Ultraj. Criterii pentru alegerea între pedepsele alternative.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Mures sub nr 1117/289/2008 (format vechi 259/19.01.2009), PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA REGHIN  a declarat apel impotriva Sentintei penale nr. 511/10.11.2008 pronuntata de Judecatoria Reghin.

În motivarea apelului,  se susţine că prima instanţă nu a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicate şi se solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare.

Inculpatul Xxnu a dorit sa faca noi declaratii in fata instantei de apel.

A fost asigurata asistenta juridica din oficiu.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de control retine urmatoarea situatie de fapt:

Prin sentinţa penală nr 511/10.11.2008 pronuntata de Judecatoria Reghin în dosarul penal nr. 1117/289/2008 în baza art. 239 alin.1, cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal,  a condamnat pe inculpatul XX,  la o pedeapsă de 3000 lei amendă penală, cu retinerea art. 74 lit. c cod penal, raportat la art.76 lit.e cod penal, pentru comiterea infracţiunii de ultraj.

In baza art.81 cod penal a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe o durată de 1 an reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 cod penal.

A atraa atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83, 84 cod penal in condiţiile art. 359 cod procedură penală. 

A constatat că părtile vătămate XX, cu domiciliul în xx, jud Mureş şi XX, cu domiciliul în xx ,jud.Mureş,  nu s-au constituit părţi civile in cauză.

In baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 şi urm. Cod civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă XX, cu domiciliul în loc.Reghin, xx , jud.Mureş.

In baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 185 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 lei se va vira către Baroul Mureş cu titlu de onorariu avocat din oficiu, sumele au in vedere ambele  faze procesuale.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

În noaptea de 16/17.01.2008 la locuinţa martorului Xxdin loc.Beica de Sus a avut loc un incendiu, motiv pentru care lucrătorul de poliţie de la Postul de Poliţie Beica de Jos, partea vătămată Xx, însoţit de martorii Xx, Xx s-au deplasat în jurul orelor 23,00 la locuinţa martorului Xx, unde a constatat că ardea grajdul. Până la sosirea pompierilor, la stingerea focului au ajutat vecinii.

În jurul orelor 2,00 la locuinţa martorului Xxa ajuns inculpatul Xxcare a început cu o furcă să ajute la stingerea incendiului, însă cum exista pericolul de a cădea grinzi şi ţigle de pe acoperişul grajdului, partea vătămată Xx i-a cerut acestuia să plece. Acesta a plecat, însă în jurul orelor 3,00 a revenit la locuinţa martorului Xxajutând din nou la stingerea incendiului.

 Întrucât, în continuare exista pericolul de a fi lovit de grinzile grajdului care ar fi putut să cadă, partea vătămată Xx şi martorul Xx i-au cerut învinuitului să plece.

După stingerea incendiului, învinuitul a ameninţat pe martorul Xx şi s-a adresat părţii vătămate Xx spunându-i că va băga cuţitul în el şi că îl va omorî şi pe părţile vătămate Xx şi Xx, pentru că ei l-au „băgat” la puşcărie.

Martorul Xx a declarat că nu depune plângere împotriva învinuitului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare.

De faţă la acest incident au fost doar martorii Xx, Xx, Xx şi pompierii, aceştia din urmă pregătindu-se de plecare.

A doua zi dimineaţa, la data de 17.01.2008, în jurul orelor 8,00 cei trei lucrători de la Postul de Poliţie Beica de Jos, părţile vătămate Xx, Xx, Xx s-au întâlnit la sediul postului de poliţie urmând a se deplasa la locuinţa martorului Xxpentru a efectua cercetarea la faţa locului.

În timpul efectuării cercetării la faţa locului, prezenţi fiind, ca martori asistenţi, martorii Halaţiu Vasile, Xx, în jurul orelor 10,00 în stradă şi-a făcut apariţia inculpatul Xx, care băut fiind a intrat şi el în curtea martorului Xxcăruia partea vătămată Xx i-a cerut să plece. Acesta s-a conformat însă ajuns în stradă a început să li se adreseze acestuia şi părţilor vătămate Xx şi Xx cu ameninţări în sensul că îi va omorî, că va băga cuţitul în ei. Apoi din nou inculpatul a intrat în curtea martorului Xxîntrebând-o pe partea vătămată Xx de termenul de judecată pe care îl avea la Judecătoria Reghin pentru data de 14.02.2008 continuând cu cuvinte jignitoare şi ameninţări la adresa celor trei părţi vătămate: că îi omoară, că va „băga” cuţitul în ei, că le taie capul cu toporul, că le va da foc la locuinţe.

