Penal - plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Pe rol judecarea recursului declarat de petentul D.C.C., împotriva sentinţei penale nr. 48 din 05.03.2009, pronunţată de Judecătoria Olteniţa în dosarul nr. 3992/269/2008.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, s-a prezentat recurentul petent D.C.C., lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, după care:

Recurentul petent D.C.C., depune la dosar o serie de acte şi, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pentru susţineri în fond.

Tribunalul, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru susţineri în fond.

Recurentul petent D.C., având cuvântul, solicită admiterea recursului şi casarea sentinţei de fond pentru următoarele motive:

Potrivit dispoziţiilor art. 385 ind. 6 alin.3 C.p.p., recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 385 ind. 9 C.p.p. şi apreciază oportun ca instanţa, în afara temeiurilor de drept invocate, să examineze cauza sub toate aspectele.

Prevalându-se de pct. 5 din nota de susţineri, arată că s-a constatat de către instanţa de fond că inculpaţii nu au participat la audieri şi interogatoriu.

Mai arată că motivarea sentinţei penale este făcută în afara obiectului sesizării, reflectând superficialitate şi ambiguităţi.

Mai solicită să se constate că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare, cu privire la probele administrate.

Totodată, solicită să se constate că judecata în primă instanţă, a avut loc fără citarea legală a magistratului Ţ.D.F. şi a celorlalţi inculpaţi, G.L., C.L., S.G., N.S. şi I.F., ceea ce semnifică protejarea acestor inculpaţi.

Mai arată că procurorul de şedinţă a ignorat prevederile art. 316 C.p.p., nedând dovadă de un rol activ, dezinteresat.

Precizează că la instanţa de fond nu i s-a permis a detalia pct. B al notei sistematizate de susţinere, cu referire la descrierea faptelor şi a dovezilor.

Menţionează că nu a fost pusă în discuţie latura civilă a cauzei, compusă din taxele de timbru achitate în cauză, transportul la instanţă, şi alte cheltuieli generate cu efectuarea unor xerocopii, cazare, hrană, ş.a., în total aproximativ 1650 lei.

În ceea ce priveşte situaţia ordonanţelor date de procuror, arată că, din examinarea actelor premergătoare existente în dosarul 1265/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, în care s-a dat rezoluţia din 20.08.2008,  solicită să se constate că nu au fost respectate regulile procedurale, prin lipsa confruntărilor între făptuitori şi partea vătămată, conform dispoziţiilor 88 alin. 1,2 şi 3 C.p.p.

De asemenea, nu au fost analizate probele administrate în cauză şi nu s-a stabilit legătura de cauzalitate şi a efectelor marginalizate a drepturilor civile.

Precizează că în şedinţă i s-a “smuls” o declaraţie în sensul că nu deţine nici un act doveditor cu privire la moştenirea rămasă de pe urma autorilor săi, deşi se afla în posesia unor măsurători cadastrale, începuturi de dovezi – acte de proprietate ale vecinilor, în care se menţiona şi numele bunicului, deci terenul există ca suprafaţă.

Mai arată că, la instanţa de fond, deşi nu a solicitat completarea în certificatul de moştenitor a suprafeţei de 1400 m.p., solicitând doar o reconstituire a suprafeţei integrale rămase de la părinţi, nu i s-a admis această solicitare. În certificatul de moştenitor din 12 martie 2004, nu este menţionată nici o suprafaţă, deoarece a solicitat eliberarea acestuia pentru a dovedi în instanţă calitatea sa procesuală.

Mai arată că acea suprafaţă de teren există, fapt care rezultă şi din adresa emisă de OCPI.

Fiind întrebat, precizează că, din punctul de vedere al dreptului civil, nu s-a făcut nici o reconstituire şi nu deţine nici o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Deţine o hotărâre judecătorească de reconstituire până la 1341 mp, dar nu este irevocabilă, respectiv sentinţa civilă 207, care a fost ataşată la dosar.

În raport de aceste motive, cum şi de cele invocate în scris, solicită admiterea recursului, casarea sentinţei de fond şi rejudecarea cauzei la o altă instanţă competentă.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond pe care o apreciază ca fiind legală şi temeinică, motivele invocate de recurent nefiind temeinicie.

Primul motiv invocat, respectiv faptul că nu au fost audiaţi – interogaţi inculpaţii, arată că, nu se impune interogarea persoanelor care au calitatea de intimaţi.

Referitor la critica privind nepronunţarea instanţei de fond asupra tuturor faptelor deduse judecăţii, arată că nu există un rechizitoriu, iar acest lucru s-ar fi impus dacă erau trimişi în judecată de către parchet prin rechizitoriu, ori, plângerea împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale nu reprezintă actul de sesizare al instanţei.

De asemenea, s-a invocat faptul că, în momentul în care au fost depuse cereri la parchet, acestea nu s-au luat în considerare în sensul că nu s-au efectuat confruntări, nu s-au analizat probele, nu s-au stabilit legături de cauzalitate. Arată că procurorul care a efectuat urmărirea penală a considerat inoportună efectuarea confruntărilor şi nu este obligaţia sa legală, fiind doar un mijloc de probă pe care îl apreciază util sau nu cauzei.

