Partaj succesoral-Raport donatii-Reductiune liberalitati

Partaj succesoral-Raport donatii-Reductiune liberalitati

Data publicarii pe portal: 12 martie 2010

Prin sentinta civila nr. 1072/17.02.2010 Judecatoria Slatina a admis în parte actiunea formulată de reclamanta CN, în contradictoriu cu pârâţii COD şi PMS, având ca  obiect partaj succesoral, astfel cum a fost precizată.

S-a admis cererea reconventională formulată de pârâta-reclamantă PMS.

S-a admis cererea reconventională formulată de pârâtul-reclamant COD.

S-a Constatat deschisă succesiunea autorului CDD, decedat la 24.04.2008, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud Olt.

Constatat că de pe urma autorului au rămas în calitate de moştenitori legali reclamanta-soţie supravieţuitoare cu o cotă ideală de 1/4 din succesiune şi pârâţii -descendenti de gradul I cu o cotă ideală de 3/8 din succesiune fiecare.

S-a respins ca neîntemeiată cererea privind raportul donaţiei sub forma darului manual, formulată de reclamanta CN în contradictoriu cu pârâta reclamantă PMS.

S-a admis în parte cererea privind raportul donaţiei sub forma darului manual formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul-reclamant COD.

S-a dispus raportarea la masa de partaj a donaţiei pe care pârâtul-reclamant COD a primit-o  sub forma darului manual, de la autor, în cuantum de 131.900,28 lei.

S-a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului se compune din cota de 1/2 din apartamentul în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina, dintr-un cavou cu patru locuri, din care două libere, situat în Cimitirul Strehareţi Nou, pe locul de veci în suprafaţă de 12 mp situat în plan la figura nr.3, locul nr.38, precum şi din valoarea darului manual pe care pârâtul-reclamant COD l-a primit de la tatăl său, în cuantum de 131.900,28 lei.

S-a constatat că reclamanta-pârâtă CN are calitatea de legatar cu titlu particular în privinţa cotei ideale de 1/2 din apartamentul în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina, conform testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 încheiat la BNP S. I..

S-a dispus reducţiunea liberalităţii făcute de autor în favoarea reclamantei-pârâte sub forma legatului ce a făcut obiectul testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 încheiat la BNP S. I., în limita sumei de 25.137,805 lei, diferenţa de 53.906,695 lei încadrându-se în cotitatea disponibilă specială.

S-a constatat că valoarea masei succesorale este 161.720 lei.

S-a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză şi s-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune cu formarea şi atribuirea loturilor, fiind compensate in parte cheltuielile de judecata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Prin cererea formulata si înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina reclamanta CN a chemat in judecata pe pârâţii COD şi PMS, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună partajarea bunurilor succesorale ramase de pe urma autorului  CDD, decedat la 24.04.2008, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud. Olt.

S-a solicitat de asemenea constatarea calităţii reclamantei de moştenitor testamentar privitor la apartamentul cu două camere situat în Slatina, conform testamentului autentificat sub nr. 1595/15.06.2001.

Reclamanta a mai solicitat obligarea descendenţilor pârâţi la raportul donaţiilor sub forma darurilor manuale constând în suma de bani primită de la autor după înstrăinarea de către acesta a imobilului situat în Slatina, str. GP, nr.8, bun propriu al autorului.

In motivare, reclamanta a arătat ca in urma decesului autorului au rămas ca moştenitori legali reclamanta în calitate de soţie supravieţuitoare si pârâţii, în calitate de descendenţi de gradul I, rezultaţi dintr-o căsătorie anterioară a autorului.

Bunurile ramase la decesul autorului sunt: apartament în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina, loc de veci-cavou cu patru locuri la Cimitirul Strehareţi, teren arabil în suprafaţă de 19700 mp situat în Drăgăneşti Olt, cotă parte ideală din terenul arabil în suprafaţă de 13500 mp situat în Piatra Olt, teren arabil în suprafaţă de 8700 mp situat în Drăgăneşti Olt.

Referitor la apartamentul cu două camere reclamanta a arătat că acesta este bun comun, dobândit în timpul căsătoriei cu autorul iar acesta a dispus în baza unui testament autentificat în sensul atribuirii apartamentului către soţia sa.

