Plângere contravenţională

Dosar nr. …/317/2011

Cod operator 3924

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă Nr. 12/2012

Şedinţa publică de la 09 Ianuarie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE ABP

Grefier IA

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul AA şi pe intimatul I.P.J. G, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a lipsit petentul, fiind reprezentat de avocat DO, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că prin Serviciul registratură a fost depusă în data 03.01.2012 dovada înmânării mandatului de aducere a martorului asistent AE.

Din oficiu, instanţa a trecut la audierea martorului asistent AE, declaraţie consemnată şi ataşată la fila 26 a prezentului dosar.

Nemaifiind alte probe de administrat, cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa considerând cercetarea judecătorească terminată, a acordat cuvântul în dezbateri, pe fondul cauzei.

Avocatul DO, a solicitat admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, anularea procesului-verbal contestat, exonerarea de la plata amenzii, contarevnţionale şi înlăturarea măsurii de reţinere a permisului de conducere.

INSTANŢA:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.09.2011, sub nr. …/317/2011, petentul AA, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 8784010/17.09.2011 încheiat de către agentul intimatului.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal contestat s-a reţinut în sarcina sa că, în timp ce conducea autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare …. pe raza localităţii S, a depăşit autoturismul marca Matiz cu nr. de înmatriculare …. încălcând marcajul longitudinal continuu, fiiind sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 268 lei şi aplicându-se măsura tehnico-administrativă a reţinere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce.

A mai susţinut petentul că nu a depăşit respectivul autoturism, începând manevra de depăşire în dreptul marcajului longitudinal discontinuu, însă mai apoi renunţând la efectuarea manevrei, observând că urmează un sector de drum delimitat prin marcaj longitudinal continuu.

A menţionat petentul că în zonă nu erau instalate indicatoare restricţionând manevra depăşirii, astfel că nu a putut anticipa că urmează un sector de drum delimitat prin marcaj longitudinal continuu, astfel că fapta sa nu există şi nu a încălcat în vreun fel dispoziţiile legale.

În drept, petentul nu a invocat vreun temei legal în susţinerea plângerii.

În dovedirea plângerii, petentul a solicitat instanţei încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale, iar în susţinere a depus la dosarul cauzei, în original, procesul-verbal contestat şi copia cărţii de identitate.

Plângerea contravenţională este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar conform dispoziţiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Deşi legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat la vreun termen de judecată, depunând însă, cu adresa nr. 68592/31.10.2011, materialul probator de la baza întocmirii procesului-verbal contestat.

Analizând ansamblul materialului probator, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de contravenţie seria CC nr. 8784010/17.09.2011 încheiat de către agentul intimatului, petentul AA a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 268 lei, aplicându-i-se şi măsura tehnico-administrativă a reţinere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, reţinându-se în sarcina sa săvârşirea contravenţiei sancţionate de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, întrucât la data de 17.09.2011, ora 12.00, pe DN67 în localitatea C, a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare …. depăşind autoturismul marca Matiz cu nr. de înmatriculare …. care circula regulamentar în aceeaşi direcţie de mers, încălcând marcajul longitudinal continuu.

Petentul a semnat procesul-verbal de contravenţie, iar la rubrica Alte menţiuni a consemnat “Nu”, în cuprinsul procesului-verbal fiind consemnat martorul asitent AE.

Instanţa constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, fiind depusă la instanţă la data de 27.09.2011, împotriva procesului-verbal de contravenţie înmânat la data de 17.09.2011.

Instanţa sesizată cu soluţionarea plângerii contravenţionale, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal contestat.

Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, acesta face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanţă cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Instanţa constată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reţine în mod clar şi constant ca indiferent de distincţiile care se fac în dreptul intern între contravenţii şi infracţiuni, persoana acuzata de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenţie trebuie sa beneficieze de garanţiile specifice procedurii penale.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, contravenţia intră în sfera „acuzaţiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenţia Europeană. La această încadrare conduc două argumente : pe de o parte, norma juridică care sancţionează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetăţenilor, iar pe de altă parte, sancţiunile contravenţionale aplicabile urmăresc un scop preventiv şi represiv.

În jurisprudenţa sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuţie are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenţie.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franţa, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic v. Suedia).

Forţa probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franţa, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Interpretând dispoziţiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil  în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România).

Având în vedere aceste principii, instanţa reţine că procesul verbal de contravenţie, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, beneficiază de o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanţă condiţiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

În drept, instanţa arată că, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, nerespectarea regulilor privind depăşirea constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile.

De asemenea, art. 120 alin.1 din H.G. nr. 1391/2006 prevede că se interzice depăşirea vehiculelor în zona de acţiune a indicatorului depăşirea interzisă, precum şi când pentru efectuarea manevrei se încalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere.

Instanţa, analizând probele pe care agentul constatator le foloseşte în dovedirea situaţiei de fapt reţinută în procesul-verbal de contravenţie contestat, le apreciază ca fiind concludente întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârşirii contravenţiei, aşadar starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat este conformă realită?ii, astfel că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa.

Astfel, din declaraţia martorului asistent AE, conducător al autoturismul marca Matiz cu nr. de înmatriculare …., rezultă că manevra depăşirii efectuată de către petent a fost efectuată în mod neregulamentar, pe un sector de drum cu marcaj longitudinal continuu.

De altfel, petentul a recunoscut implicit săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, consemnând la rubrica  Alte menţiuni doar „ Nu”.

Examinând sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 268 lei şi măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, prin prisma prevederilor art. 5 alin. 5, alin. 6, art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, ţinând seama că din probele administrate nu rezultă că fapta ar avea un grad de pericol social mai redus, instanţa constată că sancţiunea amenzii a fost corect individualizată de către agentul constatator la nivelul sumei de 268 lei, echivalentul a 4 puncte-amendă, adică limita minimă prevăzută de lege, iar reţinerea permisului de conducere este justificată de pericolul pentru siguranţa circulaţiei rutiere, relevat de conduita petentului care a efectuat manevra de depăşire într-o zonă în care aceasta este interzisă.

Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere şi dispozi?iile art. 34 alin. 1 O.G. nr. 2/2001, instanţa constată că procesul-verbal contestat a fost încheiat în mod legal şi temeinic, iar plângerea contravenţională formulată de petent este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul AA, domiciliat în …., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului G, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 8784010/17.09.2011 încheiat de către agentul intimatului.

Menţine procesul-verbal contestat, ca legal şi temeinic.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.01.2012.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red., tehnored. P.A.B.- jud./ 13.01.2012, 4 ex.

Domenii speta

Spete similare