Având în vedere că toate aspectele care fac obiectul acestui dosar sunt de natură civilă, motiv pentru care s-a şi dispus netrimiterea în judecată a intimaţilor, având în vedere că acest litigiu se poate soluţiona pe cale civilă, nefiind incidente dispoziţiile legii penale, atât soluţiile parchetului cât şi ale instanţei, sunt legale şi temeinice, solicitând respingerea recursului.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului penal de faţă;

Prin cererea introdusă la Judecătoria Olteniţa, sub nr. 3992/269/2008, petentul D.C., a formulat plângere  împotriva rezoluţiei din 20 august 2008, dată în dosarul nr. 1365/P/2007, prin care s-a dispus  neînceperea urmăririi penale  faţă de numiţii I.F., S.G.,  S.E.,  L.G., L.C. şi N.S., pentru infracţiunile prev. de art.246 Cod penal, art. 289 Cod penal şi art. 291 Cod penal, întrucât faptele nu există  şi a  rezoluţiei din 15.10. 2008  a primului – procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, prin care a fost respinsă  plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiei procurorului.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că rezoluţia  procurorului din dosarul nr. 1265/P/2007 a fost dată fără a se respecta  regulile  procedurale prin: lipsa confruntărilor intimaţilor, lipsa analizei mijloacelor de probă, lipsa de pregătire a magistraţilor, etc.

Soluţionând cauza, Judecătoria Olteniţa prin sentinţa penală nr. 48 din 5 Martie 2009, în temeiul art.278/1 pct.8 lit."a" c.pr.penală, a respins plângerea formulată de petentul D.C., domiciliat în oraşul , b-dul , nr., bl., sc., ap., judeţul , împotriva rezoluţiei procurorului din 20 august 2008 (dosar nr.1265/P/2007) şi a rezoluţiei primului procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa din 15 octombrie 2008 (dosar nr.193/II/2/2008).

A menţinut rezoluţiile atacate.

În temeiul art.192 al.3 C.p.p., a obligat pe petent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond, din studiul actelor de la dosar, a constatat că plângerea formulată este neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petentul D.C., acesta criticând modul de efectuare a cercetărilor prin aceea că nu au fost interogaţi inculpaţii, iar motivarea sentinţei este făcută în afara obiectului sesizării reflectând superficialitate şi ambiguităţi.

În continuare se mai critică şi împrejurarea că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare, cu privire la probele administrate. Recurentul apreciază şi citarea inculpaţilor ca nelegală, acest aspect denotând şi împrejurarea că aceştia au fost protejaţi cumva de către prima instanţă, iar procurorul de şedinţă a ignorat prevederile art. 316 C.p.p. S-a mai criticat şi modul de analiză a laturii civile a cauzei, prin faptul că s-au ignorat cheltuielile generate cu efectuarea de xerocopii, taxe de timbru, transport la instanţă, cazare şi hrană, în total aproximativ 1650 lei.

Ultimul motiv de recurs se referă la faptul că instanţa a ignorat existenţa unor începuturi de dovadă cu privire la titlul juridic în baza căruia petentul a solicitat terenul în cauză, apreciind acest aspect ca formal şi tendenţios, cu atât mai mult cu cât acest teren există în materialitatea lui, iar actele depuse la dosar îi stabilesc calitatea procesuală activă faţă de pretenţiile formulate.

Recursul este nefundat şi urmează a se respinge, pentru următoarele considerente:

1.Cererea privind interogarea intimaţilor-inculpaţi în cadrul instituţii procesuale, este nefondată şi urmează a se respinge, dat fiind că în cadrul instituţii se analizează probatoriul administrat la urmărirea penală, nefiind permisă administrarea de probe în faza de judecată.

2. referitor la  critica privind nepronunţarea instanţei de fond asupra tuturor faptelor deduse judecăţii, arată că nu există un rechizitoriu, iar acest lucru s-ar fi impus dacă erau trimişi în judecată de către parchet prin rechizitoriu, ori, plângerea împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale nu reprezintă actul de sesizare al instanţei, iar procurorul şi-a motivat ordonanţele prin care s-au respins cererile de probe, pe care nu le-a considerat utile şi pertinente pentru aflarea adevărului în cauză;

3.Este adevărat că petentul şi-a dovedit calitatea procesuală activă în raport de terenul solicitat, dar acesta nu a justificat un temei legal în ceea ce priveşte pretinsa suprafaţă, întrucât nu a prezentat acte din care să rezulte proprietatea în raport de respectivul teren, rămânând astfel fără relevanţă împrejurarea că acesta există în materialitatea lui şi îi poate fi cedat.

4.Este adevărat că s-a criticat modul de motivare a soluţiei fondului, dar, deşi aceasta nu este voluminoasă, cuprinde totuşi aspecte de esenţă pentru soluţionarea speţei şi se limitează doar la a preciza, în mod corect, lipsa de titlu în ceea ce priveşte situaţia juridică a terenului, chiar petentul recunoscând că nu deţine vreun act sau vreo hotărâre judecătorească irevocabilă care să-i confere vreun drept faţă de menţionata suprafaţă.

5.S-a considerat că intimaţii au fost nelegal citaţi şi că prin acest fapt instanţa i-a avantajat în mod făţiş, dar, chiar dacă unele proceduri s-au realizat şi prin afişare, acest mod de a face cunoscută părţii existenţa procesului, este legal.

6.Din actele aflate la dosar şi din modalitatea în care s-a derulat procesul judecăţii nu s-au consemnat aspecte de nelegalitate care să îi confirme suspiciunile recurentului în ceea ce priveşte modul în care instanţa l-a defavorizat.

Faţă de aceste considerente şi constatând că instanţa de fond a pronunţat o soluţie legală şi temeinică, în baza art. baza art. 385 ind 15 pct.1 lit. b  C.p.p., urmează a respinge, recursul declarat de recurentul D.C. împotriva sentinţei penale nr. 48/2009 a Judecătoriei Olteniţa.

Va obliga recurentul la plata sumei de 30 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385 ind. 15 pct.1 lit.b  C.p.p.

Respinge, recursul declarat de recurentul D.C. împotriva sentinţei penale nr. 48/2009 a Judecătoriei Olteniţa.

Obligă pe recurent la plata sumei de 30 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 Mai 2009.

Domenii speta

Spete similare