Revocare contract de vânzare-cumpărare. Revenirea bunului în patrimoniul debitorului.

Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta SC. MARS COLLECTION. SRL împotriva sentinţei civile nr. 602/25.06.2008 pronunţată de Judecătoria Lehliu Gară în dosarul nr. 806/249/2008.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei faptul că  au sosit relaţiile solicitate de instanţă BNP Chiru Dana şi BEJ Oprişan Constantin, după care:

Tribunalul având în vedere actele şi lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de soluţionare şi declară dezbaterile închise.

INSTANŢA

Deliberând asupra recursului de faţă constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară  şi înregistrată sub nr. 806/249/2008, reclamanta SC MARS COLLECTION SRL, cu sediul în mun. Constanţa, str. Grozeşti, nr. 82-84, judeţul Constanţa, (la av. Felicia Ovanesian - Cabinet de Avocat), ORC nr. J.13/1536/2003, CUI nr. 15433576,  i-a chemat în judecată pe pârâţii ŞTEFĂNESCU DORIN, domiciliat în oraşul Lehliu Gară, str. Viei, nr. 12, judeţul Călăraşi, ŞTEFĂNESCU GHEORGHE şi  ŞTEFĂNESCU DOINA GEORGETA, ambii domiciliaţi în oraşul Lehliu Gară, sat Buzoieni, str. Primăverii, nr. 35, judeţul Călăraşi, pentru ca prin hotărârea  ce se va pronunţa să se dispună revocarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 679/04.04.2006 de BNP Chiru Maria Dana, cu consecinţa revenirii bunului în patrimoniul debitorului Ştefănescu Dorin; obligarea pârâtului Ştefănescu Dorin la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este creditoarea pârâtului Ştefănescu Dorin care, prin sentinţa civilă nr. 7994/13.09.2005 pronunţată de Judecătoria Constanţa,  în dosarul nr. 5838/2005, executorie, a fost obligat la plata următoarelor sume:

- echivalentul în lei noi, din ziua executării plăţii, al sumei de 284,90 USD, reprezentând preţ al serviciilor de telefonie mobilă;

- 6.008,0442 lei noi, reprezentând penalităţi de 1% pe fiecare zi de întârziere aferente sumei de 941,4423 lei noi, reprezentând  preţ al serviciilor de telefonie mobilă, pentru perioada cuprinsă între scadenţa fiecărei facturi şi data de 30.04.2005;

- contravaloarea penalităţilor de 1% pentru fiecare zi de întârziere, aferente sumei de 941,4423 lei noi, reprezentând preţ al serviciilor pentru perioada cuprinsă între 01.05.2005 şi data plăţii efective  a preţului serviciilor;

- 562,8453 lei noi, reprezentând cheltuieli de judecată şi întrucât pârâtul nu şi-a îndeplinit, de bună-voie, obligaţia stabilită de către instanţă, a procedat la  executarea silită, formându-se dosarul de executare nr. 368/2006 al BEJ Oprişan Constantin.

A mai arătat că prin procesul-verbal încheiat la data de 21.04.2006, executorul a constatat insolvabilitatea debitorului Ştefănescu Dorin, generată de lipsa bunurilor mobile şi imobile urmăribile, imobilul cu care acesta figura în proprietate fiind  înstrăinat la data de  04.04.2006, potrivit contractului de vânzare-cumpărare anexat, ulterior sesizării organului de executare şi ulterior obţinerii titlului executoriu, motiv pentru care executorul judecătoresc a procedat la suspendarea executării silite.

De asemenea, a mai arătat că, potrivit art. 975 din Codul Civil creditorii “pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor, în prejudiciul drepturilor lor”, articol care reglementează acţiunea pauliană, respectiv acţiunea prin care creditorul poate cere desfiinţarea, pe cale judecătorească, a actelor juridice încheiate de către debitor în vederea prejudicierii sale, iar prejudicierea creditorului se realizează de către debitor prin încheierea unor acte care îi măresc sau îi creează o stare de insolvabilitate.

A precizat că, în cazul de faţă, pârâtul Ştefănescu Dorin, ştiindu-se urmărit, a înstrăinat copârâţilor – ruda apropiată, afin cu acesta, imobilul compus din teren intravilan în suprafaţă de 856,95 mp şi construcţia aflată pe aceasta, compusă din trei camere, un hol, o bucătărie, o magazie şi un garaj, imobil situat în oraşul Lehliu Gară, str. Viei, nr. 12, judeţul Călăraşi, iar această înstrăinare a  prejudiciat interesele sale, prin faptul că pârâtul şi-a provocat, cu ştiinţă, insolvabilitatea, în scopul evitării urmăririi silite a imobilului deţinut în proprietate la data la care s-a procedat la urmărirea sa.

