Divort

Divort

Data publicare portal: 10.10.2012

Prin sentinţa civila nr. 4047/24.04.2012 pronunţata in cauza nr. 8308/311/2011 Judecătoria Slatina a admis în parte acţiunea civilă având ca obiect divorţ formulată de reclamantul pârât C.D. domiciliat în Comuna C, sat D.V., Judeţul O. împotriva pârâtei reclamante C.G.  domiciliată în D., Judeţul V. şi în parte cererea reconvenţională formulată de aceasta la data de 1.11.2011 şi în consecinţă dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 24.12.1995 şi înregistrată în  registrul de stare civilă al Primăriei Com. C sub nr.4 din 24.12.1995 ,din culpa ambilor soţi.

S-a dispus ca după desfacerea căsătoriei pârâta reclamantă va reveni la numele purtat anterior şi anume acela de M..

S-a dispus ca după desfacerea căsătoriei exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorelor C.M. născută la data de 8.01.1995 şi C.R.M. născută la data de 23.09.1999 să se facă în comun de ambii părinţi  până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către aceştia.

S-a stabilit locuinţa efectivă a minorelor C.M. născută la data de 8.01.1995 şi C.R.M. născută la data de 23.09.1999  la domiciliul reclamantului pârât  ,respectiv a tatălui , în comuna C, sat D.V. jud. Olt .

Au fost obligati ambii părinţi să ofere întreţinere  minorelor  după cum urmează: tatăl  va presta întreţinerea în natură prin asigurarea celor necesare traiului precum si a cheltuielilor pentru educare, învăţătură si pregătire profesională, iar mama va fi obligată la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de  116,65  lei lunar, începând cu data de 8.07.2011 si până la data finalizării studiilor, acestora, dar nu mai târziu de 26 de ani.

Poprire la cerere.

Se vor compensa cheltuielile de judecată efectuate de părţi .

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr.8308/311/2011 reclamantul C.D. a chemat în judecată pe pârâta C.G., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei înregistrata sub nr. 24/04.12.1995, din vina exclusiva a pârâtei,  încredinţarea spre creştere si educare a minorelor C.M. născută la data de 8.01.1995 şi C.R.M. născută la data de 23.09.1999, parata sa fie obligată la plata pensiei de întreţinere in funcţie de venitul minim pe economie, revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei acela de Mustaţă.

In motivare reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta în data de 24.12.1995 şi din relaţiile de  căsătorie  şi  concubinaj au  rezultat  cele două minore.

La început relaţiile  de  căsătoriei au decurs în mod normal  circa  10  ani de zile după care pârâta şi-a schimbat comportamentul şi a început să părăsească domiciliul comun din comuna C, lipsind de acasă  circa  3 săptămâni,  o lună de  zile, până în prezent părăsind  domiciliul de peste 20 de ori.

Reclamantul învederează că a aflat că aceasta se ducea în jud. V. în oraş D. unde cunoscuse un alt bărbat cu care a început să întreţină relaţii sexuale.

De asemenea şi-a schimbat comportamentul faţă de minore nemaiavând grijă de acestea, de fiecare dată când părăsea domiciliul conjugal aceasta nu mai lua legătura cu minorele eu eram cel care aveam grijă de cele  2 minore.

De asemenea, pârâta a devenit violentă verbal şi fizic cu cele  2 minore deoarece cele 2 minore îi ziceau să nu mai plece de  acasă şi să stea cu ele. De fiecare dată când aceasta părăsea  domiciliul pleca fără cele 2 minore.

Pârâta, în urmă cu circa 10 zile a părăsit din nou domiciliul conjugal în oraşul Drăgăşani unde locuieşte cu concubinul.

Reclamantul solicită să-i fie încredinţate spre creştere şi educare pe cele  2 minore deoarece este în interes superior al acestora  să locuiască în continuare în casa  unde s-au născut şi au copilărit să urmeze, cursurile şcolare, să crească într-un  climat  sănătos şi sunt împotriva relaţiei extraconjugale  al pârâtei şi nu  cunosc pe concubinul acesteia. Mai mult decât  atât cele  2 minore nu  doresc  să trăiască şi să locuiască cu pârâta şi cu concubinul acesteia.

Reclamantul precizează că nu realizează venituri şi de asemenea nici pârâta.

Întrucât relaţiile de căsătorie sunt grav şi iremediabil vătămate reclamantul solicită desfacerea  căsătoriei.

În drept au fost invocate dispoz. art. 37-40 C. fam.

In susţinere s-a depus la dosar copie certificat de căsătorie, certificate de naştere minore, carte de identitate reclamant şi s-a timbrat legal acţiunea.

La data de 1.11.2011 pârâta  a depus la dosar cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului C.D., admiterea cererii reconvenţionale si desfacerea căsătoriei din vina exclusiva a reclamantului parat, să -i fie încredinţate spre creştere si educare minorele C.R.M. si C.M., obligarea paratului la pensie de întreţinere în favoarea minorelor în funcţie de veniturile pe care le realizează, revenirea la numele avut anterior încheierii căsătoriei acela de Mustaţa,obligarea reclamantului parat la cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reconvenţionale pârâta reclamantă a arătat că s-a căsătorit cu reclamantul parat acum 18 ani iar din căsătorie au rezultat cele doua minore mai sus arătate.

La început relaţiile de familie au decurs in mod normal, insa după câţiva ani aceste relaţii s-au deteriorat ca urmare a comportamentului paratului care a început sa aibă relaţii extraconjugale cu diferite femei, nu se mai îngrijea de familie devenea violent fizic si verbal  făcând imposibila convieţuirea împreuna.

Pârâta –reclamantă susţine că a încercat de nenumărate ori să-1 determine pe reclamantul pârât sa-si schimbe comportamentul fata de ea si copii, insa acesta a continuat sa aibă relaţii extraconjugale si sa se manifeste violent creând de fiecare data scandaluri.

Pârâta-reclamantă apreciază ca relaţiile de familie sunt grav si iremediabil vătămate, motiv pentru care solicită admiterea cererii reconventionale aşa cum a fost formulata.

Cererea reconvenţională nu a fost întemeiată în drept.

S-a dispus de către instanţă introducerea în cauză a autorităţii tutelare de la domiciliul părţilor şi efectuarea anchetei sociale la domiciliul acestora.

S-a dispus de către instanţă audierea minorelor R. M. si C.M. în Camera de Consiliu.

In dovedirea acţiunii reclamantul-pârât a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martorii M. V. şi M. R., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

In apărare pârâta-reclamantă a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martora L. I., declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi în instanţă, se constată astfel ca vinovaţi de destrămarea relaţiilor de căsătorie se fac ambii soţi , datorita comportamentului acestora , incompatibil cu relaţiile  normale de căsătorie, iar căsnicia nu mai poate continua.

In drept, potrivit dispoz art.42 din legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, ,,In cazul cererilor de divorţ formulate anterior intrării in vigoare a Codului civil,  instanţa de judecata poate sa dispună divorţul  in temeiul prevederilor art.373 lit .b)  si art.379 al.1  din Codul civil (…)”

Conform dispoz art.373 lit. b) din Codul civil, divorţul poate avea loc ,,atunci când din cauza unor motive temeinice raporturile dintre soţi sunt grav vătămate si continuarea căsătoriei nu mai este posibila”.

Dispoziţiile art.379 C. civil stabilesc ca ,,In cazul prevăzut la art.373 lit.b), divorţul se poate pronunţa daca instanţa  stabileşte culpa unuia dintre soţi in  destrămarea căsătoriei”.

Fată de motivele de fapt si de drept invocate mai sus, cum in cauza s-a stabilit culpa comună  in destrămarea relaţiilor de căsătorie, instanţa apreciază că acţiunea principală formulată de reclamantul C.D. în contradictoriu cu parata C.G. este întemeiată în parte şi în parte şi cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă la data de 01.11.2011 şi în consecinţă va dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 24.12.1995 şi înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei Com. C sub nr.4 din 24.12.1995 ,din culpa ambilor soţi.

