Actul sexual cu un minor. Individualizarea pedepsei. Suspendarea executării.

Prezentarea sesizării:

Prin cererile înregistrate pe rolul Judecătoriei Luduş,  sub nr. de dosar 315/251/2005, inculpatul Xxşi partea vătămată Xx (asistată de reprezentant legal şi prin avocat) au declarat apel împotriva sentinţei penale nr.87 din 09.05.2008 (filele 2,3)

Inculpatul apelant Xxa arătat în că consideră sentinţa atacată ca fiind netemeinică şi nelegală şi a solicitat admiterea căii de atac  promovate, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi  pronunţarea  unei  noi  hotărâri  temeinice  şi legale  cu privire  la  individualizarea  pedepsei raportat la circumstanţele  atenuante  şi  personale.

Ambii apelanţi  au arătat  că  vor  formula  ulterior  motivele  de apel.

Prezentarea hotărârii atacate:

Prin sentinţa penală nr.87 din 09 mai 2008 pronunţată de Judecătoria Luduş, în dosarul nr.315/251/2007, s-a dispus următoarele:

- a fost condamnat inculpatul Xxpentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal, în dauna părţii vătămate Xx, la 3 ani închisoare;

- a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu o minoră, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal, în dauna părţii vătămate Xx, la 3 ani închisoare;

- în baza art.33 lit.a Cod penal s-a constatat că cele două infracţiuni au fost comise în concurs real;

- în temeiul art.34 lit.b Cod penal au fost contopite cele 2 pedepse cu închisoare, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani, fără spor;

- în temeiul art.861 şi art.862 Cod penal a fost suspendat executarea pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit termen de încercare de 5 ani;

- în temeiul art.863 Cod penal, au fost stabilite în sarcina inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

•să se prezinte în prima săptămână a fiecărei luni la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Mureş;

•să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

• să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

•s-a pus în vedere inculpatului să nu intre în legătură cu partea vătămată Xx şi reprezentanţii legal ai părţii vătămate Xxşi Xx.

- s-a dispus ca supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă să se facă de Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Mureş;

- a fost atras atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere;

- s-a luat act că partea vătămată Xx prin reprezentanţi legali Xxşi Xx, nu au formulat pretenţii civile în cauză;

- în baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 170 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat;

- în baza art.193 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.320 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de către Xx, respectiv onorariul apărătorului ales.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de prim grad a reţinut în esenţă că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş, din 14 martie 2007, în dosarul nr.939/P/2006 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului Xx, pentru săvârşirea infracţiunii de „act sexual cu un minor”, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în acea că, în vara anului 2006, inculpatul a întreţinut relaţii sexuale în repetate rânduri cu partea vătămată Xx, stare de fapt ce rezultă din declaraţia părţii vătămate din 14.09.2006, fila 4 şi 29 august 2006, declaraţia învinuitului din 23 decembrie 2006, declaraţia martorei Xxdin 23 iunie 2006 care relatează că a înţeles că partea vătămată are 13 ani şi certificatul medico-legal nr.3769/2006 ce atestă o deflorare mai veche de 14 zile.

Fapta inculpatului care a întreţinut raporturi sexuale cu o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani, în repetate rânduri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „act sexual cu un minor”, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal.

De asemenea, s-a reţinut incidenţa stării de agravare prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal „infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni”, reprezentantă în esenţă de consumare la intervale diferite de timp a raporturilor sexuale dintre inculpat şi partea vătămată.

Cu privire la individualizarea pedepsei instanţa de prim grad a ţinut seama de dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, respectiv de la 1 la 5 ani de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de starea de agravare prevăzută de art.41 Cod penal, de persoana infractorului, care nu are antecedente penale, de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei, respectiv de vârsta părţii vătămate şi de opoziţia familiei acesteia manifestată faţă de consumarea unor relaţii intime cu inculpatul.

S-a arătat că consumarea infracţiunii de act sexual cu un minor aduce o încălcare a libertăţii şi moralităţii sexuale a persoanei cu repercusiuni grave asupra personalităţii în toate atributele ei esenţiale şi că această infracţiune are un obiect juridic specific, respectiv relaţiile sociale a căror desfăşurare normală nu este cu putinţă fără apărarea libertăţii şi moralităţii vieţii sexuale a persoanei.

Instanţa a subliniat că viaţa persoanei, integritatea sa fizică şi psihică trebuie să se desfăşoare în anumite norme care asigură apărarea unor valori morale şi juridice de maximă importanţă şi anume libertatea şi moralitatea vieţii sexuale a persoanei, care presupune desfăşurarea acesteia în conformitate cu opţiunea liberă a persoanei şi cu morala.

Faţă de vârsta precoce însă a părţii vătămate se prezumă că libertatea acesteia de opţiune nu este deplin dezvoltată anterior vârstei de 15 ani.

S-a reţinut că după ce s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului pentru faptele din vara anului 2006, chiar înainte de a fi sesizată instanţa de judecată, la data de 09.02.2007 inculpatul şi partea vătămată au continuat să întreţină raporturi sexuale aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului din 21 martie 2008 şi din declaraţia părţii vătămate din 24 aprilie 2008.

În concret faţă de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi faţă de conduita procesuală pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, motiv pentru care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit termen de încercare 5 ani.

3. Desfăşurarea cercetării judecătoreşti în apel:

Inculpatul a fost asistat de apărător ales, av.Xx.

La termenul de judecată din 21 noiembrie 2008 inculpatul, fiind prezent, a arătat că nu doreşte să dea declaraţii în faţa instanţei de apel şi că îşi menţine declaraţiile date până în prezent.

Constatând că rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş, emis la data de 14 martie 2007 în dosarul nr.939/P/2006 nu a fost supus verificărilor sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, s-a dispus trimiterea dosarului la parchet în acest sens, ulterior fiind complinită această omisiune.

La termenul de judecată  din 30 ianuarie 2009, avocatul  inculpatului a depus  la dosarul cauzei  o  anchetă socială (fila 41).

La acelaşi termen  au fost formulate şi  o serie de  cereri de  schimbare a încadrării  juridice, fie  de  reţinere a prevederilor  la art.  41 alin. 2 (formă  continuată) şi pentru  cea de a doua infracţiune  de  act  sexual  cu un minor, fie  prin  reţinerea  în sarcina  inculpatului a unei singure  infracţiuni de act  sexual  cu un minor, în formă continuată (art. 41 alin. 2 Cod penal).

Atât  inculpatul  cât  şi partea  civilă au depus  concluzii scrise.

4. Opinia instanţei  de control  judiciar:

Analizând apelul declarat prin prisma  motivelor  invocate (oral, cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei şi prin concluzii scrise) a actelor şi lucrărilor  dosarului  nr. 315/251/2007 al Judecătoriei Luduş, a susţinerilor  părţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, dar şi din oficiu, în limitele  stabilite  de lege, instanţa  constată  următoarele:

Inculpatul Xxa fost  condamnat (în urma conexării dosarului  1126/251/2007 al Judecătoriei Luduş la dosarul nr. 315/251/2007 al Judecătoriei Luduş) pentru  două  infracţiuni  de act  sexual cu  un minor.

Pentru  prima faptă, petrecut în vara  anului 2006 (rechizitoriul  din 14 martie 2007, dosar  939/P/2006), s-au reţinut  prevederile art. 41 alin. 2 Cod procedură penală, referitoare la săvârşirea  infracţiunii  în formă continuată.

Pentru cea de-a doua faptă (tot  act sexual cu un minor),  deşi în actul de inculpare şi în sentinţa atacată, s-a menţionat că s-a petrecut  în perioada 09.02.2007- 11.03.2007, perioada în care inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată (cu acordul acesteia), ştiind că are vârsta de 14 ani, nu au fost reţinute dispoziţiile  referitoare la săvârşirea  faptei  în formă continuată.

În  condiţiile  în care  în perioada  indicată (09.02.2007- 11.03.2007) cei 2 au locuit împreună, la inculpat într-o casă  nelocuită, apoi la  domiciliul inculpatului, unde  au  întreţinut  în mai  multe  rânduri  relaţii  sexuale, este  evident  că  ne  aflăm în  prezenţa mai multor  acte materiale, săvârşite  de către  aceeaşi  persoană (inculpatul), în realizarea aceleiaşi  rezoluţiuni infracţionale.

În opinia instanţei  de  control  judiciar sunt  întrunite  toate  condiţiile  de existenţă ale  infracţiunii  continuate, respectiv unitate de subiect activ, pluraritatea actelor  de  executare, unitatea de rezoluţie infracţională şi existenţa unor acte de  executare  de acelaşi  fel,  adică  care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În consecinţă, instanţa  de  control  judiciar  apreciază  că  şi  cu  privire  la cea  dea doua  infracţiuni  pentru care  a fost  condamnat  inculpatul  era  necesară  reţinerea  prevederilor art. 41  alin. 2 Cod penal.

Instanţa  nu  împărtăşeşte  opinia  exprimată de reprezentantul Ministerului Public,  în sensul  că  întreaga  activitate  infracţională a inculpatului (atât  cea  din  vara  anului 2006 cât şi  cea  din  perioada  09.02.2007- 11.03.2007) s-ar circumscrie  unui singure infracţiuni  de act  sexual cu un  minor, în  formă continuată, deoarece: după  săvârşirea faptelor din  vara anului  2006, împotriva  inculpatului  s-a  început  urmărirea  penală,  astfel  încât  această  infracţiune  s-a  epuizat (după cum se ştie, infracţiunile în formă continuată cunosc atât un moment al  consumării cât  şi un  moment al  epuizării).

Epuizarea infracţiunii continuate  a  avut  loc  în  această speţă  nu prin  voinţa  făptuitorului (a inculpatului) ci prin  intervenţia  autorităţii.

La aceasta  se adaugă  şi intervalul de  timp  scurs  până la reluarea  activităţii infracţionale (din toamna anului 2006 până în februarie 2007), care este prea îndelungat  pentru  a se  putea reţine  forma continuată a  infracţiunii pentru întreaga perioadă (suntem de fapt în prezenţa a două  infracţiuni distincte, ambele  în formă continuată).

