Încadrarea juridică a faptei în dispoziţiile art.182 sau ale art.20 cu aplicarea art.174 Cod penal. Condiţiile legitimei apărări

Prin sentinta penala nr. 117/20.03.2009 a Tribunalului Prahova s-a dispus, în baza art.334 cod proc.penala, respingerea cererii formulate de inculpatul D.G. privind schimbarea incadrarii juridice a faptei penale comise de  acesta din infractiunea de tentativa la omor prev. si ped. de disp. art.20 cod penal raportat la disp. art. 174 cod penal, cu aplicarea disp. art.73 litera b cod penal, in in fractiunea de vatamare corporala grava, prev. si ped. de disp. art. 182 alin.2 cod penal, fapta din data de 5.12.2007, ca neintemeiata.

In baza disp. art. 20 cod penal raportat la disp. art. 174 cod penal, cu aplicarea disp. art.21 alin.2  cod penal, a disp. art.73 litera b cod penal si a disp. art.76 litera b cod penal a fost condamnat inculpatul D.G. la 4(patru) ani inchisoare si 3(trei) ani interzicerea drepturilor prevazute de disp. art.64 literele a,b si e cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, ca pedeapsa complementara, fiindu-i aplicate disp. art.71 cod penal raportat la disp. art. 64 literele a, b si e cod penal, cu exceptia dreptului de a alege.

De asemenea, a fost admisa în parte actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal de partea vatamata P.D.si obligat inculpatul sa-i plateasca acestei parti civile suma de  18.000 lei cu titlu de despagubiri civile din care suma de 3000 lei reprezentând daune materiale iar suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale, precum si actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic  de Urgenta Sfîntul Pantelimon Bucuresti, cu consecinta obligarii inculpatului, potrivit proportiei culpei sale sa plateasca acestei unitati spitalicesti suma de 1821,23 lei, cu titlu de despagubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea partii vatamate Pîrjol Dionisie, la acest spital, suma la care se va adauga si dobânda  legala calculata in conditiile  OG 9/2000 pâna la achitarea integrala a debitului datorat de inculpat.

In baza disp. art. 118 litera b cod penal a fost confiscat de la inculpat toporul cu lungimea cozii de 56 cm, lata de  4 cm, cu lama metalica in lungime de 10 cm si latime muchie de 5 cm folosit de acesta la comiterea infractiunii.

La pronuntarea acestei solutii s-a retinut ca la data de 5.12. 2007 inculpatul D.G. lucra in calitate de cioban la stana apartinand lui Nan Octavian din comuna  Valea Calugareasca si se afla cu oile la pascut în zona Scheau de pe raza comunei Vl.Calugareasca, iar in jurul orelor 15,00 a avut un conflict cu partea vatamata din orasul Urlati, iar in cadrul acestui conflict  P.D. l-a lovit cu un bat in maxilar pe inculpat , care la randul sau a lovit-o pe partea vatamata cu un topor in cap, provocandu-i acesteia din urma leziuni care au necesitat pe vindecare 40-45 zile  si care i-au pus viata in primejdie.

Partea vatamata a fost internata în Spitalul SF.Pantelimon Bucuresti - sectia neurochirurgie, cu diagnosticul "traumatism cranio-cerebral în conditii neprecizate, hematom intracerebral fronto-temporal stang, fractura comunutiva parieto-temporal stâng cu interesare duro-cerebrala, contuzie hemorgica parietal stang. CT.cerebral arata: "Hematom intraparenchimatos parietal stang, fractura cominutiva fronto-parietal stâng. Aer intraparenchimatos parietal stâng".

Din raportul de expertiza medico-legala nr. 879/11.12.2007 a SML Ploiesti, rezulta ca P.D."prezinta leziuni ce pot data din 5.12.2007, s-au putut produce prin lovire cu corp taietor despicator posibil topor,  necesita 40-45 zile îngrijiri medicale .Leziunile au pus în primejdie viata numitului".

Atat in faza de urmarire penala cat si in fata instantei de judecata , partile au dat declaratii contradictorii , fiecare dintre acestea incercand sa sustina un punct de vedre propriu cu privire la modul de desfasurare al evenimentului.

Astfel, partea vatamata a declarat in dimineaza zilei de 5.12.2007 , ca aflandu-se in zona Scheau , unde avea o parcela de pamant cultivata cu lucerna a constatat ca pe aceasta se aflau urme proaspete de la copitele lasate de o turma de oi.

A mai precizat partea vatamata ca in dupa amiaza aceleisi zile l-a observat pe inculpat care se afla cu oile la pascut in zona si care avea asupra sa o toporisca, iar inculpatul a fost cel care intalnindu-se cu acesta la locul cunoscut cu denumirea " Poaiana lui Stan " l-a acuzat de furtul unor oi , dupa care l-a si lovit cu toporisca in partea stanga a capului.

Dimpotriva, inculpatul care s-a si autodenuntat in cauza a incercat sa prezinte modul de desfasurare al evenimentelor intr-un mod favorabil in senul ca acesta nu a facut decat sa se apere legitim de atactul partii vatamate Parjol Dionisie.

Astfel inculpatul a declarat in faza de urmarire penala ca la data de 5.12.2007 in jurul orelor 15,00 s-a intalnit in padure in zona satului Nisipoasa cu un barbat inalt, care avea 60 de ani si 3 caini rai. A mai aratat acesta ca la solicitarea sa  partea vatamata s-a îndepartat de el dupa care a vorbit cu alte doua persoane care se aflau la distanta de circa 100 m si care au iesit in fata cardului de oi, dupa care a revenit spre el întrebandu-l de ce a strigat. Inculpatul a precizat ca persoana respectiva a asmutit cainii asupra lui,dupa care l-a lovit cu o bata in barba, iar cand a incercat sa-l loveasca din nou , el s-a aparat cu mana stanga si in acelasi timp cu mana dreapta in care avea toporisca, l-a lovit pe acesta in cap , în partea stânga.

In fata instantei de judecata inculpatul a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala, si a precizat ca intra-devar la data de 5.12.2007, a avut un conflict cu partea vatamata , respectiv in padurea de la marginea comunei , aproape de satul Nisipoasa, unde partea vatamata era pitita dupa un copac si avea cu el 3 caini.

A mai aratat inculpatul ca a fost intrebat de partea vatamata ce cauta cu oile in padure, si i-a raspuns ca acest lucru nu il priveste, si faptul ca partea vatamata l-a amenintat cu bata avuta asupra lui asmutind si 3 caini , dupa care l-a lovit cu bata in barba si cand a incercat sa loveasca din nou , el s-a aparat cu antebratul de la mana stanga , fiind lovit in cot si dupa primirea loviturii in cot ,de la bâta acestuia , l-a lovit cu toporul in cap,  aratand ca a fost inspaimantat de ce se întampla.

Inculpatul a aratat ca dupa ce a lovit partea  vatamata cu toporul in cap si a simtit acest lucru, nu a mai continuat agresiunea si a plecat in padure sa stranga oile, iar dupa strângerea oilor a anuntat pe patronul sau ce s-a intamplat.

Inculpatul a mai precizat ca atacul partii vatamate s-a facut o bâta de 1,5 m , aratând ca in momentul in  care partea vatamata a lovit cu bâta , s-a împiedicat, moment in care acesta l-a lovit cu toporul.

Datorita împrejurarilor in care a avut loc savarsirea faptei , instanta urmeaza sa retina situatia de fapt atat din declaratiile celor doua parti cat si din declaratiile martorilor din acte si a actelor medicale existente la dosarul cauzei.

De precizat ca la fata locului nu au fost martori oculari, si  atat declaratiile  inculpatului si ale inculpatului sunt confirmate de declaratiile unor martori, acestia cunoscand situatia de fapt de la partile implicate.

Din coroborarea acestor probatorii instanta retine situatia de fapt precizata mai sus.

Astfel,  din declaratiile ambelor parti reiese ca intr-adevar la data de 5.12.2007 intre acestia a avut loc un conflict, situatie confirmata de acestea.

Asa cum s-a aratat si mai sus fiecare din parti insa a incercat sa acrediteze o alta situatie in privinta modului concret , in care s-a desfasurat conflictul dintre acestea.

Astfel inculpatul a încercat sa acrediteze ideea ca vinovat in totalitate este partea vatamata care l-a amenintat ca il va omora, a asmutit câinii pe el si l-a lovit cu bata, iar acesta pentru a se apara l-a lovit cu toporul in cap, iar partea vatamata  arata ca nu l-a lovit deloc pe inculpat, cu batul pe care recunoaste ca l-a avut la el, si a fost insultat si amenintat de inculpat, inainte ca acesta sa-l loveasca cu toporul în cap, precizând ca nu a asmutit cainii asupra inculpatului si nici nu l-a lovit pe acesta cu batul aflat asupra sa, asa cum sustine inculpatul.

Din analiza declaratiilor date de catre parti , sustinute fiecare in parte de catre martorii propusi de acestea, prin coroborare cu actele medico legale existente la dosar, in speta raportul de expertiza medico legala nr.  879/11.12.2007 întocmit de SML  si suplimentul de expertiza medico legala  efectuat cu ocazia cercetarii judecatoresti  cu nr. 734/8.10.2008,  cat si a certificatului medico legal nr. 2889/6.12.2007 instanta apreciaza ca in speta, partea vatamata Pârjol Dionisie, desi nu a recunoscut acest lucru , a declansat prin atitudinea sa conflctul dintre parti, lovindu-l pe inculpat , aceasta situatie retinandu-se din declaratia inculpatului care se coroboreaza cu , concluziile certificatului medico legal precizat mai sus, din care rezulta ca in urma conflictului dintre parti inculpatul a avut o tumefactie difuza mandibulara dreapta si o tumefactie difuza la cotul  stang,  precum si doua excoriatii liniare de 5 m , fiecare fontal stang, leziuni  care pot data din 5.12.2007 si s-ar fi putut produce prin lovire cu un corp dur, necesitand 4-5 zile ingrijiri medicale.

Instanta nu poate retine insa ca inculpatul ar fi fost atacat  si de câinii partii vatamate care i-ar fi asmutit asupra acestuia, întrucât  declaratia inculpatului este contrazisa de cea a partii vatamate , nefiind sustinuta de alte probatorii administrate in cauza.

Din cele aratate mai sus, rezulta insa indubitabil ca partea vatamata l-a lovit pe inculpat  cu batul pe care il avea supra sa, situatie confirmata si de acesta cat si de sotia sa,  Pârjol Florina ,care a precizat ca a plecat cu un bat de acasa, iar în urma  acestei lovituri inculpatul care a fost lovit in mandibula si cotul stang actionând cu totul disprortionat, a lovit-o pe partea vatamata cu toporul in cap,  iar leziunile produse au fost asa cum s-a aratat in raportul de exp. medico legala ( supliment ) de la brante , grave cu interesarea atat a cutiei craniene cat si a continutului ( creierului),  lovitura care a pus in primejdie viata partii vatamate.

In raport de cele precizate tribunalul apreciaza ca fiind corect situatia de fapt precizata mai sus, in senul ca la data de 5.12.2007, in urma unui conflict izbucnit intre parti,  dupa ce partea vatamata l-a lovit pe inculpat cu un bat in maxilar si in contul stâng, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu un topor in cap,provocându-i leziuni care i-au pus viata in primejdie.

In drept, fapta comisa de inculpatul D.G. asa cum a fost aratata, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor prev. si ped. de disp.art. 20 c.p, rap.la art. 174 c.p. cu aplic. disp.art. 73 lit.b. c.p.

Instanta va retine circumstanta atenuanta legala si a anume savarsirea infractiunii in stare de provocare,  datorita emotiei si tulburarii determinata de partea vatamata prin violenta, in speta, aceasta fiind  declansatoarea conflictului prin lovirea inculpatului cu un bat in conditiile aratate.

Fata de cele aratate apar ca neîntemeiate criticile formulate de partea civila, in sensul ca in cauza nu trebuia retinuta circumstanta legala a provocarii la încadrarea juridica a faptei comisa de catre inculpat.

De asemenea apar ca neîntemeiate si criticile formulate de inculpat prin aparatorul acestuia ,in sensul ca in cauza ar fi aplicabile disp.art. 44  al.3.  c.p. in sensul ca inculpatul s-a aflat in legitima aparare , intrucat din cauza temerii  determinata de partea vatamata ar fi depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu împrejurarile  in care s-a produs atacul.

Asa cum rezulta din interpretarea disp.art. 44 al.2 si 3 c.p.,  este in stare de legitima aparare aceala care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

De asemenea, este in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu împrejurarile in care s-a produs atacul.

Din analiza textelor de lege aratat, reiese ca pentru existenta legitimei aparari este necesar sa fie îndeplinita si conditia inscrisa in art. 44 al.2. c.p.p., in sensul ca atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, aratandu-se in practica judiciara ca lipsa gravitatii pericolului nu poate legitima  o interventie de duritate extrema care sa puna in primejdie viata agresorului ,situatia in care urmeaza a se aprecia numai daca sunt îndeplinite art. 73 lit.b. c.p.( decizia nr. 1042/23.04.1998  a Curtii Supreme de Justitie ).

In speta, instanta apreciaza ca lipseste pericolul grav  la care se refera textul de lege aratat , întrucât partea vatamata l-a lovit pe inculpat cu un bat în  mandibula dreapta (barba) si in cot, cauzandu-i leziuni care necesitau pentru vindecare circa 4-5 zile ingrijiri medicale,  iar in apararea sa,  inculpatul a lovit-o pe partea vatamata cu un topor în partea frontala a capului, lovitura de o extrema duritate , care  a pus în primejdie viata partii vatamate , din actele medicale reiesind ca mecanismul  producerii a  fracturii a fost prin lovire activa cu un corp taietor despicator, iar in  teoria si practica medico legala, aceste leziuni sunt grave intrucât au produs atat interesarea continatorului ( cutia craniana ) cat si a continutului acesteia ( creierul).

De altfel , sub  acest aspect, instanta a constatat in mod nemijlocit cat si prin fotografiile judiciare existente la dosar, gravitatea loviturii primite de partea vatamata ,care a fost internata  in mai multe randuri in spitale si careia  dupa primirea loviturii i s-a afectat simtul vorbirii , acesta fiind audiat in mod repetat , respectiv la 3 termene  pentru lamurirea completa a situatiei de fapt.

In raport de cele aratate, tribunalul apreciaza ca inculpatul nu s-a aflat in stare de legitima aparare, intrucat cele doua actiuni ilicite de lovire au fost total disproportionate , asa cum s-a precizat, urmand a retine insa savarsirea faptei cu retinerea circumstantei atenuante legale si anume starea de provocare.

In privinta cererii de schimbare a incadrarii juridice din infractiune a de tentativa la omor, in infractiunea de vatamare corporala grava solicitata de aparatorul inculpatului , instanta urmeaza ca potrivit art. 334 c.p.p. ,sa respinga aceasta cerere ca neintemeiata, pentru urmatoarele motive:

Astfel,asa cum s-a aratat in literatura de specialitate cat si in practica judiciara (decizia 3337/24.11.1998 a CSJ si decizia 6002/2004 a CSJ), pentru delimitarea infractiuni de vatamare corporala grava de tentativa la infractiunea de omor trebuie avute in vedere toate imprejurarile in care a fost savasita fapta : natura obiectului vulnerant folosit, intensitatea si efectele loviturilor, zona corpului vizata si urmarile produse.

In speta instrumentul folosit de inculpat si anume , un topor cu lungimea de 56 cm cu o lama metalica de 10 cm, a fost un instrument apt de a produce moartea victimei, si chiar daca a fost folosit o singura data , lovitura a  avut in primul rand o mare intensitate, asa cum s-a constatat prin probele existente la dosar si a vizat o zona vitala a corpului si anume capul victimei, prin interesare asa cum s-a precizat atat a cutiei craniene cat si mai ales a creierului.

Lovirea partii vatamate in regiunea anatomica a corpului aratat cu un obiect vulnerant apt de a ucide si cu o mare intensitate,partea vatamata suferind interventii chirurgicale urmare carora a mai ramas in viata,, impun concluzia ca inculpatul a prevazut posibilitatea mortii partii vatamare si chiar daca nu a urmarit acest rezultat , l-a acceptat actionand deci cu intentie indirecta.

Este de remarcat si faptul ca asa cum insasi inculpatul a precizat dupa ce a lovit victima cu toporul in cap, acesta nu i-a acordat nici un ajutor ,neinteresandu-l despre urmarile faptei comise, ceea ce pune in lumina  atitudinea acestuia fata de fapta si urmarile sale, acesta actionand sub aspectul laturii subiective , cu intentie indirecta.

Avand in vedere incadrarea juridica a faptei comise  de inculpat, instanta retinând gradul de pericol social deosebit al faptei penale comise de inculpat, care a lovit-o pe partea vatamata cu un topor in cap, punandu-i viata in primejdie, modalitatea concreta de savarsire a faptei penale, si anume starea de provocare, cat si urmarile faptei comise de inculpat, punerea in primejdie a vietii partii vatamate cu consecinte deosebite in privinta starii de sanatate a acesteia,  tribunalul apreciaza ca scopul preventiv educativ cat si cel sanctionator al pedepsei ce urmeaza a i se aplica inculpatului se va putea atinge prin aplicarea unei pedepse cu inchisoare sub minimul special prevazut de textele de lege incriminatoare, alegand ca modalitate  de executare a pedepsei , executarea acesteia in regim privativ de libertate fata de pericolul social ridicat determinat in principal de modalitatea concreta de savarsire a infractiunii.

Condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii se va realiza cu retinerea la incadrarea juridica a faptei de tentativa la omor si a disp.prev.de art. 21 al.2. c.p. privind sanctionarea tentativei , precum si a  celor privind circumstantele atenuante respectiv art. 73 lit.b. ce reglementeaza circumstanta provocarii si art. 76 lit. b c.p.care prevad efectele retinerii circumstantei  atenuante aratate.

De asemenea instanta va  interzice inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie drepturile prev.de art. 64 lit.a.b. si e c.p., cu exceptia dreptului de a alege.

Apreciind ca fata de natura si gravitatea infractiunii comise se justifica si aplicarea pedepsei complemenatre a interzicerii acelorasi drepturi pe o perioada de 3 ani , dupa executarea pedepsei principale potrivit disp.art. 66 c.p.

Avand in vedere practica judiciara in materie instantei supreme ( decizia 74/1977 a ICCJ), din care rezulta ca dispozitiile art. 71 c.p. referitoare la pedepsele accesorii se interprezata in sensul ca interzicerea drepturilor prev.de disp.art. 64 lit.a (teza I) lit.c, c.p. nu se face in mod automat prin efectul legii , ci se va supune aprecierii instantei in functie de criteriile stabilite de art. 71 al.3. c.p., instanta de judecata avand in vedere  natura si gravitatea infractiunii savarsite de inculpat, apreciaza ca se impune a se interzice cu titlul de pedeapsa accesorie drepturile prev.de art. 64 lit.a.b. si e c.p.,  respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau functii elective, ori de a ocupa o functie implicand exercititul autoritatii de stat  precum si dreptul de a fi tutore sau curator.

De asemenea, instanta a având in vedere si practica constanta CEDO in materie ( cauza Hirst contra Marii Britanii ) , apreciaza avand in vedere si criteriile precizate mai sus , si tinand seama  si de principiul proportionalitatii invederat de practica aratata , ca nu se justifica interzicerea dreptului de a alege, nici pe perioada executarii si nici dupa aceea cu titlu de pedeapsa complementara.

In privinta laturii civile  a cauzei , se constata ca prin fapta sa ilicita  inculpatul a cauzat partii vatamate atat un prejudiciu material cat si unul moral.

Astfel partea vatamata s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal (fila 30) cu suma totala de 30.000  lei din care  5.000 lei despagubiri materiale si 25.000 lei daune morale.

Din analiza probelor administrate de partea vatamata in dovedira laturii civile se constata ca prin înscrisurile depuse la dosar cat si prin declaratiile martorilor  din acte ( Pârjol Adrian si Pârjol Florina ) cat si cei audiati, în sustinerea  laturii civile, , (Costache Paul si Zaharia Bogdan, filele 103-107),  partea vatamata  a dovedit ca a cheltuit cu ocazia spitalizarii  sumele solicitate, iar prin fapta ilicita a inculpatului s-a cauzat acestuia un prejudiciu atat material cât si moral , respectiv  de ordin estetic cat si de natura psihica.

Avand in vedere ca in speta instanta a retinut ca infractiunea a fost savarsita in stare de provocare, aceasta urmeaza sa determine si proportia dintre culpa inculpatului si cea a victimei iar in raport de acestea sa-l oblige pe inculpat la despagubiri pentru daunele materiale cauzate partii vatamate, iar daca este cazul si pentru daune morale.

Asa cum s-a aratat in practica judiciara , in caz de provocare, la stabilirea proportiei dintre culpele acelor parti de care urmeaza a se tine seama la solutionarea actiunii civile, trebuie sa se aiba in vedere gravitatea actului de provocare raportat la urmarile activitatii infractionale, faptuitorul datorand despagubiri pentru daune materiale si morale pe care l-a cauzat in raport cu propria lui culpa, situatie in care cuantumul acestora urmeaza a fi redus in mod proportional cu culpa victimei care l-a provocat (decizia 2554/18.05.2001 a CSJ).