In baza art.383 alin.(1) Cod civil, după  desfacerea  căsătoriei pirita  va reveni la numele purtat anterior şi anume acela  de M.

Potrivit art.396 Cod Civil instanţa de tutela hotărăşte odată cu pronunţarea divorţului asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi si copii lor minori ţinând seama de interesul superior al copiilor de concluziile raportului de ancheta psiho  - sociala precum si daca este cazul de învoiala părinţilor pe care ii ascultă.

După divorţ exercitarea autorităţii părinteşti se exercita in comun de ambii părinţi  afara de cazul in care instanţa decide astfel. 

Potrivit art.398 Cod Civil daca exista motive temeinice având in vedere interesul superior al copilului instanţa hotărăşte ca autoritatea părinteasca sa fie exercitata numai de către unul dintre părinţi.

Celalalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere si educare a copilului precum si dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

 In consecinţa in raport de aceste dispoziţii legale  precum si aşa  cum rezultă  din referatul  întocmit de către  Autorităţile  Tutelare de la  domiciliile  părţilor, din declaraţiile  martorilor  audiaţi  în cauză ,si ţinând seama si de opţiunea exprimata de minore cu ocazia audierii in Camera de Consiliu  instanţa în  conformitate  cu dispoz. art.  396 si art.398 din Codul  Civil  raportat la dispoz. Legii nr. 272/2004 va dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti sa se facă de către ambii părinţi asupra minorelor C.M. născută la data de 8.01.1995 şi C.R.M. născută la data de 23.09.1999 să se facă în comun de ambii părinţi  până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către aceştia,  în vederea  respectării principiului  interesului  superior  al  minorelor , având  în  vedere  vârsta  acestora , ataşamentul  afectiv  faţă  de reclamantul pârât şi  condiţiile  materiale  şi  morale  asigurate de către  acesta  în  domiciliul său aşa cum sânt reglementate de dispoziţiile legale mai sus arătate.

 In conformitate cu art. 400 din Codul Civil va stabili locuinţa efectivă a minorelor C.M. născută la data de 8.01.1995 şi C.R.M. născută la data de 23.09.1999  la domiciliul reclamantului pârât,respectiv a tatălui, în comuna C, sat D.V. jud. Olt.

De asemenea  instanţa reţine că potrivit art. 499 al.1 Cod civil, „tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor , asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.”

Alin 2 al aceluiaşi articol stabileşte că „dacă copilul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea si pregătirea sa profesională.

Potrivit art.525 al.1 Cod Civil „minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa chiar dacă ar avea bunuri”.

Relativ la cuantumul obligaţiei de întreţinere, se au în vedere  dispoziţiile art. 529 Cod civil, potrivit cărora  întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, trebuind totodată să fie respectate limitele întreţinerii ce urmează a fi acordată  de părinte  din venitul sau din muncă.

 Având in vedere că parata reclamantă nu desfăşoară activităţi remunerate,precum şi mijloacele acesteia prevăzute de art. 529 Cod Civil in funcţie de care se va stabili cuantumul pensiei de întreţinere şi văzând şi dispoz .art. 529 al.2 Cod Civil  potrivit cărora „când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii”, instanţa va dispune  obligarea  pârâtei reclamante  la plata  pensiei de întreţinere în favoarea minorelor  în raport de aceste dispoziţii legale.

 Aşa fiind ,instanţa, va obliga ambii părinţi să ofere întreţinere  minorelor  după cum urmează: tatăl  va presta întreţinerea în natură prin asigurarea celor necesare traiului precum si a cheltuielilor pentru educare, învăţătură si pregătire profesională, iar mama va fi obligată la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de  116,65  lei lunar, începând cu data de 8.07.2011 si până la data finalizării studiilor, acestora, dar nu mai târziu de 26 de ani.

Se va înfiinţa poprire  la cerere ,potrivit art.453 alin1 din CPCIV.

In baza art.276 C.p .civ.  instanţa va compensa cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

Domenii speta

Spete similare