Înscrisuri emanând de la societăţi comerciale cu capital privat. Diferenţiere faţă de înscrisurile oficiale. Consecinţe asupra încadrării juridice a falsificării acestor înscrisuri. Participaţie penală. Pedeapsa aplicabilă instigatorului. Dispoziţii...

Prin s.p. nr. 1917/09.10.2008 a Judecatoriei Ploiesti, pronuntata în dosar nr. 9929/281/2007 s-a dispus, printre altele,  în baza disp.art.288 al.1 C.pen. cu aplic. art.37 lit.a C.pen., condamnarea inculpatei M.M., la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (fapta din 09.03.2005). În baza disp.art.25 C.pen., rap. la art.215 al.1, 2, 3 C.pen. cu aplic.art.37 lit.a C.pen., aceeasi inculpata a mai fost condamnata la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (fapta din 09.03.2005).

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca în luna februarie 2005, inculpatul B.E. s-a întâlnit cu inculpata M.M. pe care o cunostea de mai multa vreme si cu ajutorul careia a reusit sa-si recupereze cartea de munca de la S.C. S. B. S.N.C. În aceeasi zi inculpatul si fratii M.M. si M.G.C. au purtat o discutie, inculpatului B.E. promitându-i-se ca i se va asigura un loc de munca în cadrul SC G. G. SRL, ai carei asociati fratii M. erau, dar i s-a cerut sa solicite un credit de la banca, pe numele sau.

În vederea obtinerii creditului, întrucât inculpatul B.E. nu era angajat al nici unei societati, M.M. a întocmit pe numele acestuia adeverinta de salariat nr.1011/07.03.2005, semnata si stampilata, prin care se atesta în fals ca era salariat al SC G.G. SRL.

De asemenea, prin fotocopiere, stergere si completare a falsificat copii ale carnetului de munca al inculpatului, inserând date din care rezulta, de asemenea, ca B.E. ar fi fost angajat al S.C. G.G. S.R.L.

În data de 09.03.2008, inculpatul B.E., însotit de M.M., s-a prezentat la Banca Comerciala Româna - Sucursala Prahova, unde a solicitat obtinerea unui credit, declarând în mod neadevarat ca este angajat al S.C. G.G. S.R.L. si depunând în sustinerea cererii, în original, adeverinta de salariat întocmita de M.M., despre care cunostea ca este falsa, precum si copia carnetului de munca (semnat si stampilat "conform cu originalul"), astfel cum fusese falsificat de inculpata M.M.

Atitudinea celor doi inculpati, precum si actele prezentate de acestia au ridicat suspiciuni ofiterului de credit (martora M.I.R.) care, ulterior depunerii dosarului a solicitat inculpatilor, telefonic, originalul cartii de munca si care a constat, în urma verificarilor efectuate la Inspectoratul Teritorial de Munca Prahova, ca B.E. nu a fost niciodata angajat al S.C. G.G. S.R.L. - motiv pentru care cererea privind acordarea creditului a fost respinsa si a fost sesizat Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiesti.

Împotriva acestei sentinte, au declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiesti si inculpata M.M.

În motivarea apelului, Parchetul a criticat sentinta primei instante sub aspectul încadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatei M.M., sustinându-se ca în mod gresit s-a dispus condamnarea acesteia pentru infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, fiind vorba în realitate de infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata.

Se arata ca atât procurorul care a întocmit actul de sesizare, cât si prima instanta au invocat practica judiciara veche, ce nu tine cont de interpretarile actuale date de instanta suprema si curtile de apel din tara. Astfel, o societate comerciala, fiind persoana juridica de drept privat, nu intra sub incidenta prevederilor art. 145 C.pen., iar înscrisurile emise de societatea comerciala nu sunt înscrisuri oficiale, în sensul art. 150 alin. 2 C.pen.

În motivarea apelului, inculpata M.M. a solicitat schimbarea încadrarii juridice a faptelor retinute în sarcina sa, respectiv din infractiunea de fals în înscrisuri oficiale în fals în înscrisuri sub semnatura privata si din infractiunea de instigare la înselaciune în infractiunea de complicitate la tentativa la înselaciune.

Astfel, se sustine ca în mod gresit s-a retinut forma de participare a inculpatei la infractiunea de înselaciune ca fiind instigare, în realitate amândoi inculpatii au conceput modul de obtinere a creditului.

De asemenea, desi inculpatul B.E. a fost trimis în judecata pentru tentativa la înselaciune, nu se explica de ce inculpata a fost trimisa în judecata pentru instigare la înselaciune.