Cele trei părţi vătămate au declarat că ameninţările adresate de inculpat au reuşit să le creeze temere, acesta fiind cunoscut în localitate ca o persoană violentă şi imprevizibilă atunci când se află sub influenţa băuturilor alcoolice, reuşind să imprime frică locuitorilor din satul Beica de Sus.

Inculpatul nu a dorit să dea declaraţie în faţa instanţei (fila 85), iar martorii Halaţiu Vasile (f.100), Xx (f.101), Xx(f.102) precum şi părţile vătămate Xx (fila 99) şi Xx (f.107) au evidenţiat imprejurările in care s-a comis fapta.

In drept, fapta inculpatului Xxcare în noaptea de 16/17.01.2008 şi la data de 17.01.2008 a ameninţat trei lucrători ai Postului de Poliţie Beica de Jos, în exerciţiul funcţiunii sau în legătură cu fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, ameninţări care au fost de natură să le alarmeze pe acestea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, prevăzută de art.239 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal.

Asa cum s-a arătat, faptele comise de inculpat in contextul redat anterior sunt  pe deplin probate cu mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior.

Din fişa de cazier a inculpatului rezulta ca acesta nu are antecedente penale.

In consecinta instanta văzând dispoziţiile legale in materie a dispus  condamnarea inculpatului astfel: în baza art. 239 alin.1, cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal,  va condamna pe inculpatul XX,  la o pedeapsă de 3000 lei amendă penală, cu retinerea art. 74 lit. c Cod penal, raportat la art.76 lit.e Cod penal, pentru comiterea infracţiunii de ultraj.

La operatiunea de individualizare a pedepsei, instanta a avut in vederea gradul concret de pericol social al faptei determinat de imprejurarile concrete in care a fost comisa, de comportamentul inculpatului manifestat in faza de cercetare penala si concretizat in prezentarea in fata autoritatilor in aceasta faza, de lipsa antecedentelor penale, precum si de recunoasterea faptei comise.

In contextul celor aratate, instanta a apreciat ca prin aplicarea pedepsei constand in inchisoare coborata sub minimul special prevăzut de lege si suspendată conditionat si cu retinerea circumstanţelor atenuante se va realiza in mod eficient scopul  pedepsei sub ambele sale aspecte.

Astfel in baza art. 81 cod penal, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate daca sunt intrunite urmatoarele conditii 1. pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, 2. inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, 3. se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Ca urmare, fiind indeplinite conditiile referitoare la acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei si existand convingerea instantei ca reeducarea inculpatului se poate realiza chiar si fara executarea efectiva a pedepsei inchisorii aplicate, in temeiul art. 81 cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Potrivit art. 359 alin.1 cod procedura penala, instanta a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 cod penal privind cazurile in care se revoca beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei si asupra consecintelor acestei revocari.

In concret in situatia in care inculpatul comite o noua infractiune inauntrul termenului de incercare se va dispune  revocarea suspendarii conditionate a prezentei pedepse care se va executa in regim de detentie cumulata aritmetic cu pedeapsa ce se va aplica pentru noua infractiune.

Ca urmare, în baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe o durată de 1 an reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 cod penal şi va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83, 84 cod penal in condiţiile art. 359 cod procedură penală. 

In al doilea rand, trebuie remarcat comportamentul sincer al inculpatului cu privire la comiterea faptei pe intreg parcursul procesului penal.

In opinia instantei, toate aceste aspecte sunt de natură a determina reţinerea in privinta inculpatului a unor circumstante atenuante judiciare, precum cele prevăzute de art. 74 lit.c Cod penal, ceea ce va atrage potrivit prevederilor art. 76 alin.1 lit. e Cod penal, coborârea pedepsei sub minimul special.

Instanţa a retinut că părţile vătămate Xx şi Xx nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Partea vătămată civilă Xx s-a constituit parte civilă (fila 86) cu suma de 10.000 lei reprezentând daune morale.

Cu privire la cuantumul daunelor morale, instanţa precizează că până în prezent legiuitorul nu a stabilit criterii legale în funcţie de care instanţele să poată stabili acest cuantum.

Pentru a se suplini această lacună, practica judiciară a statuat că la individualizarea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere criterii obiective şi subiective cum ar fi: numărul de zile de îngrijiri medicale, numărul de zile de spitalizare, vârsta victimei, pragul de sensibilitate la durere al păgubitului.

În speţă, aşa cum a rezultat din declaraţia acesteia (fila 99), inculpatul prin ameninţările exercitate asupra sa i-au creat o stare de temere în ceea ce priveşte persoana sa şi a familiei sale.

Faţă de cele relatate, instanţa a apreciat că partea vătămată a suferit un prejudiciu moral, iar pentru repararea integrală a acestuia se impune a i se acorda daune morale în cuantum de 4000 lei.

Examinând apelul promovat, din prisma dispoziţiilor art.371 Cod pr. penală, art. 378 Cod pr. penală, instanţa de control judiciar îl găseşte fondat, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reţinută – pornind de la conţinutul materialului probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal în faţa primei instanţe – hotărârea instanţei de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluţia la care s-a oprit prima instanţă, respective condamnarea inculpatului-intimat.

De asemenea si sub aspectul laturii civile, prima instanta a admis acţiunea părţii civile Xx, motivând cuantumul despăgubirilor acordate şi a constatat că celelalte două părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile.

Pentru a face o asemenea apreciere, instanţa de control judiciar, consideră că din conţinutul materialului probator administrat, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor penale, în modalitatea descrisă.

Instanţa de fond a făcut însă o greşită apreciere a dispoziţiilor art 72 C pen, iar prin alegerea amenzii penale dintre cele două pedepse alternative şi prin stabilirea modalităţii de executare, respectiv suspendarea condiţionată a pedepsei aplicate, nu asigură atingerea scopurilor prevăzute de art 52 C pen.

În primul rând, instanţa de fond a reţinut că inculpatul nu ar avea antecedente penale. Ori, din fişa de cazier (fila 25) reiese că el a fost condamnat anterior la o pedeapsă  de 1 an închisoare cu suspendare, iar faptele pentru care este trimis în judecată în prezentul dosar au fost săvârşite la o perioadă relativ scurtă, imediat după împlinirea termenului de încercare.

De asemenea, faptele au fost comise după ce în cursul anului 2007 inculpatul a fost arestat preventiv şi împotriva lui a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi în alte dosare, pentru săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie şi loviri.

Mai trebuie ţinut seama de modalitatea concretă în care a acţionat inculpatul, gravitatea deosebită a faptelor sale, în sensul că părţile vătămate se aflau în exercitarea atribuţiunilor de serviciu într-o situaţie specială, participând alături de întreaga comunitate la stingerea unui incendiu, de perseverenţa de care a dat dovadă, de forma continuată a infracţiunii, care este o cauză de agravare a pedepsei, de starea de ebrietate în care se afla, de persoana sa, care nu are un loc de muncă şi este cunoscut cu un comportament violent.

Toate aceste aspecte formează convingerea instanţei că pentru atingerea scopului pedepsei, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 luni închisoare, în regim de detenţie, cu aplicarea art 71-64 lit a, b C pen, coborârea sub minimul special de 6 luni închisoare prevăzut de art 239 alin 1 C pen, fiind determinată de reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art 74 lit c C pen, inculpatul amnifestând aceeaşi atitudine de recunoaştere pe toată durata procesului penal. 

Aşadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin împotriva sentinţei penale nr. 511/10.11.2008 pronuntata de Judecatoria Reghin este fondat, motiv pentru care, în baza art.379 pct. 2 lit.a C.pr.pen., urmează a fi admis.

Hotărârea va fi desfiinţată în parte, iar în rejudecare, pe latura penală, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii din sentinţă, respectiv soluţionarea laturii civile şi obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare aferente fondului.

Pornind de la soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauză, în baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare