Codul Muncii se stipulează expresis verbis că salariatul are, în principal dreptul la egalitate de şanse şi de tratament, iar art.1 (2) lit.e din OG nr.137/2000 consacră principiul egalităţii între cetăţeni, excluderea privilegiilor şi discriminărilor fiind garantat în exercitarea drepturilor economice.

Se mai invocă şi faptul că dacă instituţia publică are dreptul să ceară de la salariatul său un comportament profesional şi extraprofesional adecvat este îndreptăţit să pretindă şi să obţină de la instituţia publică în care este încadrat recunoaşterea şi respectarea drepturilor garantate de lege, iar dreptul fiecărui individ de a-şi face respectate bunurile şi drepturile este prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Carta de la Paris, publicată în Monitorul Oficial nr.181/1991.

In dovedirea actiunii reclamanta a depus la dosarul cauzei copie de pe cartea de munca.

În drept au fost invocate prevederile Constituţiei României şi art.39 din Codul Muncii.

Desi legal citata, parata nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in instanta.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Reclamana este salariata pârâtei Primaria Borcea, raporturile lor de muncă fiind guvernate de Lg.nr.53/2003 – Codul Muncii.

Potrivit art.59 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional salariaţii au dreptul la acordarea primei de vacanţă.

Conform art. 241 alin.1 lit.d Codul Muncii, clauzele contractelor colective de muncă produce efecte pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ţară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivele naţional.

Pentru anii 2000-2008 reclamanta nu a beneficiat de plata primei de vacanţă.

Or, potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Înlăturarea acestui drept al reclamantei contravine prevederilor art.41 din Constituţia României, salariaţii având dreptul la măsuri de protecţie socială, prevederile art.53 din Constituţia României, întrucât acest drept este un drept de remunerare a muncii, care nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu şi contrar echităţii impuse de societatea democratică, cât şi reglementărilor date de art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

De asemenea, a fost încălcat reclamanţilor dreptul prevăzut de art.39 alin.1 lit.d din Codul Muncii respectiv dreptul la egalitate de şanse şi tratament în condiţiile în care funcţionarii publici din cadrul Primariei Borcea primesc îndemnizaţia de vacanţă.

Principiul egalităţii între cetăţeni, excluderea privilegiilor şi discriminărilor în exercitarea drepturilor economice este consacrat şi de art.1 alin.2 lit.e din Lg.nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

În contextul celor menţionate, neacordarea primei de vacanţă constituie discriminarea reclamantei faţă de categoria celorlalţi salariaţi din cadrul pârâtei, un tratament diferenţiat nejustificat de un scop obiectiv şi legitim.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, tribunalul urmează a admite acţiunea reclamantei obligând pârâta la plata către reclamantă a primelor de concediu pentru perioada 2000-2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta Spătaru Mihaela, domiciliată în Comuna Borcea, jud. Călăraşi împotriva pârâtei Primăria Comunei Borcea, jud. Călăraşi.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a primelor de concediu pentru perioada 2000-2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective.

Definitivă şi executorie de drept.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare