Infracţiuni contra persoanei. Diferenţa dintre infracţiunea de tentativă de omor şi infracţiunea de vătămare corporală

Sentinţă penală 1 din 12.01.2009


Infracţiuni contra persoanei. Diferenţa dintre infracţiunea de tentativă de omor şi infracţiunea de vătămare corporală

Sentinţa penală nr.  1/2009 pronunţată în dosar nr.4840/107/2008 de Tribunalul Alba

Prin plângerea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. 4840/107/2008 petentul M.V. a criticat soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de făptuitorul P.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20 Cp raportat la art.174 Cp, soluţie dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba prin ordonanţa nr.170/P/17.06.2008 şi confirmată prin rezoluţia nr.333/II/2/05.08.2008 a prim procurorului aceluiaşi parchet.

În motivarea plângerii petentul a arătat în esenţă că a fost lovit în mod repetat de către făptuitor şi doar abilitatea sa de se eschiva a făcut ca lovitura să nu-i fie fatală, însă lovitura în umăr a avut o intensitate mare, certificatul medico legal atestând existenţa mai multor leziuni corporale. Intenţia făptuitorului de a-i suprima viaţa petentului a fost evidentă loviturile aplicate fiind întrerupte doar de intervenţia numitului G.M.G.. Petentul a mai arătat că în prezenta cauză este vorba de o tentativă întreruptă, agresorul ar fi continuat să îl lovească pe petent în situaţia în care nu ar fi intervenit o a treia persoană.

În final petentul a susţinut că fapta săvârşită de P.A. constituie infracţiunea de tentativă de omor, fiind realizată atât sub aspectul laturii obiective cât şi subiective.

La dosarul cauzei au fost ataşate dosarele 170/P/2008 şi 333/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi dosarul nr. 369/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin ordonanţa nr. 170/P/17.06.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii prevăzute de art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp de către numiţii M.V.şi G.M.G. în dauna persoanei vătămate P.A..

Prin aceeaşi ordonanţă s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp de către numitul P.A. în dauna persoanei vătămate M.V. şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind săvârşirea infracţiunii prev. de art. 180 al. 2 Cp de către numiţii M.V. şi G.M.G. în dauna persoanei vătămate P.A. şi a infracţiunii prevăzute de art. 181 Cp de către numitul P.A. în dauna persoanei vătămate M.V. în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş pentru competentă soluţionare.

Pentru a pronunţa această ordonanţă organul de urmărire penală a reţinut în esenţă că numiţii M.V. şi G.M.G. i-au aplicat la data de 25.03.2008 persoanei vătămate P.A. mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele şi cu o bâtă cauzându-i leziuni care au necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale şi care nu au pus viaţa victimei în pericol. În consecinţă s-a apreciat că loviturile nu au fost aplicate cu gradul de intensitate care ar fi putut face incident elementul material al infracţiunii de tentativă de omor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a mai reţinut că, cu ocazia aceluiaşi incident, făptuitorul P.A. i-a aplicat persoanei vătămate M.V. mai multe lovituri cu o bâtă de lemn în zona capului, a umărului drept şi a mâinii drepte cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile îngrijiri medicale şi care i-ar fi putut pune viaţa în pericol. Însă din cercetări a rezultat că lipseşte latura obiectivă a infracţiunii, leziunile suferite nepunând în pericol viaţa părţii vătămate, iar leziunea gravă a fost localizată la nivelul omoplatului drept celelalte leziuni fiind minore. Astfel nu sunt întrunite criteriile de incidenţă a elementului material al infracţiunii de tentativă de omor, respectiv gradul de intensitate şi zona vizată.

Prin rezoluţia nr. nr.333/II/2/05.08.2008 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba a fost respinsă plângerea formulată de petentul M.V. împotriva ordonanţei nr.170/P/17.06.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.

Analizând ordonanţa atacată în conformitate cu art. 278/1 al. 7 Cpp pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei instanţa apreciază că este legală şi temeinică având la bază o interpretare judicioasă a probelor administrate având în vedere următoarele aspecte:

Petentul M.V. locuieşte în municipiul S. şi este administratorul Sc B. SRL. Societatea administrată de petent foloseşte în arendă mai multe parcele de teren pe raza localităţii D., comuna Ş. parcele ce au fost cultivate cu lucernă.

Făptuitorul P.A. este proprietarul unei turme de oi, stâna fiind amplasată în apropierea terenului arendat de societatea administrată de petent.

În seara zilei de 25.03.2008 petentul a observat că făptuitorul a intrat cu turma sa de oi pe terenul cultivat cu lucernă aparţinând Sc B. Srl. În continuare petentul s-a deplasat la sediul societăţii sale de unde a luat un autoturism de teren şi, însoţit de numiţii G.M.G. şi Ş.M., s-a deplasat la faţa locului.

Ajuns acolo petentul, văzând că făptuitorul nu-şi scoate de îndată oile de pe terenul cultivat cu lucernă, a intrat cu maşina de teren în turma de oi omorând două dintre acestea, după care maşina s-a împotmolit şi a rămas imobilizată în arătură. Între timp făptuitorul a lovit cu bâta de cioban pe care o avea asupra sa caroseria autovehiculului.

Petentul şi numiţii G.M.G. şi Ş.M. s-au dat jos din maşină, iar între făptuitor pe de o parte şi petent şi numitul G.M.G. pe de altă parte a izbucnit o altercaţie în cursul căreia făptuitorul l-a lovit cu bâta pe petent, iar acesta din urmă şi numitul G.M.G. l-au agresat pe făptuitor.

Ca urmare a acestui incident petentul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale şi care nu i-au pus viaţa în primejdie, leziunile fiind localizate la nivelul umărului drept, occipital dreapta, antebraţului drept, omoplatului drept (fisurarea acestuia).

Pe de altă parte făptuitorul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale localizate parieto temporal dreapta, orbita dreaptă, buza inferioară şi faţa anterioară a toracelui.

În mod corect organul de urmărire penală a apreciat că agresiunea petentului de către făptuitor nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor ci vătămare corporală.

Astfel pentru a se face o diferenţiere între cele infracţiuni se impune a fi avute în vedere toate împrejurările în care a fost săvârşită fapta respectiv obiectul vulnerant folosit, intensitatea şi efectele loviturilor, zona corpului vizată ca şi urmările produse, poziţia subiectivă a agresorului, relaţiile dintre părţi anterioare incidentului.

În cazul de faţă deşi făptuitorul a folosit o bâtă - instrument apt de a pune în pericol viaţa victimei instanţa reţine că intensitatea loviturilor nu a fost mare având în vedere leziunile produse, actele medico legale depuse la dosarul cauzei arătând fără dubiu că loviturile primite de petent nu i-au pus viaţa în primejdie. Pe de altă parte nu a fost vizat un organ vital al corpului petentului acesta suferind tumefierea ţesutului umărului, capului şi antebraţului, iar leziunea cea mai gravă este situată la nivelui omoplatului şi claviculei drepte.

Totodată instanţa apreciază că incidentul a fost unul spontan, relaţiile anterioare dintre părţi nefiind unele de duşmănie în condiţiile în care fiul făptuitorului era angajat la societatea administrată de petent în funcţia de paznic.

Agresiunea a fost declanşată de cel în cauză în momentul în care acesta a văzut că petentul i-a omorât două oi cu maşina, făptuitorul acţionând cu intenţia de a vătăma integritatea corporală a victimei şi nu de a-i suprima viaţa.

Această concluzie este trasă şi din aceea că ultima lovitură cu bâta – conform declaraţiilor petentului – i-a fost aplicată atunci când se afla cu spatele la făptuitor. Nici în aceste circumstanţe făptuitorul nu a vizat un organ vital, deşi avea această posibilitate, nefiind necesară astfel vreo eschivă din partea petentului.

Astfel în mod corect organul de urmărire penală a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul P.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20 Cp rap. la art.174 Cp reţinând că nu este întrunită nici latura obiectivă şi nici cea subiectivă a acestei infracţiuni şi continuarea cercetărilor de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeş sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cp.

În consecinţă instanţa, în temeiul art. 278/1 al. 8 lit. a Cpp, va respinge plângerea formulată de petentul şi va menţine soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de făptuitorul P.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20 Cp rap. la art.174 Cp, soluţie dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba prin ordonanţa nr.170/P/17.06.2008 şi confirmată prin rezoluţia nr.333/II/2/05.08.2008 a prim procurorului aceluiaşi parchet.

În baza art.192 al.2 Cpp va obliga petentul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.