Instanţa apreciază  că acest interval de timp  îndelungat  scurs între  cele  două  perioade, la  care  se  adaugă  epuizarea  primei  infracţiuni prin intervenţia autorităţii, în sensul  începerii  urmăririi penale, fac  imposibilă reţinerea  unei  rezoluţii  infracţionale unice  pentru  întreaga  perioadă. Astfel spus, nu  se poate  susţine că inculpatul a avut  de la  început, imaginea de ansamblu a  întregii sale  activităţi  ulterioare, adică şi pentru perioada 09.02.2007-11.03.2007, după începerea urmăririi penale împotriva sa.

Raportat la susţinerile  inculpatului  apelant, instanţa de control judiciar, apreciază că, pentru  realizarea eficientă a măsurilor  de  supraveghere este  suficientă prezentarea sa  în faţa  Serviciului  de probaţiune în fiecare trimestru şi nu lunar. Instanţa are în vedere  atât  circumstanţele personale ale  inculpatului, respectiv  vârsta fragedă şi  lipsa  antecedentelor  penale, cât  şi  circumstanţele reale, de ordin familial şi social, concretizată în nivelul redus al  veniturilor  familiei, lipsa  unui loc  de muncă, distanţa dintre  domiciliul  inculpatului şi sediul Serviciului de Probaţiune, costurile necesare pentru efectuarea  unor  deplasări lunare, astfel  cum  a stabilit instanţa  de prim- grad.

Criticile  aduse de  partea  vătămată – apelantă referitoare  la  cuantumul  insuficient  al  pedepsei  aplicate  inculpatului  nu vor  fi  primite, în condiţiile  în care  au fost  respectate  şi aplicate în mod  corect  la  speţa de faţă toate criteriile  de  individualizare prevăzute  de lege.

Astfel, raportat  la  persoana  inculpatului,  un tânăr de  21 de ani, a cărui comportare şi conduită pot fi încă  modelate, care  este  la primul  conflict  cu legea  penală, aplicarea  a două  pedepse  de 3 ani  fiecare sunt  de natură  a  realiza  scopurile  pedepsei, astfel cum sunt ele prevăzute de art. 52 Cod penal. Facem menţiunea  ca raportat la, vârsta inculpatului  pe lângă funcţia de constrângere un rol deosebit în are funcţia  de reeducare a  pedepsei,  care ar  fi  deturnat  în ipoteza aplicării  unei  pedepse  excesiv  de severe.

Faţă de cele ce  preced, instanţa va admite  apelurile  declarate de inculpatul-apelant XXşi de  partea vătămată XX, reprezentata legal si prin apărător, împotriva Sentinţei penale nr. 87/09.O5..2008, pronunţată de Judecătoria Luduş, în dosarul penal nr. 315/251/2007 cu consecinţa desfiinţării  parţiale a  hotărârii atacate  şi a rejudecărtii  (limitative) a cauzei

În rejudecare, în baza art. 334 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridica a faptei din art. 198 alin 1 C pen in art. 198 alin 1 cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal  (pentru perioada 09.02.2007-11.03.2007).

Restul cererilor  de  schimbare a încadrării juridice vor fi respinse .

 În baza art. 345 al 1, 2 Cod procedură penală, inculpatul XXva fi condamnat pe la pedeapsa de:

-3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de  act sexual cu o minora, prev de art 198 alin 1 Cod penal, cu reţinerea  art. 74 al 1 lit a si c si al 2 C pen si cu aplic art 41 alin 2 si art 42  C pen.(fapta săvârşită în perioada 09.02.2007-11.03.2007).

În baza art. 34 lit b rap. la art. 33 lit. a Cod pen, se vor contopii cele  două pedepse de cate 3 ani închisoare, (cea aplicata de prima instanţă pentru perioada  iunie-august 2006 şi cea aplicată de instanţa de apel pentru perioada 09.02.2007-11.03.2007), aplicând inculpatului  pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C pen, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 86 ind 2 Cod procedură penală  se va stabilii un  termen de încercare de 5 ani, ce se va  compune din cuantumul pedepsei de 3 ani, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 86 ind. 3 C pen, pe durata termenului de încercare de 5 ani, inculpatul se va supune următoarelor masuri de supraveghere:

-se va prezenta în prima săptămână din fiecare trimestru la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mures;

-va anunta Serviciul de probatiune, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu,  reşedinţa, sau locuinţa şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

-va comunica Serviciului de probatiune orice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;

-pune în vedere inculpatului sa nu intre in legătura cu partea vătămată Xx sau cu reprezentanţii acesteia, Xx si Xx.

 Va dispune ca supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă să se facă de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mures.

Se va atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86 ind. 4 rap. la art 83 C pen. 

Se va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate privind condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru faptele savarsite in perioada iunie-august 2006 si la faptul ca partea vătămată, prin reprezentanţi legali, nu s-a constituit parte civila.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate  de stat în apel,  în cuantum de 40 lei (Ron) vor rămâne  în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare