Viol. Probatoriu. Individualizarea pedepsei.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, înregistrat la data de 02 aprilie 2008, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată – în stare de libertate - a inculpatului xx, fiul lui natural şi Maria, născut la data de 14.03.1985 în Luduş, jud.Mureş, domiciliat în comuna xx, cetăţean român, studii 12 clase, student, fără ocupaţie şi fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, posesor al actului de identitate C.I., seria MS, nr.xx având CNP xx, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor  de viol, în formă continuată, prev. şi ped. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a, alin.3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi corupţie sexuală, în formă continuată, prev. şi ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., raportat la  art.33 lit.a C.pen..

În acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus:

1.) Neînceperea urmăririi penale faţă de xx, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.197 al.1, al.2 lit.a, al.3 C.pen., cu aplic.art.41 al.2 C.pen.,  art.202 al.1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., raportat la art.33 lit.a C.pen. (în ce-i priveşte pe minorii xx).

2.) Neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii xx – cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.197 al.1, al.2 lit.a, al.3 C.pen., cu aplic.art.41 al.2 C.pen.,  art.202 al.1 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.

3.) Disjungerea cauzei privind pe făptuitorii xx în vederea efectuării de cercetări pentru infracţiunile prev. de art.180, 189, 193, 198, 201, 205 şi 208 C.pen., fapte comise în dauna minorului xx, conform plângerii depuse de reprezentantul legal al acestuia.

În actul de inculpare, în esenţă, se reţine  faptul că, inculpatul xx a întreţinut raporturi sexuale orale, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin constrângere, cu partea vătămată xx, persoană care avea vârsta de 10 ani, la acea vreme, săvârşind acte cu caracter obscen asupra părţii vătămate, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

În etapa actelor premergătoare acuzatul, în declaraţia dată a făcut unele referiri la conduita lui antisocială (filele 67-68), după care în cursul urmăririi penale, cu ocazia desfăşurării audierilor efectuate (filele 74-77), inculpatul nu a mai recunoscut comiterea faptelor, precizând că nu a întreţinut raporturi sexuale anale sau orale cu xx, iar în faţa noastră, acuzatul prezent la termenul de judecată din data de 25.06.2008 a precizat că se prevalează de dreptul său la tăcere şi nu a dat nici un fel de declaraţii (filele 30-31). 

Analizând probele administrate în cauză, vom reţine următoarele:

I. În fapt:

În data de 16 mai 2006 partea vătămată xx, născut la data de 10 iulie 1995, a depus o plângere penală înregistrată la I.P.J.Mureş împotriva inculpatului şi a câtorva dintre făptuitorii mai sus arătaţi, în care a arătat că în perioada anilor 2002-2005, pe când se afla internat la Centrul de Plasament nr.5 din Luduş, a fost obligat de persoanele respective la întreţinerea de raporturi sexuale anale şi orale.

În paralel, s-a înregistrat şi o plângere formulată de reprezentantul legal al minorului xx aflat în grija Fundaţiei „LOC” care se referă la aceleaşi fapte comise, însă numai de inculpatul xx.

În cauză s-a procedat la audierea părţii vătămate xx (filele 12-14), în prezenţa reprezentanţilor legali şi a psihologilor, el reiterând cele cuprinse în plângerile formulate şi arătând că în perioada respectivă a fost suspus respectivelor abuzuri sexuale, în special de către inculpatul xx, care în mod repetat l-a chemat în camera lui şi l-a obligat la prestarea diverselor acte de natură sexuală, inclusiv întreţinerea de raporturi sexuale orale şi anale. În cauză s-a dispus şi examinarea medico-legală a părţii vătămate, însă s-a stabilit că aceasta nu a prezentat leziuni sau deformări ale regiunii anale caracteristice acestui tip de agresiune (filele 39-40).