Reclamanta a mai arătat că numai apartamentul are regim de bun comun, celelalte imobile fiind bunuri proprii ale autorului.

In privinţa cererii de raport donaţie reclamanta a arătat că din vânzarea unui imobil ce a aparţinut autorului respectiv din suma preţ a vânzării, acesta a făcut două liberalităţi către cei doi pârâţi: pentru pârâtul COD-200.000 lei Ron iar către pârâta PMS-50.000 lei Ron, sume ce solicită a se raporta la masa de partaj.

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz.art.6731-67314 C.p.civ., fiind legal timbrată.

In dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri.

La data de 19.03.2009 pârâta PMS a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat reducţiunea testamentului nr.1595/15.06.2001 întocmit de BNP S.I..

In motivarea cererii reconvenţionale pârâta reclamantă a arătat că are calitatea de descendent de gradul I al autorului iar prin testamentul menţionat se încalcă rezerva sa succesorală.

Totodată prin întâmpinarea pe care a formulat-o la aceeaşi dată pârâta-reclamantă a solicitat respingerea petitoriului privind raportul donaţiilor întrucât nu a primit de la autor nicio sumă de bani, plătind chiar chirie acestuia pentru perioada cât a stat în imobilul din str. GP nr.8, jud.Olt.

La data de 03.03.2009 reclamanta a depus la dosar o cerere de renunţare la judecată parţială în ceea ce priveşte terenul arabil în suprafaţă de 19700 mp situat în Drăgăneşti Olt, cota parte ideală din terenul arabil în suprafaţă de 13500 mp situat în Piatra Olt şi terenul arabil în suprafaţă de 8700 mp situat în Drăgăneşti Olt.

La data de 01.04.2009 pârâtul COD a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare acesta a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor rămase de pe urma autorului, al cărui descendent de gradul I este şi a confirmat compunerea masei succesorale.

In ceea ce priveşte petitoriul privind raportul donaţiei sub forma darului manual s-a solicitat respingerea acestuia deoarece pârâtul nu a primit de la defunct nicio sumă de bani şi nici alte bunuri.

Pârâtul a arătat că după vânzarea imobilului din Slatina, str. GP nr.8, jud.Olt autorul a adus multiple îmbunătăţiri apartamentului situat în Slatina, în care locuia împreună cu reclamanta (a închis cele două balcoane, a aplicat tavane false, a aplicat gresie şi faianţă, a cumpărat mobilă confecţionată la comandă) şi a împrumutat diverse sume de bani unor cunoscuţi.

Pe cale reconvenţională pârâtul reclamant a solicitat reducţiunea testamentului autentificat sub nr.1595/15.06.2001 deoarece acesta încalcă rezerva succesorală a pârâtului reclamant.

Pârâtul reclamant a depus la dosar copia certificatului său de naştere şi două extrase de cont intermediare emise de CEC Bank SA.

In cursul cercetării judecătoreşti la cererea părţilor instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, cu interogatoriul tuturor părţilor şi proba testimonială.

Totodată s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize tehnice în construcţii civile care să identifice bunurile solicitate la masa de partaj şi să le evalueze, cu formularea propunerilor de lotizare.

Expertiza în cauză a fost întocmită de expert Nicula Dumitru, filele 83-88 dosar iar împotriva concluziilor expertului a formulat obiecţiuni pârâta reclamantă PMS, obiecţiuni pe care instanţa le-a pus în discuţia părţilor la termenul din 18.11.2009 şi le-a respins ca neîntemeiate pentru considerentele reţinute în încheierea de şedinţă din acea dată.

La data de 10.02.2010 reclamanta a depus o precizare scrisă la dosar prin care a arătat că solicită partajarea numai a cotei de 1/2 din apartamentul bun comun, cealaltă jumătate reprezentând cota sa de bun comun.

Totodată la acelaşi termen atât reclamanta pârâtă cât şi pârâtul reclamant COD au formulat concluzii scrise, iar ulterior la data de 16.02.2010 pârâta-reclamantă PMS a depus la dosar asemenea concluzii.

Analizând cererile părţilor prin prisma probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, instanţa reţine următoarele:

La data de 24.04.2008 a decedat autorul  CDD, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud Olt (certificat deces fila 8 dosar).

