Obligaţia de a face

Dosar nr. 9084/280/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 123

Şedinţa publică de la 29 Mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE: G. T.

Judecător: C. D.

Grefier: M. L.

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, apelul declarat de reclamantul  MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR  împotriva sentinţei civile nr. 5708/08.10.2008 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 9084/280/2007, intimat fiind pârâtul I.E..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la prima strigare a cauzei au răspuns:  consilier juridic D. B. pentru  apelantul  reclamant  şi av.  D. D. pentru intimata pârâtă . La a doua strigare a cauzei a răspuns av. D. D. pentru  apelanta reclamantă, lipsă fiind apelanta reclamantă.

Procedura de citare este  legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care :

La prima strigare a cauzei , consilier juridic D. B. depune la dosar  delegaţie pentru apelantul reclamant MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR, ordinul de plată nr. 644/08.05.2009 reprezentând dovada achitării taxei de timbru în sumă de 6 lei şi timbru  judiciar de 0,3 lei ..

Av. D. D. depune la dosar împuternicire avocaţială emisă de Baroul Bucureşti  pentru intimatul pârât. Totodată, solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoştinţă de motivele de apel , întrucât nu au fost comunicate intimatului pârât .

Reprezentantul apelantului reclamant  lasă la aprecierea instanţei cererea apărătorului a intimatului pârât .

Tribunalul  verificând citativul întocmit de serviciul registratură ( fila 5)  constată că din conţinutul acestuia rezultă că intimatul pârât a fost citat cu copia motivelor de apel , sens în care respinge cererea de amânare a cauzei  formulată de  apărătorul intimatului pârât . Totodată, apreciază  că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea apărătorului intimatului pârât să ia cunoştinţă de motivele  de apel ataşate la dosar .

Reprezentantul apelantului pârât  învederează instanţei că nu se mai poate prezenta la a doua strigare a cauzei  şi  că, pentru situaţia în care va  acorda cuvântul asupra apelului, solicită admiterea acestuia aşa cum a fost formulat în scris.

La a doua strigare a cauzei , apărătorul intimatului pârât învederează că a luat cunoştinţă de conţinutul  motivelor de apel şi nu mai are cereri de formulat în cauză.

Tribunalul , în raport de această împrejurare, constată apelul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia .

Apărătorul intimatului pârât I.E. solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond ca fiind legală şi temeinică , fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Asupra apelului civil de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 03.09.2008, sub nr. 9084/280/2008, reclamantul Municipiul Pitesti - prin Primar a chemat în judecată pe pârâtul I.E., solicitând desfiinţarea lucrărilor nelegal executate de pârât, iar în caz contrar aducerea lucrărilor executate fără autorizaţie de construire, la stadiul iniţial, precum şi obligarea acestuia la plata unor daune de 50 lei/zi în situaţia neexecutării hotărârii de către pârât, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că inspectorii de specialitate din cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii şi Cadastru Imobiliar au efectuat un control la adresa din bd...., bl...., mun...,  unde s-a constatat că pârâtul a efectuat, în calitate de investitor, modificări interioare în spaţiul cu destinaţie comercială, constând în desfiinţare ziduri interioare din BCA cu lungimea de 1,7 m, respectiv 5,5 m, fără a deţine autorizaţie de desfiinţare.

A precizat că pentru această faptă pârâtul a fost sancţionat contravenţional prin procesul verbal nr. 53/27.11.2006, dispunându-se totodată intrarea în legalitate, iar în caz contrar,  desfiinţarea lucrărilor executate ilegal.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 26 lit.b  din Legea 50/1991, art. 1074 – art. 1075 c.civ.

Pârâtul a formulat întâmpinare la data de 24.10.2008, prin care a solicitat respingerea acţiunii, întrucât nu este proprietarul spaţiului comercial menţionat, iar reclamantul nu a făcut dovada configuraţiei spaţiului iniţial şi a modificărilor aduse acestuia; a mai arătat că în cauză nu sunt aplicabile disp. art 1074 – 1075 c.civ.

Sub aspectul probatoriului, a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar şi proba cu expertiză tehnică specialitatea construcţii.

Judecătoria Piteşti, prin sentinţa civilă nr. 5708 din 8 octombrie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Piteşti prin Primar, împotriva pârâtului I.E..

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal de contravenţie nr. 53  încheiat de Primăria mun Piteşti – Direcţia Tehnică şi de Urbanism pârâtul I.E., în calitate de reprezentant al SC.... SRL, precum şi persoana juridică,  au fost sancţionaţi în baza dispoziţiilor art. 26, alin. 1, lit. b din Lg. 50/1991 pentru că în calitate de investitori, au executat fără a poseda autorizaţie de desfiinţare, modificări interioare în spaţiul comercial din bd...., bl. ...,mun...., constând în desfinţarea a două ziduri interioare din BCA, în lungime de 1,7 m, respectiv 5,5 m.

Totodată s-a dispus oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data limită 01.04.2007.

Situaţia de fapt a fost confirmată de raportul de expertiză întocmit în cauză  de exp. G. M..

S-a constatat că, prin intermediul primului capăt de cerere s-a solicitat de către reclamantă desfiinţarea lucrărilor nelegal executate de pârât, iar în caz contrar aducerea lucrărilor executate fără autorizaţie de construire, la stadiul iniţial, însă, în speţă, lucrările executate ilegal constau în desfiinţarea unor elemente constructive. De aceea, petitul principal – desfiinţarea lucrărilor – nu poate fi în mod obiectiv dispus, din lipsă de obiect.

În subsidiar, s-a solicitat aducerea lucrărilor executate fără autorizaţie de construire, la stadiul iniţial, ceea ce ar presupune obligarea pârâtului la a construi ceea ce a desfiinţat în mod nelegal, fără autorizaţie.

Acest capăt de cerere a fost analizat prin prisma legislaţiei speciale incidente, şi anume legea 50/1991, care prevede, la art. 32: „(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:

a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;

b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.”

S-a constatat că legea specială nu conferă instanţei prerogativa de a dispune refacerea ori reconstruirea, de către contravenient, a lucrărilor desfiinţate nelegal. Pe de altă parte, această obligaţie, de a aduce lucrările executate la stadiul iniţial, nu poate fi dispusă în baza prevederilor din dreptul comun, art. 1074-art. 1075 c.civ, pe ale căror dispoziţii a fost întemeiată acţiunea, întrucât incidenţa lor  în speţă este înlăturată de existenţa unor prevederi cu caracter special, şi anume cele citate, în conformitate cu principiul generalia specialibus derogant.

Pentru aceste motive şi în baza dispoziţiilor legale arătate, instanţa de fond a  respins ca neîntemeiat primul capăt de cerere – atât petitul principal cât şi cel subsidiar -, soluţie care se răsfrânge şi asupra capătului accesoriu de cerere, prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune de 50 lei/zi în situaţia neexecutării hotărârii, dat fiind raportul dintre acestea.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Primăria Municipiului Piteşti, prin Primar, care susţine: 

1.Sentinţa este netemeinică şi nelegală, deoarece prima instanţă a apreciat că obligaţia de a aduce lucrările executate la stadiul iniţial nu se poate dispune în baza prevederilor din dreptul comun, respectiv în temeiul art. 1074 şi art. 1075 c.civ.

Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.32 alin.1 din Legea nr. 50/1991, care permit organului care a aplicat sancţiunea contravenţională să solicite instanţei, după caz: încadrarea lucrărilor în prevederile  autorizaţiei şi desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

2.Instanţa reţine greşit că legea specială nu-i permite să dispună refacerea /reconstruirea lucrărilor desfiinţate ilegal.

Art.32 alin.1 din Legea nr. 50/1991, nu trebuie interpretat limitativ, pentru că organul constatator poate dispune inclusiv aducerea lucrărilor executate fără autorizaţie la stadiul iniţial.