Tribunalul, examinând hotarârea apelata în raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 371 C.p.p., constata ca apelurile sunt întemeiate, pentru urmatoarele considerente:

În privinta situatiei de fapt retinute de prima instanta, Tribunalul constata ca s-a facut o corecta apreciere a probatoriului administrat în cursul urmaririi penale si în faza de judecata.

Potrivit dispozitiilor art. 25 C.pen., instigatorul este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa savârseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Întrucât inculpata, prin inocularea ideii obtinerii unui credit si prin demersurile ulterioare constând în falsificarea documentelor mentionate, l-a convins pe inculpatul B.E. sa se prezinte în data de 09.03.2005 la B.C.R., Tribunalul califica contributia acesteia la comiterea infractiunii ca fiind aceea a unui instigator, iar nu a unui complice, cum s-a aratat de catre inculpata.

Critica privind gresita încadrare juridica a faptei în infractiunea de instigare la înselaciune, este însa întemeiata.

Se observa ca actiunea inculpatului de inducere în eroare a partii vatamate nu a produs rezultatul cerut de lege în art. 215 C.pen., respectiv crearea unei pagube, functionarul bancii procedând la efectuarea de verificari si depistând ca B. E. nu a fost niciodata angajat al S.C. G.G. S.R.L. - motiv pentru care cererea privind acordarea creditului a fost respinsa.

Prin urmare, actiunea infractionala a inculpatului a îmbracat forma tentativei la infractiunea de înselaciune.

Este nejustificata retinerea în sarcina inculpatei a instigarii la infractiunea consumata de înselaciune, câta vreme autorul nu a comis decât o tentativa pedepsibila.

Potrivit dispozitiilor art. 27 C.pen., instigatorul se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor, iar art. 28 C.pen. prevede ca circumstantele privitoare la fapta se rasfrâng asupra participantilor în masura în care le-au cunoscut sau prevazut.

În interpretarea acestui text legal, în mod constat în literatura de specialitate s-a aratat ca savârsirea de catre autor a unei infractiuni mai usoare decât cea la care s-a instigat va profita tuturor participantilor.

Aceasta este si situatia în speta de fata, desi autorul, inculpatul B.E., a fost instigat la comiterea infractiunii de înselaciune, nereusind decât comiterea unei tentative pedepsibile, aceasta împrejurare va profita si instigatorului, inculpata M.M.

Prin urmare, se impune schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatei M.M., din infractiunea de instigare la înselaciune, prev. de art.25 C.pen., rap. la art.215 al.1, 2, 3 C.pen. cu aplic.art.37 lit.a C.pen., în infractiunea de instigare la tentativa de înselaciune, prev. de art.25 C.pen., rap. la art. 20 rap. la art. 215 al.1, 2, 3 C.pen. cu aplic.art.37 lit.a C.pen., text de lege în baza caruia Tribunalul va dispune condamnarea inculpatei.

O critica comuna a apelantei M.M. si a Parchetului vizeaza gresita încadrare a faptei retinute în sarcina inculpatei, în infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

Astfel, asa cum s-a retinut, M.M. a întocmit pe numele inculpatului adeverinta de salariat nr.1011/07.03.2005, semnata si stampilata, prin care se atesta în fals ca era salariat al S.C. G.G. S.R.L. De asemenea, prin fotocopiere, stergere si completare a falsificat copii ale carnetului de munca al inculpatului, inserând date din care rezulta, de asemenea, ca B. E. ar fi fost angajat al S.C. G.G. S.R.L.

Potrivit dispozitiilor art. 288 alin. 1 C.pen., constituie infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale si se pedepseste de lege, falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice.

Obiectul material al infractiunii îl reprezinta astfel un înscris oficial, asupra caruia se exercita actiunea de contrafacere sau de alterare.

Înscrisurile oficiale sunt definite de Codul Penal în art. 150 alin. 2, ca fiind orice înscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 C.pen. sau care apartine unei astfel de unitati.

Unitatile la care se refera art. 145 C.pen. sunt autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public.

Societatile comerciale de drept privat, cum este S.C. GG. S.R.L. nu intra în categoria acestor institutii, de aceea nici actele care emana de la acestea nu vor avea caracter de înscrisuri oficiale, ci pe acela de înscrisuri sub semnatura privata.

Tribunalul va proceda astfel la schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatei, din infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 al.1 C.pen. cu aplic. art.37 lit.a C.pen. în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. a C.pen., text de lege în baza caruia va dispune condamnarea inculpatei

Domenii speta

Spete similare