De pe urma acestuia au rămas în calitate de moştenitori: reclamanta CN-soţie supravieţuitoare (certificat căsătorie fila 7 dosar) şi pârâţii COD şi PMS în calitate de descendenţi de gradul I potrivit actelor de stare civilă aflate la dosar.

In privinţa masei bunurilor succesorale se retine că de pe urma autorului  CDD au rămas: un cavou cu patru locuri, dovedit în cauză cu adresa nr.15603/01.08.2008 emisă de Consiliul Local Slatina (fila 11) şi cota de 1/2 din apartamentul în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina.

Se retine la masa de partaj numai de cota de 1/2 din apartament deoarece acesta a fost dobândit în noiembrie 1990 potrivit titlului de proprietate aflat la fila 12 dosar, în timpul căsătoriei cu reclamanta-pârâtă CN, căsătorie încheiată la 31.08.1990.

Raportat la cele de mai sus, în privinţa cotei ideale cuvenite părţilor, aceasta urmează a se stabili în temeiul dispoziţiilor art.659-663 Cod civil, cu respectarea principiului egalităţii între rudele de aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire, avându-se în vedere totodată şi cota legală cuvenită soţului supravieţuitor atunci când vine în concurs cu descendenţii, după cum aceasta este stabilită prin Legea nr.319/1944.

Astfel, reclamantei în calitate de soţie supravieţuitoare îi va reveni o cotă ideala de 1/4 din succesiune, iar diferenţa de 3/4 se va împărţi în mod egal între cei doi descendenţi.

La data de 15.06.2001 autorul CDD a dispus prin testamentul aut. sub nr. 1595/15.06.2001 de BNP S.I. (fila 104 dosar) de dreptul său de proprietate asupra apartamentului cu două camere şi dependinţe din Slatina, în favoarea soţiei sale, CN.

Faţă de această împrejurare se va constata că reclamanta pârâtă are calitatea de legatar cu titlu particular în privinţa cotei ideale de 1/2 din apartamentul menţionat.

Referitor la cererea reclamantei privind reducţiunea liberalităţilor făcute de autor sub forma darurilor manuale către cei doi descendenţi instanţa retine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2149/20.08.2007 de B.N.P. Ruscu Rodica-fila 20 autorul CDD a înstrăinat un imobil situat în Slatina, str. GP, nr.8 jud.Olt, obţinând un preţ în cuantum de 92.100 Euro, echivalentul a 301.664,34 lei.

Reclamanta susţine că din preţul obţinut cei doi descendenţi ai autorului ar fi beneficiat de donaţii sub forma darurilor manuale în cuantum de 200.000 lei –pârâtul COD, respectiv 50.000 lei –pârâta PMS.

Ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, contractul de donaţie realizează trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul, fără echivalent, donatorul urmărind în principal gratificarea donatarului, prin diminuarea ireversibilă a patrimoniul său.

Cel mai important aspect al acestui act de liberalitate, care interesează transmisiunea succesorală, este raportul donaţiilor, instituţie a cărui sediu se găseşte în art.751-773 C.civ.

Raportul donaţiilor constă în readucerea la masa succesorală de către unii dintre moştenitori (descendenţii şi soţul supravieţuitor care au acceptat succesiunea) a tuturor bunurilor şi valorilor primite de la defunct în timpul vieţii acestuia sub formă de donaţie.

Folosind în cuprinsul art.751 C.civ. expresia „prin dar” , legiuitorul a avut în vedere numai darurile făcute între vii, prin care se asigură donatarului folosinţa anticipată asupra porţiunii viitoare din moştenire. Or, singurele daruri ce se pot înfăţişa sub formă de avans asupra porţiunii ereditare, sunt donaţiile.

Legiuitorul are în vedere toate donaţiile adică cele făcute prin act autentic, darurile manuale, donaţiile simulate şi donaţiile indirecte, făcând excepţie numai donaţiile scutite de raport şi cheltuielile la care se referă art.759 C.civ.

Darul manual reprezintă o categorie specială de donaţie, pentru validitatea căreia se cer două elemente: acordul de voinţă pentru a transfera şi dobândi un drept cu titlu gratuit şi tradiţiunea, predarea efectivă şi reală (materială) a bunului dăruit. Cum singura condiţie specială ce trebuie îndeplinită în cazul darurilor manuale este tradiţiunea reală a bunului (de manu ad manum), rezultă că aceste contracte sunt contracte reale.

In concret, reclamanta pârâtă a solicitat ca pârâta-reclamantă PMS să raporteze la masa de partaj donaţia făcută sub forma darului manual având ca obiect suma de 50.000 lei Ron.

Se constată însă că prin probatoriul administrat reclamanta-pârâtă nu a făcut dovada darului manual pe care autorul l-ar fi făcut fiicei sale.

Astfel, plicul aflat în original la fila 59 dosar, chiar dacă are consemnat pe acesta numele pârâtei şi semnătura autorului, nu face prin el însuşi dovada înmânării sumei de 50.000 lei.

Nici un martor nu a fost în măsură să declare că ar fi văzut efectiv momentul în care s-a făcut predarea sumei.

Cum tradiţiunea, predarea materială este de esenţa darului manual şi cum reclamanta nu a făcut dovada acesteia în condiţiile art.1169 C.civ., instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâtei reclamante PMS să raporteze donaţia făcută de autor sub forma darului manual.

In privinţa darului manual având ca obiect suma de 200.000 lei Ron, despre care reclamanta-pârâtă susţine că ar făcută de autor către fiul său, instanţa va admite în parte cererea.

Astfel, instanţa noastră supremă a stabilit că prin „tradiţiunea” bunului nu trebuie să se înţeleagă neapărat o deplasare fizică a bunului, cum ar fi preluarea din mâna donatorului, efectele sale juridice putând fi realizate şi printr-o tradiţiune implicită.

Constituie astfel, dar manual şi depunerea unei sume de bani la CEC pe numele altei persoane dacă această depunere nu s-a făcut cu un alt titlu (plata unei datorii, acordarea unui împrumut) dar şi situaţia în care primitorul este înscris la clauza de împuternicire- cum este cazul în speţă.

Clauza de împuternicire a fost calificată drept un mandat pe care titularul libretului îl dă unei persoane de a ridica suma de bani depusă.

Insă, această clauză în speţă este dublată de o donaţie sub forma darului manual, prin preluarea sumei de la CEC de către pârât, deoarece, după cum am arătat această împuternicire este dată donandi causa.

In concret, la fila 71 dosar se află un extras de cont intermediar privind un cont deschis pe numele autorului la 09.10.2007 şi înregistrat sub nr. 283526, cont ce a fost creditat la 09.10.2007 cu suma de 245.400 lei.

Din extrasul de cont se constată că la data de 26.10.2007 a fost înregistrată o retragere parţială prin transfer în alte conturi ale clientului CDD, privind suma de 190.000 lei. 

La aceeaşi dată se deschide un alt cont privilegiu înregistrat sub nr. 283537 pe numele titularului CDD, cu clauză de împuternicire –COD.

Această stare de fapt rezultă atât din extrasul de cont intermediar aflat la fila 72 dosar, cât şi din adresa nr.600/10.04.2009 emisă de CEC Bank –Sucursala Slatina-fila 58 dosar.

Din acest cont, potrivit extrasului, pârâtul reclamant COD a retras la data de 08.04.2008 suma de 4.000 lei iar ulterior la 10.04.2008 suma de 127.900,28 lei, lichidând contul.

In total, din acest cont pârâtul-reclamant a retras suma de 131.900,28 lei.

In privinţa sumei de 4.000 lei instanţa nu va da eficienţă susţinerilor pârâtului potrivit cărora acestea ar fi fost folosite pentru achiziţionarea de medicamente şi pentru tratamentul autorului, deoarece martorul care a relatat că ştie de la pârât despre costul ridicat al medicamentelor, nu a fost în măsură să arate de unde au provenit cei aproximativ 5000 lei cu care pârâtul a cumpărat autorului medicamente.

Totodata  fata de imprejurarea ca instanta a dat eficienţă exclusiv inscrisurilor emise de CEC, din care rezulta preluarea sumei de 131.900,28 lei, personal de catre pârâtul-reclamant, ramân fara relevanţă afirmatiile acestuia referitoare la folosirea sumelor pentru imbunatatirea apartamentului sau pentru acordarea de imprumuturi altor persoane. Asemenea sume au existat si au avut aceasta destinatie, dar ele exced sumei de 131.900,28 lei, arătat mai sus.

In privinţa susţinerilor pârâtului-reclamant COD potrivit cărora donaţia făcută de tatăl său ar fi fost scutită de raport, instanţa constată pe de o parte că această afirmaţie s-a făcut pentru prima dată prin concluziile scrise depuse la dosar, cu ocazia dezbaterilor asupra fondului, la termenul când cauza a fost reţinută în pronunţare, împrejurare de natură a pune în imposibilitate celelalte părţi să formuleze apărări faţă de această afirmaţie.

Pe de altă parte se are în vedere că potrivit art.846 al.2 C.civ. scutirea poate fi făcută fie prin actul de donaţie fie printr-un act deosebit, iar art.846 al.1 C.civ. dispune că scutirea trebuie să fie expresă ceea ce înseamnă că ar trebui să rezulte în mod neîndoielnic, împrejurare neincidentă în cauză.

Raportat la aspectele de fapt şi de drept invocate mai sus instanţa va admite în parte cererea reclamantei privind obligarea pârâtului reclamant COD să raporteze la masa de partaj darul manual pe care l-a primit, numai în limita sumei de 131.900,28 lei.

Referitor la cererile reconvenţionale formulate de cei doi pârâţi-reclamanţi având ca obiect reducţiunea liberalităţilor excesive, respectiv reducţiunea testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 încheiat la BNP S. I., instanţa retine următoarele:

Rezerva succesorală este acea parte din moştenire care se cuvine, în puterea legii, moştenitorilor rezervatari şi de care cel care lasă moştenirea nu poate dispune prin liberalităţi.

Pârâţii-reclamanţi în calitatea lor de descendenţi de gradul I ai autorului au calitatea de moştenitori rezervatari, iar întinderea rezervei lor este de 2/3 din succesiune.

La rândul său şi soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar, iar potrivit art.2 din Legea nr.319/1944, rezerva sa este de 1/2 din cota succesorală ce i se cuvine ca moştenitor legal, respectiv de 1/8 din moştenire dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului.

Dispoziţiile art.939 C.civ. instituie însă o cotitate disponibilă specială a soţului supravieţuitor care vine în concurs cu copiii dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, situaţie întâlnită în speţă.

Astfel, în prezenta descendenţilor dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, soţul din ultima căsătorie nu poate fi gratificat de către cel care lasă moştenirea în limitele cotităţii disponibile ordinare, ci numai în limitele unei cotităţi disponibile speciale care are un maximum variabil (partea copilului care a luat mai puţin) şi în acelaşi timp un maxim fix (un sfert din moştenire).

Pentru a stabili măsura în care prin liberalitatea efectuată autorul a încălcat rezerva succesorală a celor doi descendenţi, respectiv a depăşit cotitatea disponibilă specială, instanţa a procedat la efectuarea următoarelor operaţii: mai întâi s-a stabilit rezerva succesorală atât a soţului supravieţuitor (1/8 din moştenire) cât şi a celor doi descendenţi împreună (2/3 din 7/8), adică 14/24 din moştenire.

S-a stabilit apoi cotitatea disponibilă ordinară, scăzându-se din întreg (1) suma rezervelor succesorale, atât a soţului supravieţuitor cât şi a celor doi descendenţi, obţinându-se o cotitate disponibilă ordinară de 7/24.

Cum aceasta depăşeşte nivelul maxim al cotităţii disponibile speciale reglementată de art.939 C.civ. de 1/4 din succesiune (căreia îi corespunde valoarea de 53.906,695 lei), instanţa constată că se va impune reducţiunea liberalităţii de care a beneficiar reclamanta.

Astfel, reclamanta a primit un legat cu titlu particular având ca obiect cota de 1/2 din apartament, ceea ce corespunde unei valori de 79.044,5 lei, această valoare însă depăşind cu 25.137,805 lei cotitatea disponibilă specială de 53.906,695 lei, în limita căreia autorul putea face liberalităţi soţiei supravieţuitoare.

Faţă de cele ce preced, cum pârâţii-reclamanţi în calitatea de moştenitor rezervatari au solicitat în baza art.848 C.civ. reducţiunea liberalităţii pe care autorul a făcut-o în favoarea soţiei sale, instanţa urmează să admită această cerere în limitele şi condiţiile arătate mai sus.

