Lg. 18/1991. Înţelesul noţiunii de „comună” ce apare în documentele de împroprietărire. Titularul dreptului la reconstituire a dreptului de proprietate

Decizie 2 din 12.03.2009


Reclamanta este formă asociativă înfiinţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.

Pretinzându-se succesoare în drepturi ale foştilor urbariali din comună, prin cererea depusa la 23.11.2005, petenta Asociaţie de Pasunat si Padurarit a solicitat Comisiei Locale de aplicare a Legilor fondului funciar, în temeiul dispozitiilor Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului –păsune  înscris în CF nr. […].

Cererea petentei a fost admisa in parte de Comisia Locală, fiind validata numai suprafata de 34,1538 ha teren inscrisă in CF nr. […].

Iar prin cererea inregistrata la 23.11.2005 petenta a solicitat Comisiei Locale reconstituirea dreptului de proprietate si asupra terenului cu vegetatie forestiera in suprafata de 251 jugăre si 271 stj. situat pe teritoriul satului G.

Aceasta cerere a fost respinsă de Comisia Locală, cu motivarea că suprafata de teren cu vegetatie forestiera solicitata nu constituie padure urbariala, fiind inscrisa in CF […] in favoarea Statului Roman, solutia comunicandu-i se petentei prin adresa  din 23.02.2006.

O premisă esenţială pentru soluţionarea în mod favorabil a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de reclamantă este aceea a dovedirii dreptului de proprietate pe care aceasta l-ar fi avut cu privire la terenurile solicitate în perioada anterioară preluării acestora.

În dovedirea acestei împrejurări reclamanta a depus la dosarul cauzei copiile colilor CF. în care apar înscrise terenurile solicitate precum şi evidenţele întocmite cu ocazia aplicării Reformei Agrare din anul 1921.

Instanta de recurs a retinut că asupra imobilelor inscrise in suprafata de 34,1539 mp. s-a facut propunere de validare a dreptului de proprietate, recurentele necontestand indreptatirea acesteia la reconstituire.

Potrivit copiei colii imobilele evidentiate la foaia de proprietate sub A 1-8 in suprafata de 130,9960 ha constituie pasune urbariala comunala pe baza de improprietarire .

Iar asupra imobilelor inscrise in CF […] sub A 1-7 si A I 8-9 a fost inscris dreptul de proprietate in favoarea Comunei pe baza de improprietarire.

Referitor la terenul cu vegetatie forestiera instanta de recurs retine că prin Hotararea nr. 91/1922 Comisia Judeteana pentru expropriere Bihor a dispus exproprierea in favoarea statului a proprietatii Capitlului de rit latin Oradea inscrisa in CF […] sub AII 1-63. Aceste imobile au fost transcrise in CF […] in favoarea Statului Roman cu titlu de expropriere.

Ulterior, in baza hotararii de improprietarire toate aceste imobile au fost transcrise in CF […], fiind improprietarite comunele G., B., C.N, C.V, O, B.. Asa cum rezulta din actele depuse la dosar comuna C.N. a fost improprietarita cu suprafata de 251 jug. şi 271 stj. padure comunala, din mosia expropriata de la Capitlul de rit latin.

Reclamanta- intimata a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafete de padure, cererea fiind respinsa, solutia comunicandu-i se petentei prin adresa din 23.02.2006, iar aceasta nu a formulat contestatie.

Dreptul de proprietate asupra acestor suprafeţe a fost reconstituit şi validat în favoarea Comunei M, prin Hotararea Comisiei Judetene din 22.03.2006, pentru suprafata de 556,31 ha din care 441 ha teren cu vegetatie forestiera inscris in CF […], in prezent satul C.N. fiind sat component al Comunei M.. Iar prin Hotararea din 22.03.2006 s-a validat in favoarea Comunei A. dreptul de proprietate asupra supraf. de 69,99 ha teren forestier inscris in CF […].

Eronat a retinut asadar prima instanta că terenul cu vegetatie forestiera solicitat se afla la dispozitia comisiei, fiind liber si că poate face obiectul punerii in posesie.

Din examinarea coroborată a menţiunilor de carte funciară şi a celor efectuate în documentele întocmite de Comisiile de împroprietărire, instanţa  a reţinut că terenurile solicitate de reclamantă inscrise in CF […] au făcut obiectul împroprietăririi în favoarea comunei C.N..

Susţinerile reclamantei-intimate în sensul că noţiunea de „comună” ce apare în documentele de împroprietărire nu reprezintă echivalentul unităţii administrativ teritoriale de astăzi, au fost înlăturate de instanta de recurs ca nefondate.

 În acest sens instanţa a reţinut că inclusiv Legea pentru Reforma Agrară din Transilvania, Banat Crişana şi Maramureş aprobată prin Decretul nr. 3610/23 iulie 1921 foloseşte termenul de „comună” în sensul de unitate administrativ teritorială, relevante în acest sens fiind dispoziţiile art. 14.

Totodată urmează a se reţine că art. 34 din acelaşi act normativ face distincţie între pădurea comunală şi pădurile urbariale sau composesorale, astfel că în mod nefondat, intimata susţine că terenurile cu care a fost împroprietărită Comuna C.N. ca urmare a punerii în aplicare a Reformei Agrare din anul 1921 au făcut în realitate obiectul dreptului de proprietate al unei forme asociative de proprietate a cărei succesoare în drepturi este.

În concluzie, instanţa a reţinut că suprafeţele de terenuri forestiere solicitate de reclamanta- intimată au intrat prin împroprietărire în patrimoniul comunei în scopul prevăzut de art. 1 din actul normativ anterior menţionat şi anume „pentru a spori şi completa pădurile comunale rurale”; la fel si suprafata de pasune inscrisa in CF […] expropriata pentru constituirea si completarea pasunilor comunale.

Un argument în plus în sprijinul afirmaţiei că inclusiv comunele şi celelalte unităţi administrativ teritoriale au deţinut în proprietate terenuri de natura celor în litigiu îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. 4 din Legea nr. 1/2000 care prevăd expres că în situaţia în care comunele, oraşele şi municipiile au deţinut în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, acestea redobândesc, la cerere,  proprietatea asupra lor, ceea ce s-a si intamplat in speta.

Referitor la terenul inscris in CF […] instanta de recurs retine ca acesta constituie pasune urbariala comunala, iar in colile de CF individuale sunt specificate cotele-parti ale asociatilor, si in consecinta reclamanta este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia in temeiul disp. art. 26 din Legea nr. 1/2000, fiind nefondat recursul declarat de Comisia Locala sub acest aspect.

Fata de cele de mai sus in temeiul art. 312  C. pr. civ., instanta a admis recursurile declarate si a modificat in totalitate sentinta atacata, in sensul ca a admite in parte actiunea formulata de petenta  Asociatia de Pasunat si Padurarit si a dispune obligarea pârâtelor Comisia Locală Măgeşti şi  Comisia Judeţeană Bihor de  Aplicare a Legii Fondului Funciar să întocmească  documentaţia şi să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamantei pentru  suprafaţa de teren - păşune  ce a constituit păşune urbarială comunală.

Domenii speta