S-a procedat la audierea inculpatului xx, mai întâi în faza actelor premergătoare când a recunoscut că într-o seară i-a cerut minorului xx să-i facă o „frecţie”, ceea ce însemna un masaj la mâni, picioare şi spate şi susţine că era o practică obişnuită între copiii din instituţia respectivă. Acuzatul susţinea că, la un moment dat, în timp ce partea vătămată îi făcea masaj, aceasta – din proprie iniţiativă – a început să-i frece penisul iar apoi să i-l sugă, însă el nu l-a obligat în nici un fel să-i facă acest lucru. Ulterior, audiat ca învinuit, xx a revenit asupra acestor afirmaţii şi a declarat că nu l-a agresat sexual niciodată pe xx şi că, dimpotrivă, el a fost cel care l-a protejat de abuzurile fizice la care ar fi putut să fie supus de alţi copii.

În cursul urmăririi penale, organele de poliţie au audiat în cauză mai mulţi copii care au fost instituţionalizaţi la acea vreme în centrul respectiv de plasament, însă aceştia au declarat că nu au aflat în mod direct despre existenţa acestor abuzuri sexuale din partea inculpatului asupra părţii vătămate xx, ei neasistând la astfel de acte.

Totuşi, în cauză există declaraţia minorului xx – fratele lui xx, care era în aceeaşi cameră cu el şi care susţine că a fost de faţă când inculpatul xxl-a obligat pe fratele său să întreţină raporturi sexuale anale şi orale (filele 49, 51-54).

În concret, martorul a declarat că în una din zile, inculpatul i-a chemat pe amândoi la el în cameră şi i-a cerut fratelui său să-şi dea jos pantalonii, după care şi i-a dat şi el, la rândul lui jos şi au întreţinut raporturi sexuale, iar după consumarea acestora, inculpatul i-a cerut să nu spună nimănui nimic. Martorul mai adaugă că în această ipostază l-a văzut pe inculpat în mai multe ocazii. xx mai arată că tuturor copiilor le era frică de inculpat, care-i ameninţa cu bătaia şi că fratele său xx plângea aproape de fiecare dată când venea din camera acestuia (filele 53-54; 67).

În cauză şi martorul xx alături de xx, xx şi xx au fost audiaţi în calitate de persoane vătămate, întrucât au susţinu că la rândul lor au fost abuzate sexual în mod similar de către inculpat. Întrucât nu s-a putut proba existenţa acestor fapte, în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de xx pentru aceste infracţiuni.

De asemenea, în cauză s-au efectuat acte premergătoare şi faţă de făptuitorii xx pentru fapte similare, comise în anul 2005, asupra mai multor copii din acelaşi centru de plasament. Deoarece nici în această situaţie nu s-au putut produce probe care să dovedească vinovăţia acestora, s-a dispus faţă de ei neînceperea urmăririi penale.

Martorul xx – reprezentant legal al minorului xx – a formulat în plângerea pe care a depus-o şi acuzaţii împotriva inculpatului şi a celor 6 făptuitori şi cu referire la infracţiunile prev. de art.180, 189, 193, 198, 201, 205 şi 208 C.pen., pe lângă cele de viol şi corupţie sexuală. Pentru aceste infracţiuni, s-a dispune disjungerea cauzei şi efectuarea de cercetări faţă de făptuitori, care vor fi supravegheate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş.

Inculpatul a fost supus – cu consimţământul său – unei testări cu aparatul poligraf (filele 79-83). Concluziile au fost că pentru răspunsurile relevante ale cauzei, s-au evidenţiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivităţii emoţionale, care au condus la concluzia existenţei comportamentului simulat, acuzatul fiind nesincer atunci când a răspuns la întrebarea dacă a forţat-o pe partea vătămată xx să-i sugă penisul.

În cauză au fost audiaţi în calitate de martori directorul executiv al Fundaţiei „LOC” – numitul xx (filele 135-136; 36-40), directorul de programe al aceleiaşi fundaţii - numitul xx (filele 137; 68) şi un angajat al Fundaţiei „LOC”, pe post de traducător, respectiv numitul xx (filele 142-143; 89).

Din declaraţiile acestor trei martori reiese că partea vătămată le-a relatat ceea ce i s-a întâmplat şi că inculpatul a recunoscut în faţa lor că a abuzat sexual de copii, însă nu s-a considerat vinovat de acest comportament, deoarece şi el la rândul său, când a fost copil, a fost supus unor asemenea perversiuni sexuale de către alţi copii mai mari.

Martorul xx – persoană care timp de 15 ani a locuit la respectivul centru de plasament – declară că nu cunoaşte personal dacă inculpatul a săvârşit acele abuzuri de natură sexuală, însă arată că acuzatul a avut un comportament abuziv faţă de copiii mai mici, pe care-i obliga să facă diverse munci şi pe care-i bătea dacă refuzau (filele 138-139).

În prezentul dosar s-au audiat un număr mare de persoane care au locuit la Centrul de Plasament nr. 5 Luduş, şi chiar conducătorii acestui centru, însă persoanele respective au negat că ar avea cunoştinţe despre comiterea unor asemenea fapte.

S-au depus la dosar de către Fundaţia „LOC” rapoartele psihologice de consiliere a părţii vătămate xx, din care reiese că aceasta prezenta sentimente de vinovăţie, ruşine, anxietate etc. şi că are preocupări legate de sexualitate inadecvate vârstei (fila 158).

Mai este de menţionat şi faptul că inculpatul a fost cercetat pentru fapte similare de natură sexuală, în cursul anului 2004, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş, însă s-a dispus scoaterea lui de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative (filele 196-197).

Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor penale pentru care a fost deferit justiţiei, în condiţiile în care declaraţiile părţii vătămate xx se coroborează cu declaraţiile martorilor xx, dintre care ultimii au precizat că acuzatul în faţa lor a recunoscut abuzurile sexuale la care l-a supus pe minorul xx, apreciem că vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită.

Starea de fapt mai sus expusă se probează cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de ridicare a unor interviuri şi declaraţii ale minorilor xx de la Fundaţia „LOC” + transcrierile acestora (filele 24-32), plângerile şi declaraţiile părţii vătămate Simon Mădălin (filele 12-14; 29), declaraţii de persoane vătămate (filele 41, 43-49, 53-55, 58-59, 63-64), declaraţiile inculpatului  xx (filele 67-69, 71, 74-77), declaraţii de făptuitori (filele 55-59, 84-89, 91-94, 150-151), declaraţii martori (filele 66-128, 130-132, 135-143, 146-148; 36-40, 67, 68. 89),  certificatul medico-legal constatator (filele 39-40, 62), referatul de evaluare (filele 49-53) şi procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.224).

Pe parcursul desfăşurării procesului penal, la termenul de judecată din data de 17.09.2008, reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de viol, în formă continuată, prev. şi ped. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a şi alin.3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., în infracţiunea de viol, în formă continuată, prev. şi ped. de art.197 alin.1şi 3 c.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. (filele 41-42)

De asemenea, la termenul de judecată din data de 19.12.2008, apărătorul părţii vătămate xx, a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului, pe care la următorul termen a precizat-o, solicitând în final schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute din sarcina aceluiaşi inculpat, din infracţiunea de corupţie sexuală, în formă continuată, prev. şi ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., în infracţiunea de corupţie sexuală, în formă continuată, prev. şi ped. de art.202 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. (filele 81-82, 90-91).

Reanalizând conţinutul materialului probator administrat în cauză, raportat la textele legale care incriminează infracţiunile mai sus menţionate, considerăm că în speţă nu se poate reţine că acuzatul a săvârşit fapta de viol, în formă continuată, împreună cu alte persoane şi nici faptul că acesta a comis infracţiunea de corupţie sexuală, în formă continuată, prin ademenirea părţii vătămate, motiv pentru care, în temeiul art.334 C.pr.pen., vom admite cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public şi vom respinge cererea formulată de apărătorul părţii vătămate şi prin urmare vom proceda în consecinţă.

