Infracţiunea de trafic de minori, prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.Încadrarea juridică. Aplicarea legii în timp.

Sentinţă penală 207/P din 18.11.2009


Infracţiunea de trafic de minori, prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.Încadrarea juridică. Aplicarea legii în timp.

Sentinţa penală nr. 207/P/18.11.2009

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Neamţ, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 13 alin.1,3 teza I alin.4  din Legea  nr. 678/2001 republicată, art. 13 alin.1,2,3 teza I alin.4 din Legea 678/2001 republicată, art. 13 alin.1,2,3 teza I alin.4 din Legea 678/2001 republicată, toate cu aplic.art.13 Cod penal, art.33 lit.a Cod penal, art.37 lit.a Cod penal.

S-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei că în perioada mai 2002-octombrie 2003, inculpatul a racolat, înlesnit transportul şi obligat la practicarea prostituţiei, părţile vătămate minore ,în scopul obţinerii de foloase materiale injuste.

 Din probele administrate în prezenta cauză,instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

 Inculpatul este recidivist şi a suferit mai multe condamnări pentru fapte antisociale, iar  în perioada anilor 2002-2003, acesta a racolat mai multe tinere între 15 şi 18 ani, care au fost duse în Spania şi Franţa  sub promisiunea că li se vor oferi locuri de muncă, dar în realitate au fost exploatate sexual.

Faptele au fost săvârşite după cum urmează:

Părţile vătămate -din municipiul Roman, judeţul Neamţ, în luna mai 2002, aveau vârsta de 16 şi respectiv 15 ani. - era şi elevă la Liceul nr. 1 din Roman, judeţul Neamţ.

Ca urmare a legăturilor de prietenie cu numita -, părţile vătămate au aflat că, inculpatul le poate ajuta să îşi găsească un loc de muncă în Spania.

În acest sens, ajutate fiind de inculpatul, în luna iunie 2002, au obţinut paşaportul pentru deplasarea în Spania.

Cheltuielile cu obţinerea paşaportului au fost suportate de inculpatul, zis „ Nucă”.

Din procesul-verbal de verificare întocmit de lucrătorii B.C.C.O. Bacău rezultă că părţile vătămate, şi numita au obţinut de la I.P.J. Neamţ, în aceeaşi zi de 17.05.2002, paşapoarte turistice.

Pentru a realiza deplasarea în Spania, inculpatul a apelat la concubina sa,.

Acesta din urmă la indicaţiile inculpatului, în 25.07.2002 s-a deplasat cu părţile vătămate din localitatea Bacău spre localitatea Castellon – Spania.

Ajunse la destinaţie, conform  celor convenite cu a luat legătura cu -

Acesta din urmă, spre a evita depistarea sa de către autorităţile străine, în data de 04.07.2002, şi-a schimbat numele  prin căsătoria formală cuÎn data de 19.07.2002 a părăsit România pentru a asigura celor trei locul de cazare în Spania.

Ulterior cazării, contribuţia lui consta în a indica părţilor vătămate locaţia unde vor desfăşura activităţile de barman. Părţile vătămate împreună cu au fost cazate într-un apartament din localitatea Castellon – Spania.

După o perioadă de timp de aproximativ 2 săptămâni, numitele -  le-au comunicat părţilor vătămate adevăratul scop al deplasării în Spania, respectiv practicarea prostituţiei în favoarea inculpatului.

Având în vedere situaţia în care se aflau, după o perioadă de timp, părţile vătămate au consimţit la a practica prostituţia.

După ce - le-a obţinut acte de identitate falsificate care să ateste depăşirea vârstei majoratului, părţile vătămate au fost obligate la a practica prostituţia în barul Falcon Crest din localitatea Valencia – Spania.

Ca modalitate de exploatare, părţile vătămate erau obligate să ademenească persoane de sex masculin din cadrul barului şi, la cererea acestora, să întreţină relaţii sexuale, contra-cost, în una din camerele barului. Clienţii achitau sumele de bani reprezentând contravaloarea actului sexual şi a consumaţiei efectuate la bar. După ce se reţinea de către firmă contravaloarea consumaţiei şi a chiriei camerei, restul sumei era predată către.

Acesta, la rândul său, în schimbul unui comision, avea sarcina de a  preda întreaga sumă realizată de părţile vătămate către inculpatul la venirea acestuia în Spania sau prin alte persoane ce se deplasau spre România.

Întreaga activitate era urmărită şi de către numita, ce avea statutul de concubină a inculpatului şi cu acest scop s-a deplasat în Spania.

Întrucât, inculpatul a avut neînţelegeri financiare cu, cu ocazia venirii în Spania, a întrerupt colaborarea cu acesta.

Părţile vătămate au fost conduse de către inculpat din localitatea Valencia în Madrid pentru a nu mai fi supuse influenţei acestuia.

Părţile vătămate au fost obligate de inculpat să practice prostituţia în cluburi din Madrid- Spania ( inclusiv şi în clubul Kapry) sub supravegherea concubinei.

După aproximativ 9 luni de zile, partea vătămată a refuzat să mai practice prostituţia în favoarea inculpatului. După ce a reuşit să strângă bani s-a întors în România.

- a practicat prostituţia până în luna martie 2004 când a reuşit să scape de sub supravegherea inculpatului. Actualmente este căsătorită cu un cetăţean spaniol şi este rezident în Spania.

Partea vătămată din municipiul Roman, judeţul Neamţ, în vara anului 2003 avea vârsta de 15 ani şi prin intermediul unor persoane  a luat legătura cu soţia inculpatului, respectiv. Având reprezentarea că urmează a fi angajată ca dansatoare într-un bar, partea vătămată a fost de acord să se deplaseze în străinătate. În data de 15.08.2003, s-a deplasat cu un autocar în Paris – Franţa.

Acolo, a luat legătura cu inculpatul, care s-a ocupat de cazarea sa în corturile unor cetăţeni români de etnie romă din împrejurimile Parisului. Partea vătămată a refuzat solicitarea inculpatului de a practica prostituţia împreună cu.

După aproximativ două săptămâni, cele două părţi vătămate au fost transportate în Madrid – Spania şi cazate într-un apartament. Prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări, prin intermediul numitei, partea vătămată a fost obligată să practice prostituţia în clubul Kapry împreună cu , cele două fete neidentificate şi cu. Sumele de bani obţinute erau ridicate de şi predate inculpatului. După aproximativ două luni a reuşit să fugă cu un client columbian la sora sa, ce locuia în Valencia, reuşind astfel să scape de sub influenţa inculpatului.

Martora sub altă identitate a relatat în declaraţia sa, faptul că, în luna august 2002, cu sprijinul inculpatului s-a deplasat în Spania în scopul de a obţine sume de bani prin angajarea sa, conform promisiunilor venite din partea acestuia.

În localitatea Valencia, martora a fost cazată în acelaşi apartament în care se aflau părţile vătămate.

Ulterior, martora a fost obligată să practice prostituţia într-un club din Madrid, în timp de aproximativ 9 luni de zile, în perioada octombrie  2002-2003 împreună cu alte 7 fete.

Ea a declarat că a asistat la actele de violenţă exercitate de inculpat asupra  concubinei sale şi a părţii vătămate, fapt care i-a indus o temere privind integritatea sa corporală în condiţiile în care, refuza să practice prostituţia.

Până la momentul plecării sale, a apreciat că a obţinut în favoarea inculpatului, sume totalizând 7.000 – 8.000 euro.

Martora nu a dorit din motive de securitate personală să se constituie parte vătămată sau parte civilă în procesul penal, solicitând protejarea datelor sale de stare civilă.

Atât inculpatul cât şi părţile vătămate, deşi au fost legal citaţi, nu s-au prezentat la niciunul din termenele de judecată acordate în cauză, întrucât sunt plecaţi din ţară şi din acest motiv nu au putut fi audiaţi în mod nemijlocit de către instanţa de judecată.

Potrivit art.63 Cod procedură penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, iar probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa constată temeinicia acestora în ceea ce priveşte existenţa faptelor şi a vinovăţiei inculpatului.