Din probe rezultă că pârâtul, în calitate de reprezentant al SC”... „SRL a executat fără autorizaţie modificări interioare la spaţiul comercial.

Examinând actele dosarului şi sentinţa apelată, tribunalul va reţine:

SC”...”SRL, prin reprezentant I.E., a fost sancţionată contravenţional, prin procesul verbal nr.53/27.11.2006, de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Piteşti, pentru că a efectuat în luna noiembrie 2006; în calitate de investitor, fără a poseda autorizaţie de construire/desfiinţare, modificări interioare în spaţiul comercial din blocul ..., B-dul ...din Municipiul..., constând în: 1.desfiinţare zid interior din BCA cu lungimea de 1,7 m.l. şi 2.desfiinţare zid interior din BCA cu lungimea de 5,5 m.l.

Reprezentanţii reclamantei au dispus ca pârâtul să oprească executarea lucrărilor şi să intre în legalitate, după obţinerea autorizaţiei de construire.

Pârâtul a fost de faţă ,la încheierea procesului verbal de contravenţie şi nu a formulat obiecţiuni.

Pentru fapta contravenţională descrisă mai sus, pârâtul a fost amendat cu  1.000 lei, în temeiul art. 26 alin.1 lit.”a” din Legea nr. 50/1991.

Reclamanta şi-a întemeiat în drept acţiunea, atât pe dispoziţiile art. 1074,1075 şi urm. c.civ., cât şi pe dispoziţiile  art.26 lit.”b” din Legea nr. 50/1991.

În apel, reclamanta a susţinut că acţiunea era admisibilă în raport de dispoziţiile art. 32 alin.1 din Legea nr. 50/1991.

Potrivit art.26 din Legea nr. 50/1991 constituie contravenţie:

a).executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant;

b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi executant.

Se constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 26 lit.”b” din Legea nr.50/1991, deoarece temeiul sancţiunii contravenţionale a fost altul, respectiv art.26 lit.”a” din legea menţionată.

Apelanta reclamantă şi-a întemeiat acţiunea şi pe prevederile art. 1074 şi 1075 şi următoarele c.civ., însă aceste dispoziţii legale sunt înlăturate de la aplicare de existenţa unei norme speciale, respectiv art.32 alin.1 din Legea nr. 50/1991.

Potrivit acestui ultim text de lege menţionat, în cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei; b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

În raport de limitele investirii, reţinând că reclamanta a solicitat desfiinţarea lucrărilor executate ilegal, iar în caz contrar, aducerea lucrărilor executate fără autorizaţie de construire, la stadiul iniţial, se apreciază că se impune analiza situaţiei reglementată prin lit.”b” a articolului menţionat.

Or, fapta societăţii pârâte a constat tocmai în desfiinţarea unor elemente de construcţie, situaţie în care, cererea reclamantei, de desfiinţare a construcţiilor, este lipsită de obiect (nu există construcţiile ce se impun a fi desfiinţate) şi este lipsită de logică juridică (nu se poate dispune desfiinţarea desfiinţării).

Pe cale de consecinţă, în raport de soluţia de respingere a primului capăt de cerere, se impune şi respingerea cererii privind obligarea la daune pe zi de neexecutare.

În raport de argumentele redate, tribunalul apreciază că sentinţa primei instanţe este temeinică şi legală, întrucât judecătorul fondului a reţinut corect situaţia de fast şi a interpretat şi aplicat  legea specială în litera şi spiritul ei.

Urmează ca, în baza art. 296 c.proc.civ., să fie respins apelul ca nefondat.

Se va lua act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul  MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR,împotriva sentinţei civile nr.5708/08.10.2008 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.9084/280/2007, intimat fiind pârâtul I.E.

Ia act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi 29.05.2009 la Tribunalul Argeş, Secţia Civilă.

Preşedinte,

G. T. Judecător,

C.D. Grefier,

M. L. ?

Domenii speta

Spete similare