Suprafaţa de teren în discuţie, de 1864 mp, nu a fost transmisă în patrimoniul asociaţiei enunţate din dispoziţia contestată, astfel că nu subzistă considerentul pentru care a fost refuzată retrocedarea acesteia în natură

Sentinţă civilă 399/F/2008 din 17.08.2009


Suprafaţa de teren în discuţie, de 1864 mp, nu a fost transmisă în patrimoniul asociaţiei enunţate din dispoziţia contestată, astfel că nu subzistă considerentul pentru care a fost refuzată retrocedarea acesteia în natură.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., sent. nr. 399/F/2008, nepublicată)

Prin acţiunea civilă înregistrată reclamantul B. V. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Bistriţa şi Municipiul Bistriţa reprezentat prin primar, să dispună anularea parţială a dispoziţiei nr. 1396/17.07.2007 a Primarului municipiului Bistriţa, respectiv a art. 2 alin. 1 din această dispoziţie şi să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantului a imobilului teren înscris în CF 95 Bistriţa nr. top 2184/2 în suprafaţă de 1864 mp şi stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul „casă şi curte” cu nr. top 2184/1 în suprafaţă de 653 mp transcris în CF nr. 5593 Bistriţa şi pentru parcela de teren cu nr. top 2184/3 în suprafaţă de 115 mp, transcrisă în CF 5480 Bistriţa.

Examinând pretenţia dedusă judecăţii prin prisma actelor depuse la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin Dispoziţia nr. 1396/17.07.2007 a Primarului municipiului Bistriţa s-a stabilit calitatea reclamantului B. V. de persoană îndreptăţită la restituire prin echivalent asupra imobilului teren şi construcţie din municipiul Bistriţa, str. P., nr. 3, înscris în CF Bistriţa nr. 95, nr. top 2184; s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

Prin dispoziţie s-a reţinut că notificatorul B. V. solicită restituirea în natură a imobilului situat în Bistriţa, str. P. nr. 3, înscris în CF Bistriţa nr. 95, nr. top 2184, cu o valoare estimată la 2.295.000.000 lei vechi, în calitate de moştenitor al fostului proprietar tabular deposedat. În prezent, conform certificatului privind starea de fapt a imobilului al Direcţiei Administrare Fond Imobiliar construcţia există şi este proprietatea A. F. C. G. 1922 cu titlu de transfer de capital, iar 2630 mp teren tot proprietatea A. F. C. G. 1922.

Imobilul a fost preluat în temeiul Decretului nr. 712/1966 fără a se acorda despăgubiri. Imobilul a fost revendicat în temeiul Legii nr. 112/1995 şi a fost proprietatea tabulară - coala CF Bistriţa nr. 95 a lui K. F. şi G. O., bunicii petentului. Potrivit declaraţiei petentului, acesta nu a primit niciun fel de despăgubiri pentru imobilul revendicat nici de la Statul Român, nici de la cel austriac.

Având în vedere modul în care imobilul a fost preluat de la Stat, situaţia juridică actuală a acestuia, faptul că Primăria municipiului Bistriţa nu deţine bunuri sau servicii care să fie oferite în compensare, prevederile art. 1, 2 lit. a, art. 3 şi art. 19 din Legea nr. 10/2001, art. 1, 2 lit. a, art. 3 şi art. 19 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, art. II, Titlul II din Ordonanţa de Urgenţă nr. 184/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001, prevederile art. 1 alin. 1, art. 16 alin. 2 din Titlul VII privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2001 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cererea este îndreptăţită şi a fost admisă.

Atât în fişa de prezentare a dosarului, cât şi în certificatul privind starea de fapt a imobilului, documente ce au stat la baza emiterii dispoziţiei contestate, s-a reţinut că imobilul revendicat este în prezent proprietatea A. F. C. G. Bistriţa.

Cu toate acestea, din examinarea coroborată a colii funciare nr. 95 Bistriţa în forma sa evolutivă şi a dosarului acvirat nr. 6075/2003 al Judecătoriei Bistriţa rezultă că situaţia de drept şi de fapt a suprafeţei de teren de 1864 mp ce se cere a fi retrocedată pe cale judecătorească în natură, s-a stabilit de către emitentul dispoziţiei contestate fără a fi în deplină concordanţă cu dovezile furnizate de notificator, respectiv înscrisurile privitoare la proprietate, documentaţia tehnică întocmită de expert B. L. în dosarul nr. 6075/2003 al Judecătoriei Bistriţa.

Analiza acestor documente probează cu certitudine concluzia contrară celei la care a ajuns emitentul actului contestat că imobilul revendicat a fost judecătoreşte dezmembrat astfel: parcela cu nr. top nou 2184/1 constând în casa şi terenul în suprafaţă de 653 mp a fost transcrisă în CF 5593 Bistriţa în favoarea A. F. C. G. Bistriţa; parcela cu nr. top nou 2184/2 constând în teren în suprafaţă de 1864 mp a rămas înscrisă în aceeaşi carte funciară în favoarea vechiului proprietar Statul Român (în patrimoniul căruia ajunsese în baza Decretului nr. 712/1966 de la antecesorii reclamantului); iar parcela cu nr. top nou 2184/3 constând în teren cu suprafaţa de 115 mp, aferentă blocului de locuinţe nr. 3 (ocupat de intervenienţii în interesul pârâţilor) a fost transcris în CF 5480 Bistriţa. Cu certitudine suprafaţa de teren în discuţie, de 1864 mp, nu a fost transmisă în patrimoniul asociaţiei enunţate din dispoziţia contestată, astfel că nu subzistă considerentul pentru care a fost refuzată retrocedarea acesteia în natură.

Cum reclamantul deţine calitatea de cetăţean român, atestată prin înscrisul ataşat la dosar, solicitarea acestuia de satisfacere a pretenţiei de restituire în natură a imobilului teren în discuţie poate fi rezolvată favorabil, rămânând a fi analizată condiţia impusă de Legea nr. 10/2001 republicată aceea ca bunul solicitat să fie liber în sensul art. 10 alin. 2 din lege, respectiv art. 10 din Normele Metodologice de aplicare, texte legale invocate în cererea de intervenţie în interesul pârâţilor de către intervenienţi.

În raportul de expertiză completat întocmit de expert D. B. se conchide că în raport de modalitatea de asigurare a accesului către blocul de locuinţe nr. 3, edificat pe terenul cu nr. top 2184/3, reprezentând tot fosta proprietate a reclamantului şi dezmembrat din nr. top iniţial 2184 prin sentinţa civilă nr. 4663/2003 înainte evocată, reprezintă teren liber în sensul Legii nr. 10/2001 republicată suprafaţa de 1655 mp în configuraţia evidenţiată pe schiţa de detaliu ataşată la dosar, în contextul schimbării traseului de acces existent, ori, în ipoteza respectării acestui traseu, fie pe suprafaţa de 674 mp + 932 mp evidenţiată pe schiţa de detaliu, fie suprafaţa de 674 mp + 910 mp evidenţiată pe schiţa de detaliu, în această ultimă variantă fiind respectată distanţa de 1,90 m de la zidurile blocului de locuinţe.

Cu toate că pe schiţele menţionate este conturată o porţiune de teren ce poartă denumirea de parcare, instanţa apreciază justă concluzia la care a ajuns expertul că acest teren poate fi retrocedat în natură, nesubzistând vreun impediment ce l-ar putea caracteriza ca nefiind liber în sensul legii, conform cuprinsului Normelor Metodologice, în considerarea art. 11 alin. 3 şi art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005. Eventuala închiriere a acestor locuri de parcare poate intra sub incidenţa art. 14 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

Întrucât accesul ocupanţilor blocului nr. 3 la locuinţele lor se realizează pe aleea betonată identificată de expert cu nr. top nou 2184/2/2 şi suprafaţa de 258 mp, evidenţiată pe schiţele ataşate la dosar, colorată cu roz pe cea dintâi şi având în vedere că utilităţile ce deservesc blocul de locuinţe sunt amplasate pe acest traseu, cum conchide expertul după depunerea schiţelor acestor utilităţi îngropate colorate cu roşu, roz şi albastru, concluzia ce se impune este că acestei porţiuni de teren îi sunt incidente dispoziţiile legale invocate de intervenienţi în interesul pârâţilor şi de pârâţi prin obiecţiunile la expertiză referitoare la existenţa servituţilor legale şi amenajărilor de utilitate publică ce reprezintă impediment la restituire.

Nu se poate imputa de către reclamant, excesiva parcelare a terenului, întrucât cele două loturi de teren propuse de expert a fi retrocedate au configuraţia şi suprafaţa stabilite de expert pe planşele întocmite, ce le caracterizează ca fiind comod exploatabile.

De înlăturat, însă, este aserţiunea pârâţilor potrivit căreia pe latura sudică a parcelei mai mari, spre râul Bistriţa, terenul este afectat de zona de protecţie a râului, conform anexei 2 din Legea apelor nr. 107/1996 republicată, porţiunea în discuţie fiind neconstruibilă, acest aspect nereprezentând impediment la restituire, iar chestiunea executării unor ipotetice construcţii excede analizei în prezentul cadru procesual.

Pentru a se asigura însă posibilitatea de intervenţie în caz de urgenţă pentru incendii, reparaţii şi intervenţii la blocul de locuinţe existent, precum şi pentru a fi asigurată locatarilor blocului servitutea de vedere sau pentru picătura streşinilor prevăzute de Codul civil, instanţa a optat pentru varianta de retrocedare a terenului în condiţiile respectării unei distanţe minime de 1,90 m de la bloc, în care sens a fost întocmită varianta de restituire a parcelei de teren de 910 mp cu nr. top nou 2184/2/3 conturată cu verde pe schiţa de detaliu şi cu galben pe aceeaşi schiţă, numai astfel fiind respectată întinderea parcelei cu nr. top 2184/3 de 115 mp proprietatea comună a locatarilor blocului.

Parcela de teren de 674 mp identificată cu nr. top nou 2184/2/1 are aceleaşi caracteristici pe ambele schiţe de detaliu, conturată însă pe cea dintâi, cu portocaliu.

Ca atare, pentru considerentele de fapt şi drept exprimate, instanţa va admite în parte acţiunea reclamantului şi cererea de intervenţie în interesul pârâţilor, va dispune anularea parţială a dispoziţiei atacate şi va obliga Primarul municipiului Bistriţa să emită o nouă dispoziţie şi să dispună restituirea în natură a terenului grădină înainte descris, urmând a fi menţinute restul dispoziţiilor, în sensul propunerii acordării de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul casă şi curte cu nr. top 2184/1 în suprafaţă de 653 mp transcris în CF 95 nr. top 2184 în CF 5593, pentru terenul cu nr. top 2184/3 în suprafaţă de 115 mp transcris din acelaşi CF 95 nr. top 2184 în CF 5480 Bistriţa, precum şi pentru terenul din CF 95 Bistriţa identificat în raportul de expertiză completat şi întocmit de expert D. B. cu nr. top nou 2184/2/2 în suprafaţă de 258 mp, având destinaţia drum, evidenţiat cu roz pe schiţa din dosar şi cu nr. top nou 2184/2/4 în suprafaţă de 22 mp evidenţiat cu galben pe schiţa din dosar.

Întrucât aceste ultime două porţiuni de teren nu vor fi retrocedate, ele urmează a rămâne în proprietatea Statului Român, în care sens se impune a fi corectat tabelul de mişcare parcelară întocmit de expert.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâţii vor fi obligaţi în solidar să plătească reclamantului, la solicitarea acestuia, suma de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată, onorar avocat, justificat cu chitanţa ataşată la dosar.