Partaj succesoral

PARTAJ.Partaj succesoral

Data publicare portal: 09.12.2011

Prin sentinta civila nr 6736/22.12.2010 pronuntata de J.S. s-a admis in parte cererea principala, asa cum a fost precizata, formulata de reclamantul-parat AI, in contradictoriu cu parata DD,.

S-a admis in parte cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, formulata de parata-reclamantul DD in contradictoriu cu reclamantul-parat AI.

S-a constatat deschisa succesiunea autorului AN, decedat la 30.11.1977.

S-a constatat ca au calitate de mostenitori, partile in calitate de descedenti de gr I, cu cota de 3/16 fiecare si autoarea AL in calitate de sotie supravietuitoare, cu cota de 1/8.

S-a constatat ca masa succesorala se compune din 1 dintr-o casa batraneasca formata din trei camere de locuit, camara si hol, construita in 1949, pe fundatie din beton, in suprafata de 54 mp, situata in S, Str.E, nr.18 

S-a constatat deschisa succesiunea autoarei AL, decedata la 30.10.2003.

S-a respins exceptia nulitatii absolute a testamentului nr.2265/13.08.2002, formulata de parata-reclamantul DD, in contradictoriu cu reclamantul-parat AI, ca neintemeiata.

S-a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea in reductiune a testamentului, formulata de parata-reclamantul DD, in contradictoriu cu reclamantul-parat AI, ca neintemeiata.

S-a constatat ca au calitatea de mostenitori partile, reclamantul-parat in calitate de mostenitor testamentar,  conform testamentului nr.2265/13.08.2002, iar parata-reclamantul in calitate de mostenitor testamentar si mostenitor legal rezervatar, respectiv de descedent de gr I.

S-a constatat ca masa succesorala se compune din 5/8 dintr-o casa batraneasca cu 3 camere de locuit, camara si hol, construita in 1949, pe fundatie din beton, in suprafata de 54 mp.(conform raportului de expertiza intocmit de expert PN), situata in S, Str.E, nr.18, in valoare totala de 12408, din care valoarea cotei de 5/8 din casa reprezinta 7755 lei  si suprafata totala de 4516 de mp teren (asa cum a reiesit din masuratorilie expertului), in valoare de 43.184,40 de lei, din care, 1864 mp teren intravilan, situat in Municipiul S, Str.E, nr.18, in T182, P 27( 496 mp curti-constructii), P28 (362 mp arabil), P29 (902 mp vii) si P 30 (122 mp arabil), cu vecinatatile: N-Str.E, S-IT, E-F El. Si TS, V-FMC si suprafetele de 1395 mp teren extravilan situat pe raza Municipiului S, in T 20/2 , P 14 (725 mp arabil), P14/1 (70 de mp arabil), P14/2 (600 de mp vie), cu vecinatatile:N-De 123/4, S-De123/3, E-PS, V-DD  si suprafata de 1257 mp teren extravilan situat in T 20/2, P 14 (725 mp arabil), P 14/1 ( 70 mp arabil), P 14/2 (462 mp vie), cu vecinatatile:N- De 123/4, S-De123/3, E- AI, V-.TS

S-a constatat ca valoarea totala a masei succesorale este de 50939,4 lei.

S-a constatat ca pasivul succesiunii autoarei AL se compune din suma de 1.300 de lei, ce reprezinta cheltuieli de inmormantare.

S-a constatat ca reclamantul-parat are un drept de creanta asupra mostenirii in cuantum de 2666 de lei, din care 2233 imbunatatiri casa, ce constau in:tencuieli interioare si exterioare, montat parchet, demontat invelitoare tigla, montat invelitoare tabla, zugraveli interioare, turnat soclu gard, imprejmuire din lemn, imprejmuire din metal, imprejmuire fibra sticla si plasa, iar  433 de lei reprezinta partea din pasiv pe care trebuie sa o suporte parata-reclamantul, proportional cu cota de 1/3 ce ii revine din mostenirea autoarei AL.

S-a constatat ca legatul lasat de autoarea AL in favoarea reclamantului-parat prin testamentul nr.2265/13.08.2002, incalca rezerva succesorala a paratei-reclamante, astfel ca dispune reductiunea legatului excesiv cu valoarea acestei rezerve in valoare de 14.968,25 de lei, in favoarea paratei-reclamante.

S-a constatat ca reclamantul-parat are o cota ideala de 2/3 din mostenirea autoarei AL, iar parata-reclamantul o cota ideala de 1/3 din mostenirea acestei autoare.

Valoarea totala a masei celor doua succesiuni este de 55592,4.

S-a dispus sistarea starii de indiviziune prin formarea si atribuirea de loturi dupa cum urmeaza:

Lotul nr 1 in valoare de 38297,65 lei se atribuie reclamantului si cuprinde o casa batraneasca cu 3 camere de locuit, camara si hol, construita in 1949, pe fundatie din beton, in suprafata de 54 mp.(conform raportului de expertiza intocmit de expert PN), situata in S, Str.E, nr.18, in valoare totala de 12408  si 1864 mp teren intravilan, situat in Municipiul S, Str.E, nr.18, in T182, P 27( 496 mp curti-constructii), P28 (362 mp arabil), P29 (902 mp vii) si P 30 (122 mp arabil), cu vecinatatile: N-Str.E, S-IT, E-F El. Si TS, V-FMC si suprafetele de 1395 mp teren extravilan situat pe raza Municipiului S, in T 20/2 , P 14 (725 mp arabil), P14/1 (70 de mp arabil), P14/2 (600 de mp vie), cu vecinatatile:N-De 123/4, S-De123/3, E-PS, V-DD .

Total valoare bunuri atribuite = 54.745,8 lei

Plateste sulta suma de 16448,15lei lotului nr. 2

Majoreaza lotul nr.1 cu suma de 2666 de lei, contravaloarea dreptului de creanta al reclamantului-parat asupra mostenirii.

Lot nr.2 in valoare de 17294,75 lei se atribuie paratei- reclamante si cuprinde suprafata de 1257 mp teren extravilan situat in T 20/2, P 14 (725 mp arabil), P 14/1 ( 70 mp arabil), P 14/2 (462 mp vie), cu vecinatatile:N- De 123/4, S-De123/3, E- AI, V-.TS.

Total valoare bunuri atribuite = 846,6 lei

Primeste sulta suma de 16448,15 lei de la lotul nr.1

S-a luat act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut ca prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei S la data de 07.03.2007, sub nr. 2317/311/2007 reclamantul AI a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu parata DD, să dispună ieşirea din indiviziune asupra bunurilor ramase la decesul defunctilor AN si AL, decedati la data de 30.11.1977, respectiv 30.10.2003, respectiv o casa cu 3 camere construita din paianta acoperita cu tabla, situata in S, str E nr 18, jud O, construita pe terenul in suprafata de 1884 mp proprietatea reclamantului conform titlului de proprietate nr 212/08.02.2007, sa constate ca mostenitori cu vocatie succesorala au ramas partile in calitate de descendenti de gr I.

În fapt, reclamantul a  arătat că defunctii AN si AL au decedat la data de 30.11.1977, respectiv 30.10.2003. a mai aratat ca autoarea AL a intocmit la data de 13.09.2002 un testament prin care le-a lasat lui si paratei legate cu titlu particular in felul urmator: reclamantului suprafata de 1800 mp teren loc casa si cota de 5/8 din casa cu 3 camere construita din paianta si acoperita cu tabla situata in S, str E nr 18, jud O precum si suprafata de 1250 mp teren plantat cu vita de vie situat in extravilanul mun. S punct „Inoaia” cu vecinii: R- Predescu Bebe, A – rest proprietate AL, Mz – De, Mn – De; paratei suprafata de 1250 mp teren situat in S punct „Inoaia” cu vecinii: R – rest proprietate AL, A – T, Mz – De, Mn – De. A mai aratat ca pentru suprafetele de 1800 mp si 1250 mp i s-a eliberat titlul de proprietate nr 212/08.02.2007.

În drept, reclamantul a motivat cererea pe dispoz art 728 Cod civil.

În dovedirea cererii reclamantul a depus titlul de proprietate nr 212/08.02.2007 ( f. 3), certificat de mostenitor nr 796/29.11.1978 (f. 4), certificat de nastere (f. 5), certificat de deces AL (f. 6), testament (f. 7), declaratie de acceptare a succesiunii AI (f. 8).

Ulterior, reclamantul si-a precizat cererea solicitand retinerea in favoarea sa a unui drept de creanta in cuantum de 2800 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare si pomeni ulterioare ale autoarei pe care le-a suportat in totalitate precum si constatarea contributiei sale exclusive la imbunatatirile aduse casei : tencuit imobil pe interior si exterior, montat parchet in toate camerele, construit gard exterior de beton si scandura in lungime de 18 m. 

La termenul din 15.05.2007 s-a dispus suspendarea judecarii cauzei, in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ., pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr. 3173/311/2007, avand ca obiect constatarea nulitatii titlului de proprietate invocat de reclamant, emis pe numele sau.

Cauza a fost repusa pe rol la 15.01.2008, la cererea paratei, care a invederat ca se numeste DD, iar nu ND, fiind indreptata eroarea materiala.

Parata a depus intampinare (f. 29), aratand ca, prin sentinta civila nr. 4165/28.08.2007, ramasa irevocabila prin respingerea recursului, s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 212/08.02.2007 emis pe numele reclamantului, astfel incat, la masa de partaj urmeaza a fi retinuta suprafata de 4536 mp, proprietatea autorilor, aratandu-se si ca la decesul lui AN casa era compusa din doua dormitoare, un hol mic, o sufragerie, o bucatarie si un atelier de tamplarie, ultimele doua fiind demolate de reclamant.

Cat priveste celelalte imbunatatiri mentionate in cererea de complinire, s-a precizat de catre parata ca acestea nu au fost executate niciodata, iar cheltuielile de inmormantare si pomenile ulterioare au fost suportate in cote egale de mostenitori, in plus reclamantul beneficiind de ajutorul de inmormantare de pe urma lui AL.

In final s-a mai arata ca testamentul autoarei AL nu are valoare juridica, fiind intocmit in perioada in care aceasta era grav bolnava.

In dovedire s-a propus proba cu inscrisuri si martorii ID, respectiv VI.

In sedina publica din 19.02.2008, instanta a pus in discutie inscrisul intitulat „intampinare” depus la f. 29 dosar, intrucat, prin mentiunile cuprinse in acesta prezenta si caracterul unei cereri reconventionale, parata, prin aparator, precizand (f. 44), ca solicita aducerea la masa de partaj a suprafetei de 4.536 mp teren proprietatea autorilor pe care se afla imobilul ce se doreste a fi partajat, in privinta testamentului autoarei AL, solicitandu-se constatarea nulitatii lui, in sensul dispozitiilor art. 966 C. civ., facandu-se si alte mentiuni referitoare la calitatea partilor de mostenitori rezervatari, cotitatea disponibila si rezerva succesorala ce ar fi fost depasita de autoare prin legatele instituite.

Fata de caracterul contradictoriu al sustinerilor din cererea precizatoare, in realitate cerere reconventionala, la termenul de judecata din 04.03.2008 a fost pusa in discutie si aceasta, parata, prin avocat, invederand ca solicita numai constatarea nulitatii testamentului intocmit de autoarea AL, nu si reductiunea acestuia.

In cauza au fost incuviintate si administrate, la solicitarea partilor, proba cu interogatoriul reclamantului, cu inscrisuri si testimonială in cadrul careia au fost audiati martorii PE si CA, propusi de reclamant, respectiv VI si ID, propusi de parata.

Prin s.c. nr 3368bis din 20.05.2008 instanta a admis in parte cererea principala formulata de reclamantul AI, in contradictoriu cu parata DD. A constatat deschisa succesiunea autorului AN, decedat la data de 30.11.1977, a constatat ca de pe urma acestuia au ramas ca mostenitori cu vocatie succesorala AL, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota ideala de 1/4, reclamantul si parata, in calitate de descendenti de gradul I, cu o cota ideala de 3/8 fiecare, a constatat ca masa bunurilor succesorale se compune din cota de 1 din: imobil casa de locuit, compus din trei camere si hol, construit din paianta si acoperit cu tigla, o asa-zisa bucatarie de vara, constand intr-o aplecatoare, realizata din paianta si acoperita cu carton, respectiv o aplecatoare pentru lemne, toate situate in S, str. E nr. 18, jud. O, a constatat deschisa succesiunea autoarei AL, decedata la data de 30.10.2003, cu ultimul domiciuliu in mun. S, jud. O, a constatat ca de pe urma acesteia au ramas ca  mostenitori reclamantul, in calitate de descendent de gradul I, cu o cota ideala de 1, dar si ca mostenitor testamentar, respectiv parata DD, in calitate de descendent de gradul I, cu o cota ideala de 1, a constatat ca masa bunurilor succesorale ramasa de pe urma autoarei se compune din cota de 5/8 din: o asa-zisa bucatarie de vara, constand intr-o aplecatoare, realizata din paianta si acoperita cu carton, respectiv o aplecatoare pentru lemne, toate situate in S, str. E nr. 18, jud. O. De asemenea a stabilit cotele finale ale partilor astfel: reclamantul AI cota de 13/16 din o casa de locuit, compusa din trei camere si hol, construita din paianta si acoperita cu tigla, cota de 8/16 din  o asa-zisa bucatarie de vara, constand intr-o aplecatoare, realizata din paianta si acoperita cu carton, respectiv cota de 8/16 dintr-o aplecatoare pentru lemne toate situate in S, str. E nr. 18, jud. O; paratei DD ii revine cota de 3/16 din casa de locuit, compusa din trei camere si hol, construita din paianta si acoperita cu tigla, cota de 8/16 din o asa-zisa bucatarie de vara, constand intr-o aplecatoare, realizata din paianta si acoperita cu carton, respectiv cota de 8/16 dintr-o aplecatoare pentru lemne, toate situate in S, str. E nr. 18, jud. O, a constatat ca reclamantul are un drept de creanta asupra urmatoarelor imbunatatiri: tencuit imobil casa pe interior si exterior, montat parchet in camere, construit gard exterior de beton si scandura in lungime de 18 m, in valoare de 6991 lei. A respins capatul cererii de complinire a reclamantului-parat privind retinerea unui pasiv in suma de 2800 lei, cheltuieli de inmormantare si pomeni ulterioare, a respins cererea reconventionala avand ca obiect aducerea la masa de partaj a suprafetei de 4536 mp teren si constatarea nulitati testamentului nr. 2265/13.08.2002, a dispus sistarea starii de indiviziune prin atribuirea imobilului casa de locuit, compus din trei camere si hol, construit din paianta si acoperit cu tigla situat in S, str. E nr. 18, jud. O, in valoare de 8988 lei si a contravalorii bucatariei de vara cu aplecatoare, in suma de 300 lei reclamantului – parat AI, a obligat pe acesta la plata unei sulte in suma de 9288 lei in favoarea paratei-reclamante, DD.

Prin d.c. nr 1189/26.08.2008 pronuntata de Tribunalul O a fost admis recursul declarat de recurenta DD, a fost casata sentinta si incheierea de admitere in principiu si a fost trimisa cauza pentru rejudecare la aceeasi instanta.

S-a retinut ca titlul de proprietate din data de 08.02.2007 a fost anulat situatie in care terenul a revenit in patrimoniul autoarei Anghel N Leana a cărei succesiune urma sa fie dezbatuta, pentru teren pârâta solicitând partajarea efectiva prin atribuirea de teren, cerere care a fost respinsă de instanţă deşi bunurile imobile impartite se află în parte pe terenul în suprafaţă de 4536 mp.

Această situaţie echivalează cu o nepronunţare asupra tuturor aspectelor deduse judecăţii, masa succesorală fiind separată în mod artificial şi rămasă fără soluţie în ceea ce priveşte partajarea, situaţie ce echivalează cu o nepronunţare şi care impune casarea cu trimitere pentru rejudecare, urmând ca terenul să fie  identificat şi evaluat pentru a putea fi repartizat în loturi, instanţa urmînd a avea în vedere şi situaţia testamentului autentificat sub nr. 2265/13.08.2002 prin care testatoarea – în a cărui patrimoniu a reintrat terenul, a testat în favoarea ambilor descendenţi.

In rejudecare, instanţa va examina şi celelalte motive de recurs ca probleme de fond pe baza probelor ce se vor administra la cererea părţilor.

Dosarul a fost reinregistrat pe rolul Judecatoriei S sub nr 7391/311/2008 la data de 10.09.2008.

La termenul din data de 18.11.2008 parata – reclamanta DD si-a precizat cererea reconventionala, in sensul ca a solicitat reductiunea legatului lasat de autoare reclamantului-parat pana la limita cotitatii disponibile.

La termenul din 09.12.2008 parata reclamanta la interpelarea instantei a aratat ca solicita constatarea nulitatii absolute a testamentului pentru lipsa cauzei iar in subsidiar reductiunea testamentului. 

La solicitarea partilor instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri respectiv cele depuse la dosar, proba cu interogatoriu, proba cu martori in cadrul careia au fost audiati martorii PR, CA, PI, EN si proba cu expertiza topocadastrala si cu expertiza in constructii.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele;

In ceea ce priveste sustinerea paratei reclamante facute in cererea reconventionala din prima etapa procesuala (f. 44)  in sensul ca testamentul este nul in sensul dispoz art 966 Cod civil deoarece lipseste cauza mediata la intocmirea testamentului instanta constata ca aceasta cauza nu lipseste autoarea lasandu-i legatul reclamantului parat in considerarea ingrijirii pe care o va primi de la acesta.

In orice caz sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil pentru lipsa scopului mediat intervine doar atunci cand cauza este falsa datorita erorii – viciu de consimtamant asupra scopului mediat.

Astfel,  autoarea nu s-a aflat in eroare in privinta scopului mediat al testamentului, asa cum reiese din declaratiile martorei CA, reclamantul parat acordandu-i autoarei ingrijirea pe care aceasta spera sa o primeasca in momentul in care a intocmit testamentul.

Oricum, instanta retine ca testatorul nu poate impune lagatarului obligatii care sa fie prestate in timpul vietii lui deoarece legatul, cu sau fara sarcina produce efecte numai din momentul deschiderii mostenirii.

Pentru aceste considerente instanta urmeaza sa respinga exceptia nulitatii legatului lasat de autoarea reclamantului parat pentru lipsa cauzei mediate ca neintemeiata.

In situatia in care,  in urma determinarii valorii concrete a rezervei succesorale se constata ca liberalitatile facute de defunct depasesc cotitatea disponibila aducand atingere rezervei, ele urmeaza sa fie reduse in limitele cotitatii disponibile, conform dispoz art 847 Cod civil.

Astfel, reductiunea este o sanctiune civila aplicabila liberalitatilor excesive lipsindu-le de eficacitate in masura necesara intregirii rezervei dar  fara a atrage nulitatea lor.