In privinta daunelor morale , instanta a apreciat ca din probele administrate in cauza reiese existenta unui prejudiciu moral cauzat  decurgând din traumele de natura fizica si psihica suferite de acesta, urmare supunerii la interventii chirurgicale si la internarea repetata in spital, acesta pierzand pentru o perioada lunga de timp "memoria si simtul vorbirii " situatie care a fectat  in mod negativ participarea acestuia la viata sociala si a familiei comparativ cu situatia anterioara vatamarii acestuia, urmare savarsirii infractiunii de catre inculpat.

De asemenea s-a mai aratat ca savarsirea tentativei la infractiunea de omor in conditile provocarii nu exclude obligarea inculpatului la plata unor daune morale,iar culpa comuna a victimei va fi luata in considerare numai la stabilirea intinderii despagubirii pentru daune morale dupa aceleasi reguli ca si la stabilirea intinderii despagubirilor pentru pagube materiale ( decizia 2562/22.05.2002 a CSJ).

In speta, instanta retinand culpa comuna a partii vatamate si a inculpatului, respectiv in proportie de 40 % a partii vatamate si de 60 % a inculpatului , urmeaza ca in raport de aceste proportii ,ca in baza  disp.art. 14 -15 c.p.p rap.la art. 998-999 c.civil sa admita in parte actiune civila exercitata in cadrul procesului penal de partea vatamata P.D.si sa oblige pe inculpat sa plateasca suma de 18.000 lei cu titlu  de despagubiri civile din care suma de 3000 lei reprezentând daune materiale ( 60% din 5000 lei), iar suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale( 60% din 25.000).

De asemenea, instanta retinand ca prin savarsirea infractiunii de inculpat partea vatamata a fost internata la Sptialul Clinic de Urgenta SF. Pantelimon Bucuresti, in clinica de neurochirurgie in perioada 5.12.13.12.2007 potrivit foii de observatie nr.51217 cu diagnosticul cranio cerebral grav , iar cu ocazia internarii acestuia s-au efectuat cheltuieli de 3035,39 lei potrivit decontului anexat la dosarul cauzei (filele 82-88),  si tinand seama de disp.arrt. 313 din Lg.95/2006 astfel cum au fost modificate prin OUG 72/2006 potrivit carora persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altor persoane , raspunde potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale , urmad a fi obligate la  plata cheltuielilor efective ocazionate de asistenta medicala acordata victimei prin fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu a inculpatului,  urmeaza ca in baza textelor de lege aratate, sa-l oblige pe inculpat sa plateasca acestei unitati spitalicesti suma de 1821,3 lei cu titlul de despagubiri civile reprezentând cheltuieli de spitalizare a internarii partii vatamate la acest spital, in perioada aratata ,suma la care se va adauga si dobanda legala calculata in conditiile OG 9/2000 pana la achitarea integrala a debitului datorat de catre inculpat, partea civila solicitand plata dobanzii legale ( fila 81).

Instanta obligand inculpatul la plata despagubirilor civile catre unitatea spitaliceasca aratata, respectiv Spitalul clinic de urgenta SF Pantelimon Bucuresti a avut in vedere si practica judiciara in materie ( dec.195/2001 a CSJ), potrivit careia despagubirile ocazionate de cheltuielile facute de institutii sanitare cu asistenta medicala acordata victimei infractiunii trebuie stabilite in caz de provocare tot in raport cu culpa inculpatului in producerea prejudiciului, iar in speta s-a retinut o culpa de 60% a inculpatului , suma fiind determinata prin aplicarea acestui procent la suma totala de 3035,39 lei ( respectiv 60% din 3035 ,39 lei = 1821,23 lei ).

Avand in vedere ca inculpatul a folosit la savarsirea infractiunii de tentativa la omor un topor cu lungimea cozii de 56 cm lata de 4 cm, cu lama metalica in lungime de 10 cm, si muchie de 5 cm,  topor care apartine acestuia in baza art. 118 lit.b.c.p., va confisca acest topor, folosit la comiterea infractiunii de catre inculpat, ca masura de siguranta.

In temeiul disp.art. 193 al.2. c.p.p. intrucat a admis numai in parte actiunea civila a partii vatamate, instanta va obliga inculpatul proportional cu culpa sa si la plata cheltuielilor judiciare solicitate de partea vatamata si anume la suma de 600 lei, ( respectiv 60% din suma de 1000 lei).

Domenii speta

Spete similare