Prin urmare:

a.) în drept, fapta inculpatului xx, de a întreţine, raporturi sexuale orale, în mod repetat, în cursul anilor 2002-2005 şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu partea vătămată xx, persoană care avea vârsta de sub 10 ani la acea vreme, fiind, deci, în imposibilitatea de a-şi exprima un consimţământ valabil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, în formă continuată, faptă prev. de art.197 alin.1 şi alin.3 C.penal, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal.

b.) în drept, fapta aceluiaşi inculpat, care în perioada şi contextul mai sus arătat a săvârşit acte cu caracter obscen asupra părţii vătămate în prezenta acesteia, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de corupţie sexuală, în formă continuată, prev. şi ped. de art.202 al.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

La individualizarea pedepselor pe care le vom aplica, pentru faptele penale reţinute, vom urmări criteriile prevăzute de art.72 C.pen. şi anume:

- gradul de pericol social concret al fiecărei infracţiuni, concretizat în împrejurări care compun conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol şi corupţie sexuală, dar şi extrinseci acestuia, cum sunt, în esenţă: acţiunea susţinută a inculpatului în realizarea rezultatului dorit, locul săvârşirii acţiunii infracţionale şi urmările cauzate, concretizate în atingerea adusă atât vieţii sexuale, cât şi drepturilor părţii vătămate la o dezvoltare fizică şi psihică normală, toate imprimând activităţii infracţionale un grad ridicat de pericol social;

- atitudinea inculpatului faţă de valorile umane şi sociale fundamentale subiective, care având o vârstă mai mare decât partea vătămată nu a ezitat să adopte o conduită agresivă – atât fizică, cât şi psihică - faţă de partea vătămată, un minor sub vârsta de 10 ani, folosindu-se în acest sens de propriile forţe de natură a-i crea acestuia o stare de temere profundă;

- mediul familial şi social din care provine acuzatul, acesta crescând fără sprijinul moral al familiei naturale şi în lipsa unei afectivităţi specifice relaţiilor de familie normale, raportat la conţinutul referatului de evaluare, întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş, în care se arată că acesta la vârsta de 3 ani a fost instituţionalizat, de către mama sa, în cadrul Centrului de Plasament nr.5 Luduş, fiind vizitat de o singură dată de către mama sa, la vârsta de 7 ani, când aceasta a încercat reintegrarea lui în familia naturală, însă datorită neînţelegerilor şi a relelor tratamente aplicate de concubinul mamei, a fugit de la domiciliu şi s-a reîntors la centrul de plasament;

- preocuparea acuzatului pentru a se integra în societate, acesta în prezent fiind student în cadrul Universităţii „Petru Maior” din Tg.Mureş; 

- circumstanţele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine oscilantă pe parcursul desfăşurării procesului penal, faţă de acuzele care i-au fost aduse, însă acest aspect nu a deturnat sub nici o formă cercetarea judecătorească, acuzatul se află la prima confruntare cu legea penală şi potrivit datelor deţinute nu este cercetat în alte dosare. Aşa cum rezultă din probatoriul administrat, apreciem că, rezultă suficiente indicii care  confirmă că atitudinea acuzatului la adresa părţii vătămate s-a datorat faptului că inculpatul la rândul lui, în timpul minorităţii şi când se afla instituţionalizat în diferite centre de plasament, de asemenea a fost abuzat sexual, fiind supus la perversiuni sexuale de alţi copii mai mari. Este adevărat că acest aspect nu reprezintă o scuză plauzibilă în privinţa conduitei lui antisociale şi nu diminuează gradul  de pericol social al faptelor sub aspectul comiterii cărora a fost deferit justiţiei, însă, totuşi apreciem că, în acord cu prevederile art.74 alin.2 C.pen., poate fi încadrată în sfera circumstanţelor atenuante judiciare, considerând că, chiar dacă infracţiunile pentru care acuzatul a  fost trimis în judecată prezintă o gravitate însemnată se poate da eficienţă juridică prevederilor art.76 lit.a şi respectiv art.76 lit.d C.pen., după caz, motiv pentru care vom coborî pedepsele aplicate, sub minimele speciale;

- prevederile art.52 C.pen., în acord cu care scopul pedepsei nu trebuie să fie doar o măsură coercitivă, ci în principal un mijloc de reeducare şi cele înserate în economia art.33 lit.a C.pen..

