Civil – acţiune în constatrea vânzării – cumpărării. condiţii

Pe rol se află judecarea recursului civil formulat de reclamanţii D. V. şi D. Vi.  împotriva  sentinţei civile nr. 1228/11.12.2008 pronunţată de Judecătoria Călăraşi în dosarul nr. 3856/202/2008, în contradictoriu cu intimata pârâtă N.C.V, având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns recurentul reclamant D.V. personal şi asistat de avocat M.P care răspunde şi pentru recurenta reclamantă, lipsă, D.V., lipsă fiind şi intimata pârâtă N.C.V.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Avocat M.P. pentru recurenţii reclamanţi depune la dosar chitanţa seria TS5 nr.4662703 în cuantum de 200 lei reprezentând diferenţa de taxă de timbru dispusă de instanţă la termenul anterior.

Întrebat, apărătorul recurenţilor reclamanţi, arată că nu mai are cereri, probe sau excepţii de formulat şi consideră cauza în stare de judecată.

Şi instanţa constată cauza în stare de soluţionare şi acordă cuvântul pentru susţineri.

Avocat M.P pentru recurenţi, având cuvântul, arată că în mod greşit instanţa de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată, constatând intervenită vânzarea-cumpărarea numai cu privire la imobilul casă de locuit.

În susţinere arată că, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, inclusiv chitanţele sub semnătură privată, în momentul perfectării actelor de transmitere a proprietăţii, voinţa promitenţilor vânzători a fost aceea de a transfera  nu numai casa de locuit ci şi imobilul în integralitatea lui.

Învederează că suprafaţa de 250 mp. ce aparţinea imobilului avea numai titlu de folosinţă, iar legislaţia existentă la acea dată nu permitea transmiterea dreptului de proprietate, acesta neputând fi consfinţit printr-un înscris autentic.

Apreciază că motivarea instanţei potrivit căreia aveau posibilitatea de a se adresa autorităţilor publice locale pentru emiterea titlului de proprietate nu are susţinere, atâta timp cât prevederile Legii 18/1991 sunt restrictive şi nu vizează şi o atare situaţie existentă în prezenta cauză.

Solicită admiterea recursului formulat, şi rejudecând cauza, să se admită în totalitate acţiunea aşa cum a fost formulată.

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea formulată la data de 25.09.2008, reclamanţii D.V. şi D. V., ambii cu domiciliul în comuna___,  judeţul Călăraşi, au chemat în judecată pe pârâta NCV, domiciliată în Bucureşti, _____, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate vânzarea-cumpărarea imobilului casă de locuit şi terenului aferent în suprafaţă de 1200 mp, situat în comuna ___, judeţul Călăraşi.

În motivarea acţiunii, reclamanţii arată că la data de 2 aprilie 1989 au cumpărat printr-un înscris sub semnătură privată, de la N V,  născută Bi, moştenitoarea lui B.G imobilul casă de locuit şi terenul aferent în suprafaţă de 1200 mp, situat în comuna __, judeţul Călăraşi, cu vecinătăţile: la N-drum, la E-R.L., la S-S.A., S.M., S.I., iar la V-G.I.I, situat în tarlaua nr., parcelele____  şi ___., pentru care au achitat suma de 30.000 lei, intrând în posesia imobilului, posesie pe care o exercită  şi  astăzi.

Arată reclamanţii nu au perfectat actele de proprietate, fiind împiedicaţi de faptul că pârâta a domiciliat mai mult la Bucureşti, iar anul acesta a intenţionat să întocmească pentru imobilul descris mai sus, cartea funciară, astfel că au fost nevoiţi să promoveze prezenta acţiune.

Reclamanţii mai precizează că imobilul a aparţinut numitului B.G., bunicul lor, care a decedat la data de 08.07.1988,  iar singura moştenitoare a rămas N.V., iar aceasta l-a înstrăinat şi s-a mutat la fiica sa N.C.V., pârâta din prezenta cauză, la Bucureşti.

Mai arată reclamanţii că de la acea dată şi până în prezent au folosit imobilul ca adevăraţi  proprietari, achitând taxele şi impozitele la zi, dar pe numele pârâtei, astfel că, singura modalitate  de a o obliga pe aceasta să încheie actul de vânzare-cumpărare, este pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să consfinţească înţelegerea.

Arată reclamanţii că, potrivit  prevederilor Codului civil, creditorul are dreptul de a  dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei şi de regulă obligaţia asumată trebuie să fie executată în natură, astfel că, vânzătorul este ţinut să îndeplinească toate îndatoririle de care depinde transferul dreptului de  proprietate (nuda proprietate), în forma cerută de lege.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.1073 şi 1075 Cod civil.

În dovedirea acţiunii reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi martori.

Alăturat acţiunii, reclamanţii au ataşat, în copie, următoarele acte: certificat de deces seria DP, nr.224487, privind pe defuncta N.V., Anexa 24, privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale pentru B.G., certificat de naştere  seria NL, nr., privind pe  N.C.V., 3 chitanţe sub semnătură privată încheiate între N.V. şi reclamanţii D.V. şi D.V.,  la data de 27 august 1990,  la data de 20 iulie 1989 şi la data de 4.04.1989, certificat de căsătorie privind pe N.V., certificat fiscal şi adeverinţa  ambele purtând nr.1704/18.07.2006, emise de Primăria comunei ___,  schiţă de amplasare,  certificat de deces seria , nr., privind pe  B.G., cartea de identitate seria , nr., privind pe reclamanta D.V. şi seria , nr., privind pe reclamantul D.V.,  certificat de naştere privind pe B.V., certificat de căsătorie seria , nr., privind pe reclamanţi,  carte de identitate seria RD, 461719, privind pe N.C.V., sentinţa civilă nr.6266/30.05.1996, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, certificat de moştenitor nr.71/18.06.2008, adeverinţa nr.1391/25.05.2007, împuternicire avocaţială nr.136, av. M.P.

Pârâta, deşi legal citată nu a formulat întâmpinare, dar a achiesat la pretenţiile reclamanţilor prin răspunsurile la interogatoriu.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtei la propunerea reclamanţilor, care au renunţat la administrarea probei testimoniale faţă de achiesarea pârâtei la pretenţiile lor.

Soluţionând cauza, Judecătoria Lehliu Gară prin sentinţa civilă nr. 1228/2008 a admis în parte acţiunea formulată de  reclamanţii D.V. şi D.V. împotriva pârâtei NC.V.

A constatat intervenită vânzarea cumpărarea imobilului casă de locuit, situată în com. __, sat ____, jud. Călăraşi între reclamanţi în calitate de cumpărători şi N.V. în calitate de vânzător, autoarea pârâtei.

A respins acţiunea cu privire la capătul de cerere privind constatarea vânzării cumpărării terenului, ca neîntemeiată.

Pentru a soluţiona astfel, instanţa de fond a apreciat că nu este îndeplinită  condiţia calităţii de proprietar a promitentului vânzător necesară  pentru validarea convenţiei, fapt ce nu poate fi suplinit  prin achiesarea pârâtei  la pretenţiile reclamanţilor.

Împotriva aceste sentinţe au declarat recurs recurenţii criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului formulat recurenţii au arătat că:

Instanţa de judecată nu a dat valoare juridică înscrisurilor depuse la dosar şi a considerat că acordul de voinţă al părţilor a privit numai casa de locuit, în condiţiile în care din chitanţele sub semnătură privată a rezultat  că voinţa promitenţilor vânători a fost  aceea a transfera imobilul în integralitatea sa, adică casa şi curtea  împrejmuită.

La momentul realizării acordului de voinţă  recurenţii s-au mutat în imobil  şi s-au comportat ca adevăraţi proprietari plătind taxele şi impozitele la zi.

Datorită legislaţiei restrictive  nu s-a putut încheia un înscris  autentic şi nici nu s-a menţionat  în înscrisul sub semnătură privată o anumită suprafaţă de teren pentru că terenul de 250 m.p. aferent  locuinţei avea numai regim de folosinţă.

S-a sugerat  în considerentele sentinţei că recurenţii au deschisă calea obţinerii unui titlu de proprietate conform Lg.18/1991 însă astfel de demersuri au fost deja făcute  dar răspunsul autorităţilor a fost unul  negativ pentru că situaţia din prezenta speţă nu se încadrează printre cele reglementate de legea menţionată.

Faţă de considerentele arătate s-a solicitat admiterea recursului şi rejudecarea cauzei urmând ca acţiunea să fie admisă în totalitate.

În drept s-au indicat disp. art.304 indice 1 C.pr. civilă raportat la art.304 pct.8  şi 9 C.p.c..

Tribunalul analizând probele administrate în cauză, sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate precum şi sub toate aspectele conform art.304  indice 1 C.pc. a apreciat că recursul este nefondat.

Instanţa de fond a analizat în mod  corect toate probele administrate în cauză şi a reţinut că înţelegerea părţilor s-a referit şi la terenul de 1200 m.p. aferent casei de locuit chitanţa  având valoare de antecontract a dat naştere unei obligaţii de a face  în  sarcina părţilor.

Este evident astfel că  susţinerea recurentei cum  că instanţa nu a dat valoare juridică  înscrisurilor este nefondată.

Acţiunea în constatarea vânzării cumpărării în ceea ce priveşte terenul a fost respinsă pentru că vânzătoarea promitentă nu are acte de proprietate pe teren şi deci nu este îndeplinită condiţia esenţială a vânzării care impune  ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut.

Cum o astfel de dovadă  nu s-a făcut instanţa de fond a constatat în mod legal  că lipsa calităţii de proprietar nu poate fi suplinită prin achiesarea pârâtei la pretenţia reclamanţilor, susţinerea recurenţilor cum că au locuit în casă şi au achitat impozitele neavând relevanţă în cauză.

Şi ultimul motiv de recurs este nefondat pentru că, aşa cum s-a arătat, instanţa a respins acţiunea pentru alt considerent şi nu pentru că recurenţii ar avea la dispoziţie procedura specială prevăzută de Legea 18/1991. Instanţa a făcut o apreciere în ceea ce priveşte posibilitatea obţinerii unui titlu  în baza art.23 din Lg.18/1991 de către autoarea pârâtei, cea care a avut calitatea de promitent-vânzător, şi nu de către recurenţi care susţin  în recurs fără a şi dovedi această susţinere că au făcut astfel de demersuri.

Faţă de cele arătate în baza art.312 C.pr. civilă, tribunalul a respins recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenţii reclamanţi D.V. şi D.V. împotriva sentinţei civile nr. 1228/2008 pronunţată de Judecătoria Lehliu Gară.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 04 martie 2009.

Domenii speta

Spete similare