In toate cazurile problema reductiunii se poate pune numai dupa deschiderea mostenirii.

Reductiunea poate fi invocata nu numai in cazul liberalitatilor facute in favoarea unor terte persoane sau in favoarea unor mostenitori nerezervatari dar si in cazul in care beneficiarul liberalitatii este un mostenitor rezervatar daca prin aceasta s-a adus atingere rezervei comostenitorilor rezervatari.

 Astfel reductiunea poate fi invocata de mostenitorii rezervatari exercitarea dreptului la reductiune fiind conditionata de acceptarea mostenirii.

Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca, conform art 78 din Legea nr 36/1995, mostenitorul rezervatar fiind obligat sa dovedeasca prin orice mijloc de proba depasirea cotitatii disponibile prin liberalitatile facute de defunct.

Reductiunea nu opereaza de drept ci trebuie sa fie invocata.

Actiunea in reductiune este o actiune patrimoniala , personala ceea ce presupune ca este prescriptibila in cadrul termenului general de prescriptie de 3 ani (art 3 din Decretul nr 167/1958).

Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii, cand se naste dreptul la actiune al mostenitorului rezervatar (art 7 din Decretul 167/1958).

In aceasta ipoteza, procedural este necesar sa se faca distinctie dupa cum obiectul liberalitatii excesive se afla in posesia beneficiarului sau in posesia mostenitorilor rezervatari.

Daca bunurile ce fac obiectul liberalitatii excesive se afla in posesia mostenitorului rezervatar, nu i se poate opune prescriptia deoarece in acest caz nu i se poate reprosa o neglijenta in valorificarea unor drepturi ale sale, cat timp a exercitat in fapt toate prerogativele rezultand dintr-o astfel de situatie iar beneficiarul liberalitatii nu a cerut predarea obiectului legatului.

Din declaratia martorei CA din a doua etapa procesuala (f. 21) reiese ca parata reclamanta a lucrat o parte din terenul intravilan respectiv din gradina ce face parte din patrimoniul autoarei  atat inainte cat si dupa decesul autoarei.

De asemenea din declaratia aceleiasi martore reiese ca si in prezent parata reclamanta lucreaza o parte din gradina.

Si din declaratia martorului PI din a doua etapa procesuala (f. 22) reiese ca parata reclamanta a lucrat jumatate din gradina ce face parte din patrimoniul autoarei atat inainte cat si dupa decesul acesteia.

Din declaratia martorei CA din prima etapa procesuala (f. 53) reiese ca parata reclamanta foloseste pe post de magazie si in prezent o camera din casa ce face parte din patrimoniul autoarei.

De asemenea din declaratia martorei ID din prima etapa procesuala (f. 55) reiese ca parata reclamanta foloseste in prezent doua camere si holul casei ce face parte din patrimoniul autoarei.

Astfel, intrucat parata reclamanta se afla in posesia obiectului reductiunii nu i se poate opune prescriptia dreptului de a solicita pe cale de exceptie reductiunea legatului excesiv lasat de autoare in favoarea reclamantului parat.

Pentru aceste considerente instanta urmeaza sa respinga exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea in reductiune a testamentului formulata de parata reclamanta in contradictoriu cu reclamantul parat.

Potrivit dispoz art 654-658 Cod civil exista doua conditii pe care trebuie sa le intruneasca o persoana pentru a putea mosteni: sa aiba capacitate succesorala si sa nu fie nedemna de a mosteni. La aceste doua conditii literatura juridica a adaugat o a treia conditie si anume vocatia la mostenire.

In cadrul devolutiunii legale a mostenirii legiuitorul a instituit o anumita ordine de chemare concreta la mostenire a rudelor defunctului.

Pentru stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala legea foloseste doua criterii juridice clasa de mostenitori si gradul de rudenie. Cu ajutorul acestor criterii legea determina vocatia concreta la mostenire a rudelor defunctului.

Potrivit dispoz art 659, 669-675 Cod civil exista patru clase de mostenitori legali, prima clasa fiind aceea a descendentilor in linie directa care inlatura de la mostenire pe descendentii din clasele subsecvente.

Sotul supravietuitor al defunctului nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali dar concureaza cu oricare clasa chemata la mostenire. El nici nu este inlaturat de la mostenire dar nici nu inlatura de la mostenire rudele defunctului indiferent din ce clasa fac parte.

Art 1 din Legea nr 319/1944  acorda sotului supravietuitor o cota parte din masa succesorala a carei marime variaza in functie de clasa (subclasa) de mostenitori cu care vine in concurs.

In concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor sotul supravietuitor are dreptul la 1 din mostenire.

Astfel cum reiese din cuprinsul certificatului de mostenitor nr 796/29.11.1978 (f. 4 dosar nr 2317/311/2007) autorul AN a decedat la data de 30.11.1977 avand ultimul domiciliu in S, str E nr 18, jud O.

De pe urma acestuia au rămas în calitate de moştenitori reclamantul parat AI – fiu, parata reclamanta – fiica si autoarea AL  - sotie supravietuitoare.

In privinţa masei bunurilor succesorale de pe urma autorului AN a ramas 1 dintr-o casa de locuit construita pe terenul proprietatea sotiei supravietuitoare (autoarea AL) bun situat in S, str E nr 18, jud O.

Asa cum reiese din raportul de expertiza constructii intocmit in a doua etapa procesuala (f. 46-48) imobilul casa cu 3 camere situat in S, str E nr 18 este in suprafata totala de 54 mp si se compune din 3 camere de locuit, camara si hol fiind construit in anul 1949 pe fundatie din beton.

In ceea ce priveste solicitarea paratei reclamante de a se retine la masa de partaj a acestui autor si o bucatarie de vara si un atelier de tamplarie instanta retine din declaratiile martorilor CA (f. 21 dosar 7391/311/2008), PI (f. 22 dosar 7391/311/2008), VI (f. 54 dosar 2317/311/2007) ca acestea erau mai mult niste improvizatii fara valoare astfel incat nu le va retine la masa de partaj cu atat mai mult cu cat din cauza degradarii avansate a fost nevoie sa fie demolate.

Raportat la cele de mai sus, în privinţa cotei ideale cuvenite părţilor, aceasta  urmează a se stabili în temeiul dispoziţiilor art.659-663 Cod civil, cu respectarea principiului egalităţii între rudele de aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire, avându-se în vedere totodată şi cota legală cuvenită soţului supravieţuitor atunci când vine în concurs cu descendenţii, după cum aceasta este stabilită prin Legea nr.319/1944.

Astfel, autoarei AL în calitate de soţie supravieţuitoare îi va reveni o cotă efectiva de 1/8 din succesiune, iar reclamantului parat si paratei reclamante le va reveni  o cota de 3/16  pentru fiecare.

Potrivit dispoz art 650 Cod civil patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai in temeiul legii (persoanelor in ordinea si cotele determinate de lege) dar si in temeiul vointei celui care lasa mostenirea manifestata prin testament caz in care devolutiunea mostenirii este testamentara.

Este insa posibila si coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara ele neexcluzandu-se reciproc.

In toate cazurile insa daca exista mostenitori rezervatari – care beneficiaza de o parte din mostenire chiar si impotriva vointei liberale a testatorului – si prin legatele facute s-a adus atingere rezervei lor, ei vor dobandi, potrivit legii partea din mostenire corespunzatoare rezervei si numai pentru rest devolutiunea succesorala va fi testamentara.

Astfel, mostenirea testamentara inlatura pe cea legala numai daca nu exista mostenitori rezervatari si testatorul a instituit unul sau mai multi legatari universali sau doi ori mai multi legatari cu titlu universal care impreuna (cumulativ) au vocatie la intreaga mostenire.

In situatia in care persoanei chemate la mostenire de lege si totodata gratificata prin testament autorul i-a lasat un legat mai mic decat cota legala mostenitorul legal nu poate renunta la legat pentru a mosteni mai mult deoarece un asemenea legat poate avea si semnificatia unei exheredari, caz in care mostenitorul legal poate reclama numai rezerva (daca este mai mare decat legatul) prevazute de lege in favoarea sa.

Astfel cum reiese din certificatul de deces aflat la f. 6 in dosarul 2317/311/2007 autoarea AL a decedat la data de 30.10.2003.

Potrivit testamentului autentic nr 2265/13.08.2002 autoarea AL i-a lasat fiului sau, reclamantul parat AI suprafata de 1800 mp de teren loc de casa impreuna cu cota de 5/8 dintr-o casa construita din paianta acoperita cu tigla compusa din 3 camere si hol situata in mun S, str E nr 18, jud O cu vecinii: R – Constantinescu Alexandru, Voicu Constantin si T Alexandru, A – FC, Mz – str E , Mn – IT. De asemenea autoarea i-a mai lasat fiului ei si suprafata de 1250 mp teren plantat cu vita de vie situat in extravilanul mun S, cartier C , punct „Inoaia” cu vecinii : R – PB, A – rest proprietate AL (DD), Mz – De, Mn – De.

Autoarea i-a lasat fiicei sale, parata reclamanta DD suprafata de 1250 mp teren plantat cu vita de vie situat in extravilanul mun S, cartier C, punct „Inoaia” cu vecinii: R – rest proprietate AL (AI), A – T, Mz – De, Mn – De.

Potrivit dispoz art 841 Cod civil cotitatea disponibila ce poate forma obiectul liberalitatilor (donatii si legate) fara a fi supuse reductiunii este de 1/3 daca lasa doi copii. Rezulta ca rezerva descendentilor este de 2/3 din mostenire pentru doi copii.

Astfel, rezerva paratei reclamante reprezinta 1/3 din mostenire.

Dupa identificarea bunurilor defunctului ele urmeaza sa fie evaluate intrucat rezerva succesorala si cotitatea disponibila se stabilesc valoric, iar nu individualizat pe bunuri.

Potrivit dispoz art 849 Cod civil  evaluarea se face in functie de valoarea bunurilor din momentul deschiderii mostenirii, pentru ca dreptul la rezerva se naste in acest moment in raport de care se poate aprecia eventuala depasire a cotitatii disponibile prin liberalitatile facute de defunct.

Reductiunea legatelor are ca efect ineficacitatea acestora in masura necesara intregirii rezervei.

Astfel cum reiese din cuprinsul raportului de expertiza in constructii aflat la f. 126-130 in dosarul 7391/311/2008 valoarea casei fara imbunatatiri la data decesului autoarei era de 10.374 lei iar potrivit suplimentului la raportul de expertiza topocadastrala (f. 90-92) valoarea suprafetei de teren de 4536 mp ce face parte din masa partajabila era de 39.721 lei.

Astfel, intrucat din masa succesorala de pe urma autoarei AL face parte doar o cota de 5/8 din imobilul casa cu 3 camere situat in S, str E nr 18 in suprafata totala de 54 mp, compusa din 3 camere de locuit, camara si hol fiind construit in anul 1949 pe fundatie din beton, iar valoarea de circulatie a acestui imobil la data deschiderii succesiunii era de 10.374 lei rezulta ca valoarea cotei de 5/8 din acest imobil, la data decesului autoarei  este de 6483,75 lei.

Reiese ca valoarea masei succesorale brute la data decesului autoarei AL este de 46.204,75 de lei.

Pentru stabilirea masei de calcul, la care se raporteaza fractiunile reprezentand rezerva, art 849 C.civ. are in vedere, in privinta legatelor, doua elemente:stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii si scaderea pasivului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net.

Asa cum rezulta din declaratiile martorei CA (f. 53 in dosar 2317/311/2007 si f. 21 dosar 7391/311/2008), singura dintre martorii audiati in cauza care a fost prezenta la inmormantarea autoarei, au fost facute cheltuieli de inmormantare de 2.000 lei, acestea fiind suportate in exclusivitate de catre reclamantul parat.

Astfel cum rezulta din adresa emisa de Casa Nationala de Pensii (f. 43 dosar 2317/311/2007) reclamantul parat a primit ajutor de deces in cuantum de 700 lei.

Reiese astfel ca succesiunea autoarei AL are un pasiv de 1.300 lei suportat in intregime de reclamantul parat.

Astfel, din valoarea masei succesorale brute la data decesului autoarei AL, respectiv suma de 46.204,75 lei se scade pasivul succesoral de 1.300 lei ramanad un activ net de 44.904,75 lei.

Rezulta astfel ca valoarea rezervei succesorale de 1/3 a paratei reclamante este de 14.968,25 lei.

Asa cum reiese din cuprinsul raportului de expertiza in constructii (f. 46-48 dosar 7391/311/2008) valoarea de circulatie a casei cu imbunatatiri la data expertizei este de 12.408 lei iar valoarea imbunatatirilor la care s-a tinut cont de uzura este de 2.233 lei.

Astfel, valoarea cotei de 5/8 din casa, ce face parte din patrimoniul autoarei AL, este de 7755 lei.

Potrivit raportului de expertiza topocadastrala (f. 40-44 dosar 7391/311/2008) valoarea totala a suprafetei de teren de 4536 mp la data efectuarii expertizei este de 43.184,40 lei.

 Rezulta ca valoarea totala a masei succesorale de pe urma autoarei AL este de 50.939,4 lei.

Avand in vedere faptul ca parata reclamanta are si calitatea de mostenitor legal rezervatar fata de autoarea AL reiese ca aceasta are obligatia de a suporta pasivul succesoral potrivit cotei legale care este de 1/3 (art 777, 893, 896 si 1060 Cod civil).

Astfel intrucat pasivul succesorale este de 1.300 lei reiese ca partea ce ii revine paratei reclamante din acest pasiv este de 433 lei.

Desi mostenitorul solvens care a platit peste partea sa are o actiune personala in regres impotriva comostenitorilor care nu au achitat partile lor contributive actiune care avand ca obiect valorificarea unei creante este prescriptibila in termenul general de prescriptie indiferent daca se valorifica printr-o actiune separata sau in cadrul actiunii de iesire din indiviziune, totusi posesia exercitata de mostenitorul solvens asupra bunurilor succesorale aflate in indiviziune are caracter intrerupator de prescriptie avand semnificatia recunoasterii datoriei de catre ceilalti mostenitori.