A mai arătat că şi complicitatea la fraudă a terţului dobânditor este evidentă, pârâtul Ştefănescu Gheorghe, rudă apropiată a debitorului Ştefănescu Dorin, cunoscând  existenţa creanţei deţinute împotriva acestuia, cumpărând imobilul doar pentru a evita valorificarea acestuia în cadrul urmăririi silite imobiliare.

A apreciat că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 975 Cod civil: actul a cărui revocare  s-a solicitat a fi dispus i-a creat un  prejudiciu, întrucât prin înstrăinare, pârâtul Ştefănescu Dorin şi-a cauzat insolvabilitatea, aceasta fiind dovedită; frauda pârâtului debitor – acesta înţelegând să înstrăineze imobilul în care locuia şi ulterior vânzării şi locuieşte şi în prezent, doar în scopul de a evita urmărirea silită imobiliară,  respectiv  scoaterea imobilului din sfera de urmărire a reclamantei; are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, anterioară actului atacat, constatată prin  sentinţa civilă nr. 7994/13.09.2005, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. 5838/2005; complicitatea terţului dobânditor, respectiv a pârâtului Ştefănescu Gheorghe – acesta a avut reprezentarea faptului că, prin încheierea actului de vânzare, reclamanta va fi prejudiciată, datorită insolvabilităţii debitorului, având în vedere relaţiile de rudenie existente.

A mai arătat că, potrivit practicii judiciare, frauda dintre debitor şi terţ este prezumată şi din simplul fapt că terţul dobânditor a ştiut că prin încheierea actului debitorul îşi agravează insolvabilitatea, iar frauda terţului se deduce şi din faptul că terţul dobânditor a cunoscut existenţa creanţei şi a achiziţionat bunul urmărit tocmai pentru a zădărnici încasarea ei.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 112 şi urm. din C.pr.civ., art. 274, art.  975 din Codul Civil.

În dovedirea acţiunii a solicitat probele cu înscrisuri şi interogatoriul pârâţilor.

Reclamanta a mai ataşat la dosar următoarele acte, în copie: sentinţa civilă nr. 7994/13.09.2005, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 5838/2005; procesul - verbal încheiat la data de 21.04.2006, în dosarul de executare nr. 27/2006 al BEJ Oprişan Constantin; contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 679/04.04.2006 de BNP Chiru Maria Dana.

Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară în cuantum de 12 lei, conform ordinului de plată  nr.10801/29.05.2008, precum şi timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.

La termenul din data de 11.06.2008, pârâţii Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina Georgeta, au formulat ÎNTÂMPINARE, prin care au solicitat  respingerea ca nefondată a acţiunii reclamantei şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării pârâţii  au arătat că toate susţinerile reclamantei sunt nereale şi neîntemeiate, întrucât conform contractului de vânzare-cumpărare au cumpărat de la vărul lor, pârâtul Ştefănescu Dorin, imobilul fost proprietatea acestuia, situat în oraşul Lehliu Gară, str. Viei, nr. 12, judeţul Călăraşi, cu preţul de 30.000 lei ron,  pe care i-au achitat  la momentul  încheierii actului.

A mai arătat că au fost cumpărători de bună-credinţă atât anterior, la  momentul, dar şi ulterior încheierii actului, neavând nici un fel de implicare privitoare la presupusele datorii ale vânzătorului Ştefănescu Dorin, iar buna lor credinţă rezultă din următoarele aspecte: la momentul încheierii contractului, vânzătorul i-a prezentat actele lui de proprietate, din care reiese că fostul drept de proprietate al acestuia asupra imobilului fusese intabulat în cartea funciară a localităţii Lehliu Gară, conform încheierii 852/01.09.2000 emisă de Judecătoria Lehliu Gară, prezentându-le atât lor, cât şi doamnei notar extrasul de carte funciară din care rezulta fără dubiu că imobilul cumpărat nu era grevat de absolute nici o sarcină; până la momentul primirii citaţiei în prezenta cauză, nu au cunoscut faptul că vânzătorul Ştefănescu Dorin ar fi debitorul reclamantei.