Deşi inculpatul şi-a susţinut nevinovăţia prin concluziile puse de apărătorul desemnat din oficiu şi a solicitat achitarea în baza art.10 lit.a Cod procedură, nu a reuşit să probeze în conformitate cu disp. art.66 Cod procedură penală lipsa de temeinicie a probelor administrate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată.

Victimele racolate de inculpat au susţinut în declaraţiile date în faza de urmărire penală modul în care au fost racolate şi exploatate de către inculpat şi au indicat numele fiecărei tinere cu care au venit în contact. Declaraţiile părţilor vătămate sunt susţinute şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză,respectiv .Toţi aceşti martori au confirmat faptul că inculpatul ajutat de alte persoane se ocupa de  racolarea ,facilitarea obţinerii de paşapoarte şi transportul părţilor vătămate în Spania sau Franţa în vederea exploatării sexuale a acestora.

Instanţa constată că încadrarea juridică a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului  nu este corectă în sensul că părţile vătămate minore traficate de aceştia aveau împlinită vârsta de 15 ani, iar faptele au fost săvârşite înainte de modificarea dispoziţiilor art.13 din Legea nr.678/2001, respectiv înainte de data de 16.10 2005.

În drept, fapta inculpatului care în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe părţile vătămate minore, împreună cu alte persoane, prin înşelăciune, cu promisiunea de a le oferi în străinătate un loc de muncă în condiţii avantajoase, dar în realitate pentru ca acestea să fie exploatate prin obligarea la practicarea prostituţiei, constituie infracţiunea de trafic de persoane  prev.de art. 13 alin.1 şi 3 teza I, alin.4 teza I şi teza III din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat, de a trafica în condiţiile sus-menţionate împreună cu alte persoane şi pe partea vătămată minoră întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev.de art. 13 alin.1 şi 3 teza I, alin.4 teza I şi teza III din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

 Prin urmare în temeiul art.334 Cod procedură penală se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul că se vor reţine în sarcina inculpatului două infracţiuni de trafic de persoane minore, în condiţiile descrise mai sus.

Dat fiind că faptele s-au derulat în perioada anilor 2002-2003, iar Legea 678/2001 care reglementează şi sancţionează traficul de persoane minore a suferit modificări, sunt aplicabile dispoziţiile art.13 alin.1 cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile. De asemenea, sunt aplicabile şi disp. art.33 lit.a cod penal, întrucât inculpatul a săvârşit cele două infracţiuni, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului se vor avea în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor, modalitatea şi împrejurările în care au fost comise, natura relaţiilor sociale cărora li s-a adus atingere, rezultatul produs şi circumstanţele personale ale inculpatului.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai suferit condamnări, ce i-au atras starea de recidivă postcondamnatorie,urmând a se ţine seama de această situaţie la dozarea pedepsei..

Ca o consecinţă a condamnării inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate ,i se vor aplica acestuia şi pedepse complementare şi accesorii privind interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II şi lit. b cod penal în condiţiile prevăzute de lege .

În temeiul art.39 alin.1 Cod penal, se va contopi pedeapsa curentă cu pedeapsa de 1 an şi 401 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.324/04.05.2006 pronunţată de Judecătoria Roman.

Părţile vătămate s-au constituit părţi civile cu suma de 60.000 euro şi respectiv suma de 50.000 euro, reprezentând daune morale. Instanţa examinând cererile formulate de aceste părţi, apreciază că în lipsa unor probe certe care să probeze întinderea prejudiciului suferit, se impune obligarea inculpatului să le achite câte 5000 euro, sau echivalentul în lei la dat executării.

În baza art.19 din Legea nr.678/2001, inculpatul va fi obligat să plătească statului sumele pe care le-a încasat din exploatarea părţilor vătămate, iar la stabilirea acestor sume instanţa va avea în vedere perioadele de timp în care au practicat prostituţia şi tarifele pe care le-au perceput, conform declaraţiilor date de acestea, declaraţii ce se coroborează între ele. Instanţa constată că parte din sumele obţinute de părţile vătămate au fost folosite pentru întreţinerea acestora, apreciind că se impune confiscarea sumei de 100.000 euro sau echivalentul în lei la data executării.