Decizia civila nr. 282/r

Dosar nr. 500/322/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. Nr. 282/R

Şedinţa publică de la 16 Septembrie 2008

Pe rol fiind pronunţarea asupra  recursului formulat de pârâta O. I., domiciliată în …, împotriva  Sentinţei civile nr. 228/17.03.2008, pronunţată de Judecătoria Tg. Secuiesc în dosar nr.  500/322/2007.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 9 septembrie 2008, când părţile prezente au pus concluzii în sensul consemnat în încheierea de şedinţă din aceea zi, iar instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea cauzei pentru data de astăzi 16 septembrie 2008.

T R I B U N A L U L 

Constată că prin sentinţa civilă 228/17.03.2008 pronunţată de Judecătoria Tg. Secuiesc  în dosar 500/322/2007 a admis acţiunea recurentului O. A. în contradictoriu cu pârâta O. I., şi pe cale de consecinţă a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantului înscris în C.F. 3901 Turia, nr. top 1899/1, 1899/2, 1900 în suprafaţă totală de 5939 m.p. şi proprietatea pârâtei înscrisă în C.F. Turia, nr.top 1897, 1898 în suprafaţă totală de 2697 m.p., între punctele 8 – 12 - 11A – 2, astfel cum figurează în varianta 1 a schiţei anexe la raportul de expertiză tehnică, întocmit de expertul Ţ. A.

A obligat pârâta să lase reclamantului deplina proprietate şi posesie asupra suprafeţei de 110 m.p. proprietatea reclamantului, cu obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 915 lei pentru expertiza efectuată şi a sumei de 610 lei reprezentând alte cheltuieli de judecată (taxă timbru, timbru judiciar, onorariu avocat).

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că în cauză s-a întocmit un raport de expertiză tehnică de către expertul A. Ţ. iar varianta I a fost considerată cea corectă având în vedere planul de situaţie al zonei. Instanţa a mai reţinut că expertul în expertiză a arătat că reclamantul foloseşte cu 252 m.p. mai puţin decât suprafaţa totală de 5939 m.p. înscrisă în C.F., iar pârâta foloseşte cu 252 m.p. mai mult decât suprafaţa înscrisă pe numele ei în C.F.

Întrucât părţile au fost de acord cu varianta 1 a raportului de expertiză instanţa şi-a însuşit această variantă şi a stabilit graniţa dintre proprietăţi potrivit dispozitivului sentinţei iar în baza art. 584 Cod civ. a dispus obligarea pârâtei la ? din cheltuielile ocazionate de grăniţuire, cu aplicarea art. 274 Cod pr.civ. în privinţa restului cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs recurenta pârâta O. I. care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei şi stabilirea liniei de hotar conform variantei II a raportului de expertiză întocmit în cauză, pentru următoarele motive: instanţa de fond a pronunţat o hotărâre contrară intereselor sale patrimoniale, întrucât prin varianta 1 aleasă este lipsită de toate construcţiile, în special de casa de locuit, aflate pe imobilul pe care îl foloseşte şi care este intabulat în C.F. pe numele său. ( a se vedea extras C.F. 341 Turia).

Recurenta a mai susţinut că între pârâţi a mai existat şi un alt litigiu, dosarul având nr.804/2004 în care s-a pronunţat sentinţa civilă 850/27.09.2005 rămasă irevocabilă, hotărâre care a constatat cu putere de lucru judecat că, construcţiile – casa de locuit folosită efectiv de ea nu a făcut parte din masa succesorală partajabilă, ci doar terenul înscris în C.F. 341 Turia care i s-a atribuit.

În mod greşit s-a consemnat în încheierea din 17.03.2008 faptul că a fost de acord cu varianta 1 din expertiză, întrucât această variantă este contrară intereselor sale.

Mai mult decât atât prin alegerea acestei variante toate construcţiile pe care le foloseşte cad pe terenul proprietatea reclamantului fără ca obiectul litigiului să fi fost şi revendicarea vreunei construcţii.

Recursul este legal timbrat.

Analizând motivele de recurs referitoare la sentinţa atacată se impun a fi reţinute următoarele considerente:

În primul rând corect s-a exercitat calea de atac a recursului şi nu a apelului astfel cum s-a trecut în dispozitivul sentinţei deoarece legea nu lasă la îndemâna judecătorului alegerea căii de atac, existând anumite criterii care diferenţiază în funcţie de valoarea obiectului cererii şi constituirea instanţei în soluţionarea căii de atac.

În al doilea rând varianta 1 a raportului de expertiză însuşită de instanţă (anexa 3 fila 44 din dosar) nu face altceva decât să situeze toate construcţiile pe celălalt lot la care are acces numai reclamantul astfel încât pe lotul acestuia apar două case şi două grajduri, deşi în fiecare C.F. atât al reclamantului cât şi al pârâtei se menţionează şi existenţa unei case de locuit.

Instanţa de fond nu ţine cont de varianta 2 (anexa 4 – fila 45) unde expertul stabileşte o linie de hotar conform folosinţei actuale, variantă care situează fiecare casă şi grajd pe un alt C.F.

Înainte de a stabili linia de hotar instanţa trebuia să-şi exercite rolul activ conform art.129 al.5 Cod.pr.civ.  în sensul că se impunea administrarea de probe pentru lămurirea corectă a situaţiei de drept şi de fapt, inclusiv interogatorii şi martori, pentru a verifica cine locuieşte în cele două imobile, de când, şi totodată se impunea depunerea la dosar a sentinţei prin care s-a dezbătut succesiunea după defunctul O. E., pentru a se verifica care a fost masa succesorală supusă dezbaterii succesorale.

În fine tribunalul constată că pentru revendicarea suprafeţei de teren se impunea administrarea probei testimoniale pentru a se dovedi că într-adevăr pârâta foloseşte această suprafaţă de c.ca. 110 m.p. astfel cum este menţionat în acţiune, întrucât concluziile instanţei în această privinţă se bazează doar pe măsurătorile expertului care nu se coroborează cu alte probe (interogatoriu, martori) ştiut fiind că suprafaţa din C.F. datorită măsurătorilor eronate efectuate la data intabulării nu corespund totdeauna cu situaţia reală.

Prin urmare, raportat la cele de mai sus pentru a se pronunţa o sentinţă legală şi temeinică prin care să se clarifice cui aparţin construcţiile cuprinse în varianta 1 (anexa 3 a raportului de expertiză) inclusiv prin administrarea interogatorului ambelor părţi, şi a probei testimoniale, aşa cum am arătat mai sus (întrucât revendicarea reclamantului nu vizează construcţiile ci numai o suprafaţă de teren de cc 110 m.p.) inclusiv o nouă expertiză dacă se impune, tribunalul va casa sentinţa pronunţată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe care urmează a avea în vedere toate îndrumările date, pentru a nu prejudicia părţile din proces. Depunerea sentinţei civile din dosar 804/2004 al Judecătoriei Tg. Secuiesc este necesară pentru a se verifica susţinerile recurentei în sensul că, construcţiile despre care face vorbire în cererea de recurs îi aparţin.

Fără cheltuieli de judecată ce urmează a fi acordate sau nu de prima instanţă în raport de soluţia ce urmează a se pronunţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta O. I. împotriva sentinţei civile nr. 228/17.03.2008 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, pronunţată în dosar nr. 500/322/2008, pe care o casează, şi pe cale de consecinţă:

Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Judecătoria Tg. Secuiesc.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 16.09.2008.

Domenii speta

Spete similare