Au precizat că au aflat de intenţia vânzătorului de a înstrăina imobilul chiar de la acesta şi că, dorind achiziţionarea unui imobil şi dispunând de banii necesari, i-au propus vânzătorului achiziţionarea imobilului, lucru cu care acesta a fost de acord şi s-au înţeles asupra preţului, iar reclamanta trebuie să dovedească  complicitatea la fraudă a lor, a dobânditorilor, complicitate pe care o apreciază că nu există, necunoscând că, prin înstrăinarea imobilului se produce prejudicierea reclamantei, având în vedere că nu au cunoscut  existenţa creanţei şi nici faptul că  vânzătorul îşi creează sau măreşte  o pretinsă  stare de insolvabilitate, solicitând ca buna credinţă şi dreptul lor de proprietate asupra imobilului - drept dobândit absolut legal, să le fie protejate.

Soluţionând cauza, Judecătoria Lehliu-Gară, prin senţinţa civilă nr.602/25.06.2008, a respins acţiunea formulată de reclamanta  SC MARS COLLECTION SRL, cu sediul în Constanţa,  str.Grozeşti, nr.82-84, judeţul Constanţa, (la av.Felicia Ovanesian- Cabinet de Avocat), ORC nr.J.13/1536/2003, CUI nr.15433576,  împotriva pârâţilor ŞTEFĂNESCU DORIN, domiciliat în oraşul Lehliu Gară, str. Viei, nr. 12, judeţul Călăraşi, ŞTEFĂNESCU GHEORGHE  şi  ŞTEFĂNESCU DOINA GEORGETA, ambii domiciliaţi în oraşul Lehliu Gară, sat Buzoieni, str. Primăverii, nr. 35, judeţul Călăraşi.

A obligat reclamanta la plata către pârâţii Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina a sumei de 400 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 975C.civil lipsind frauda terţului dobânditor respectiv a pârâţilor Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel reclamanta,  criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru următoarele motive:

1) Instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare al părţilor întrucât nu a dispus comunicarea întâmpinării depuse de intimaţii-pârâţi Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina Georgeta pentru a putea lua la cunoştinţă de poziţia procesuală a acestora şi nu a încuviinţat decât probele solicitate în apărare deşi solicitase prin acţiune la rândul său administrarea unor probe respectiv cu înscrisuri (actele de stare civile ale pârâţilor, efectuarea unei adrese la O.C.P.I. Călăraşi şi la Consiliul Local al Oraşului Lehliu ) şi cu interogarea pârâţilor probe asupra cărora nici nu s-a pronunţat deşi erau pertinente şi concludente şi trebuiau administrate chiar din oficiu de către instanţă în baza rolului său activ.

2) Sentinţa este netemeinică întrucât instanţa de fond a apreciat în mod greşit că legătura de rudenie nu conduce la concluzia complicităţii la fraudă a terţilor dobânditori întrucât practica judiciară a statuat că frauda poate fi prezumată din simplul fapt că terţul dobânditor a ştiut că prin încheierea actului debitorul îşi agravează insolvabilitatea dar şi din stabilirea unui preţ neserios pentru vânzare (de doar 30.000 lei) probe în raport de care nu se poate considera că pârâţii au fost de bună credinţă la încheierea actului.

În dovedirea motivelor de apel s-au solicitat de către apelanţi completarea probatoriilor administrate la instanţa de fond cu înscrisurile anexate şi cu cele solicitate prin acţiune precum şi cu interogarea intimaţilor-pârâţi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.282,167 şi 287 alin.1 pct.4 C. proc. civ.

La data de 17.09.2008, înaintea primului termen de judecată, apelanta a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru aferentă apelului declarat iar prin încheierea pronunţată la 7.10.2008 un alt complet  al Tribunalului Călăraşi a respins cererea formulată constatând că taxa de timbru a fost corect calculată întrucât acţiunea în revocarea unui contract are caracter patrimonial şi este evaluabil în bani aşa cum prevăd Normele Metodologice de Aplicare a Legii 146/1997 dar şi decizia 32/2008 pronunţată de Î.C.C.J. într-un recurs în interesul legii.

La primul termen de judecată fixat la 7.10.2008 instanţa a calificat calea de atac declarată de reclamantă în raport de caracterul  patrimonial al acţiunii sale şi de dispoziţiile art.282 1 C.p.civ. ca fiind recursul.

Prin întâmpinarea depusă în cauză intimaţii-pârâţi Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina Georgeta au solicitat respingerea apelului(recursului) reclamantei, menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.