Potrivit dispoz. art.728 Cod civil nimeni nu este obligat sa ramâna in indiviziune.

Potrivit dispoz art 673/9 Cod procedura civila la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va tine seama, după caz, şi de mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărtit, natura bunurilor, faptul ca unii dintre coproprietari inainte de a se cere imparteala au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Potrivit dispoz art 673/5 alin 2 Cod procedura civila instanta va face imparteala in natura procedand la formarea loturilor si la atribuirea lor.

In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare ele se intregesc printr-o suma in bani.

Astfel in cauza de fata instanta urmeaza sa tina seama de faptul ca reclamantul parat a facut o serie de imbunatatiri ale imobilului casa,  asa cum reiese din declaratiile martorilor CA (f. 21 dosar nr 7391/311/2008) si PI (f. 22 dosar 7391/311/2008) coroborate cu raportul de expertiza in constructii (f. 46-48), cu privire la care parata reclamanta nu a formulat obiectiuni si cu inscrisurile de la f. 46-50 din dosarul 2317/311/2007 (bon colectiv materiale din 28.12.1973, chitante pentru avans constructie din 18.03.1974, 15.02.1974, 27.12.1973, 17.07.1974, autorizatia pentru executare lucrari nr 41/11.06.1990, situatia de plata definitiva a imbunatatirilor facute imobilului).

Aceste imbunatatiri constau in : tencuieli exterioare, tencuieli interioare, montat parchet, demontat invelitoare tigla, montat invelitoare tabla, zugraveli interioare, turnat soclu gard, imprejmuire lemn, imprejmuire metal, imprejmuire fibra sticla plus plasa.

De asemenea instanta urmeaza sa tina cont la formarea si atribuirea loturilor si de faptul ca asa cum reiese din declaratiile martorilor PI (f. 22 dosar 7391/311/2008) si CA (f. 21 dosar 7391/311/2008) reclamantul parat a mai ridicat in continuarea casei 2 camere, un hol , o baie, o bucatarie si un garaj, dupa decesul autorului AN si inainte de decesul autoarei AL.

In funcţie de aceste criterii, tinand seama si de testamentul autentic nr 2265/13.08.2002 (f. 7 dosar nr 2317/311/2007) instanta va dispune atribuirea loturilor in functie de valoarea bunurilor succesorale stabilita prin raportul de expertiza topocadastrala (f. 40-44 dosar 7391/311/2008) si prin raportul de expertiza in constructii (f. 46-48 dosar nr 7391/311/2008).

In ceea ce priveste valoarea cotelor ce se cuvin partilor din masa succesorala de pe urma autorului AN avand in vedere faptul ca valoarea imobilului casa, retinuta de instanta, este de 12.408 lei, rezulta ca fiecareia dintre parti ii revine o valoarea de 2326,5 de lei.

Asadar, valoarea totala a masei celor doua succesiuni este de 55.592,4 lei.

Fata de cele expuse mai sus instanta va dispune sistarea starii de indiviziune prin formarea si atribuirea de loturi dupa cum urmeaza:

Lotul nr 1 in valoare de 38297,65 lei se va atribui reclamantului parat si cuprinde o casa batraneasca cu 3 camere de locuit, camara si hol, construita in 1949, pe fundatie din beton, in suprafata de 54 mp.(conform raportului de expertiza intocmit de expert PN), situata in S, Str.E, nr.18, in valoare totala de 12408  si 1864 mp teren intravilan, situat in Municipiul S, Str.E, nr.18, in T182, P 27( 496 mp curti-constructii), P28 (362 mp arabil), P29 (902 mp vii) si P 30 (122 mp arabil), cu vecinatatile: N-Str.E, S-IT, E-F El. Si TS, V-FMC si suprafetele de 1395 mp teren extravilan situat pe raza Municipiului S, in T 20/2 , P 14 (725 mp arabil), P14/1 (70 de mp arabil), P14/2 (600 de mp vie), cu vecinatatile:N-De 123/4, S-De123/3, E-PS, V-DD .

Total valoare bunuri atribuite = 54.745,8 lei

Va plati sulta suma de 16448,15lei lotului nr. 2

Va majora lotul nr.1 cu suma de 2666 de lei, contravaloarea dreptului de creanta al reclamantului-parat asupra mostenirii.

Lot nr.2 in valoare de 17294,75 lei se va atribui paratei- reclamante si cuprinde suprafata de 1257 mp teren extravilan situat in T 20/2, P 14 (725 mp arabil), P 14/1 ( 70 mp arabil), P 14/2 (462 mp vie), cu vecinatatile:N- De 123/4, S-De123/3, E- AI, V-TS.

Total valoare bunuri atribuite = 846,6 lei

Va primi sulta suma de 16448,15 lei de la lotul nr.1

Vazand si dispoz art 274 Cod procedura civila

Domenii speta

Spete similare