Sintetizând aceste elemente de individualizare, considerăm, că o pedeapsă de 8,2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de viol, în formă continuată, prev. şi ped. de art.197 alin.1 şi alin.3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., raportat la art.74 lit.a C.pen. şi art.76 lit.a C.pen. şi o pedeapsă de 5 luni închisoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de corupţie sexuală, în formă continuată, prev. şi ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., raportat la art.74 lit.a C.pen. şi art.76 lit.d C.pen, aplicate inculpatului Oltean Bogdan Sorin, vor reprezenta tratamente penale juste, în contextul dat, realizându-se totodată şi scopul sancţiunii penale înserat în economia art.52 C.pen., fiind respectat şi principiul proporţionalităţii, referitor la gravitatea faptelor penale oglindită în cuantumul pedepselor stabilite.

Ţinând cont de prevederile art.197 alin.3 teza I-a C.pen., vom aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art.64 alin.1 lit.a, b şi e C.pen., a interzicerii exerciţiului drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a fi curator sau tutore, pe o durată de 3 ani.

În baza art.33 lit.a Cod penal vom constata că inculpatul a comis infracţiunile mai înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, adică în condiţiile concursului real de infracţiuni şi în consecinţă în temeiul art.34 lit.b Cod penal vom contopi pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art.35 alin.3 C.pen., vom aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa închisorii rezultante şi pedeapsa complementară prev. de art.64 alin.1 lit.a, b şi e C.pen., a interzicerii exerciţiului drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durată de 3 ani.

Deoarece, pedeapsa rezultantă urmează să fie executată în regim de detenţie, vom priva acuzatul de exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, b şi e Cod penal - adică a drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi respectiv dreptul de a fi tutore sau curator – ca pedeapsă accesorie, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art.71 Cod penal.

II. În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, reamintim următoarele:

Partea vătămată xx, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale (fila 19), din care 5.000 lei, pentru infracţiunea de viol şi 5.000 lei pentru fapta de corupţie sexuală (fila 30-31).

În ceea ce priveşte această solicitare, menţionăm că aprecierea prejudiciului moral înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi a implicaţiilor acestuia pe toate planurile vieţii sociale ale persoanei vătămate.

Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial în ceea ce ar însemna o viaţă normală pentru aceasta, în momentul săvârşirii faptei penale, dar şi în viitor.

În lumina celor anterior expuse, raportat la contextul în care au fost comise faptele penale, la circumstanţele personale ale părţii vătămate, precum şi la prejudiciul moral suferit de această parte civilă şi ţinând cont de suferinţele cauzate, apreciem că solicitarea acesteia, din punct de vedere al cuantumului daunelor morale este justă, cuantumul sumei solicitate reprezintă o reparaţie echitabilă şi este în măsură să repare suferinţele cauzate pe toate planurile vieţii sociale ale părţii vătămate.

Aşadar, în temeiul art.346 alin.1 C.pr.pen., coroborat cu art.14 alin.3 lit.b C.pr.pen., vom admite, acţiunea civilă acţiunea civilă formulată de partea civilă xx, aflat în plasament la Fundaţia „LOC”, cu sediul în Tg.Mureş, str.Abrudului, nr.15, jud.Mureş şi în consecinţă, vom obliga pe inculpatul xx, să plătească în favoarea acestei părţi civile, suma de 10.000 (zece mii) lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

Pornind de la soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauză, în baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, vom obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocaţial din oficiu se avansează din fondul special al Ministerului Justiţiei repartizat Tribunalului Mureş, în favoarea Baroului de Avocaţi Mureş.

Domenii speta

Spete similare