La termenul din 18.11.2008 recurenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri respectiv cu actele de stare civilă a pârâţilor pentru a se observa legătura de rudenie între aceştia şi efectuarea unor adrese la O.C.P.I. Călăraşi şi Consiliul Local al oraşului Lehliu Gară precum şi comunicarea persoanelor care figurează în registrul şi evidenţele acestora şi a bunurilor rămase în proprietatea pârâtului Ştefănescu Dorin după încheierea actului de vânzare-cumpărare însă instanţa le-a respins ca nefiind concludente şi utile cauzei dispunând din oficiu completarea probatoriului administrat sens în care a dispus efectuarea unor adrese către B.N.P. Chiru Maria Dana (pentru a comunica o copie a extrasului de C.F. 3876/3.04.2006 menţionat în actul de vânzare-cumpărare a cărui revocare s-a solicitat şi în conţinutul căruia se menţionează faptul că imobilul se predă cu sarcini ) şi către Biroul Executorului Judecătoresc Oprişan Constantin (pentru a preciza dacă a procedat la înscrierea în Cartea Funciară a somaţiei 27/23.03.2006 emisă în dosarul de executare 369/2006 anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare atacat).

La termenul din 9.12.2008 la dosar au fost depuse copii de pe extrasul de Carte Funciară pentru autentificare nr.3876/3.04.2006 din conţinutul căruia rezultă că la partea a III-a a C.F. ce cuprinde înscrisurile privitoare la sarcini este menţionată ipoteca nr.716/29.06.2004 în favoarea lui Ştefănescu Gheorghe şi răspunsul B.E.J. Oprişan Constantin care arată că nu a procedat la înscrierea în cartea funciară a somaţiei nr.27/23.03.2006 comunicată debitorului Ştefănescu Dorin.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele de recurs invocate tribunalul constată că recursul declarat nu este fondat.

Astfel, atât de probatoriul administrat de instanţa de fond cât şi de cel administrat din oficiu în recurs a rezultat într-adevăr neîndeplinirea condiţiei necesare pentru admisibilitatea acţiunii recurentei creditoare respectiv a complicităţii la fraudă a intimaţilor-pârâţi Ştefănescu Gheorghe şi Ştefănescu Doina Georgeta cu atât mai mult cu cât aceasta trebuia neapărat dovedită în cauză deoarece s-a solicitat revocarea unui act cu titlu oneros şi nu a unuia cu titlu gratuit situaţie în care această condiţie n-ar fi trebuit îndeplinită şi aceasta pentru că în privinţa unui act cu titlu oneros atât terţul cât şi creditorul tind la evitarea unui prejudiciu în propriul patrimoniu.

Frauda nu se prezumă chiar dacă debitorul şi terţul dobânditor sunt rude(situaţie necontestată de pârâţi în cauză) după cum eronat susţine recurenta ci trebuie dovedită situaţia că terţul a cunoscut existenţa urmăririi debitorului de către creditorul reclamant anterior încheierii actului şi că acesta, datorită încheierii convenţiei respective, a devenit insolvabil sau şi-a mărit  starea de insolvabilitate.

În speţă s-a dovedit faptul că executorul judecătoresc nu a procedat la înscrierea în cartea funciară a somaţiei comunicate pârâtului Ştefănescu Dorin la 23.03.2006 aşa cum prevăd dispoziţiile art.497(2) C. proc. civ. astfel încât nu se poate considera(în lipsa unor probatorii contrarii) că pârâţii subdobânditori Ştefănescu Gheorghe şi Doina ar fi cunoscut de urmărirea pornită împotriva bunurilor acestuia la acea dată şi că ar fi acceptat să dobândească bunul în aceste condiţii pe riscul lor; Cum buna credinţă se prezumă şi reaua-credinţă se dovedeşte iar în cauză recurenta nu a produs dovezi privind reaua-credinţă a intimaţilor menţionaţi, tribunalul apreciază că sentinţa pronunţată de Judecătoria Lehliu Gară este temeinică şi legală ea fiind pronunţată în acord cu probele administrate şi cu dispoziţiile legale incidente.

Pentru aceste motive urmează a respinge recursul formulat de reclamanta SC Mars Colection SRL împotriva sentinţei civile nr.602/25.06.2008 pronunţată de Judecătoria Lehliu-Gară în dosarul nr.806/249/2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.312 C.p.civ. respinge recursul formulat de reclamanta SC Mars Colection SRL împotriva sentinţei civile nr.602/25.06.2008 pronunţată de Judecătoria Lehliu-Gară în dosarul nr.806/249/2007.

Irevocabilă.

Domenii speta

Spete similare