Faţă de cele ce preced instanţa va admite în parte acţiunea reclamantei, va admite în totalitate cererile reconvenţionale formulate de pârâţii-reclamanţi PMS şi COD, va constata deschisă succesiunea autorului CDD, decedat la data de 24.04.2008, cu ultim domiciliu pe raza mun. Slatina, jud.Olt, va constata că de pe urma autorului au rămas în calitate de moştenitor legal reclamanta-soţie supravieţuitoare cu o cotă ideală de 1 din succesiune şi pârâţii -descendenti de gradul I cu o cotă ideală de 3/8 din succesiune fiecare.

Se va respinge ca neîntemeiată cererea privind raportul donaţiei sub forma darului manual, formulată de reclamanta CN în contradictoriu cu pârâta reclamantă PMS, se va admite în parte cererea având acelaşi obiect formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul-reclamant COD.

Va fi obligat pârâtul-reclamant să raporteze la masa de partaj donaţia de care a beneficiat sub forma darului manual, de la autor, în cuantum de 131.900,28 lei.

Se va constata că masa succesorală rămasă la decesul autorului se compune din cota de 1/2 din apartamentul în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina, dintr-un cavou cu patru locuri, din care două libere, situat în Cimitirul Strehareţi Nou, pe locul de veci în suprafaţă de 12 mp situat în plan la figura nr.3, locul nr.38, precum şi valoarea darului manual pe care pârâtul-reclamant COD l-a primit de la tatăl său, în cuantum de 131.900,28 lei.

Se constată că valoarea masei succesorale se ridică la suma de 215.626,78 lei.

Se va constata că reclamanta-pârâtă CN are calitatea de legatar cu titlu particular în privinţa cotei ideale de 1/2 din apartamentul în suprafaţă construită de 73,72 mp compus din două camere şi dependinţe, situat în Slatina, conform testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 încheiat la BNP S. I..

Se va dispune reducţiunea liberalităţii făcute de autor în favoarea reclamantei-pârâte sub forma legatului ce a făcut obiectul testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 încheiat la BNP S. I., în limita sumei de 25.137,805 lei, diferenţa de 53.906,695 lei încadrându-se în cotitatea disponibilă specială.

Astfel, valoarea masei succesorale va deveni 161.720 lei, după ce asupra masei s-a imputat valoarea liberalităţii efectuate, astfel cum a fost aceasta redusă.

Se va dispune omologarea raportului de expertiză întocmit în cauză şi in temeiul  dispoz. art.728 Cod civil, ieşirea părţilor din indiviziune cu formarea şi atribuirea loturilor.

Potrivit acestui text  nimeni nu este obligat sa rămână in indiviziune, astfel ca nu numai reclamanta, ci si oricare dintre pârâţi sunt îndreptăţiţi sa solicite sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor ce au rămas la decesul autorului lor comun.

 La formarea si atribuirea in loturi a bunurilor,  vor fi avute in vedere si dispoz. art. 741 Cod civil  care prevăd că în fiecare lot vor fi repartizate pe cât posibil aceleaşi cantităţi de mobile, imobile, creante si datorii, avându-se in vedere şi posesia actuala a bunurilor retinute la masa de partaj.

Totodata, instanta va avea in vedere si faptul ca repartizarea bunurilor trebuie sa se realizeze în asa fel încât pentru egalizarea valorică a loturilor, sa nu se stabilească sulte prea mari, împovărătoare pentru partea care urmează să o platească.

Potrivit dispoz. art.6739 C.p.civ. la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va tine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupatia părţilor.

In funcţie de aceste criterii instanţa va dispune atribuirea apartamentului în lotul reclamantei-pârâte după cum au fost de acord părţile dar şi dat fiind faptul că aceasta are o cotă mai mare, deoarece la cota de bun succesoral se adaugă cota sa de 1/2 din apartamentul bun comun.

Se va atribui cavoul reclamantei, în totalitate, instanţa neputând individualiza şi stabili în concret un loc de veci pentru aceasta şi eventual un loc de veci pentru pârâtul-reclamant din cele doua neocupate.

In temeiul dispoz. art. 274 şi 276 C.p.civ. se vor compensa în parte cheltuielile de judecată, urmând a se dispune obligarea pârâtei-reclamante PMS să plătească reclamantei-pârâte CN, suma de 1037,27 lei şi respectiv să plătească pârâtului-reclamant COD suma de 338,52 lei cu acest titlu.

Domenii speta

Spete similare