Pretenţii

Sentinţă civilă 977 din 15.04.2010


SENTINŢA CIVILĂ Nr. 977/ 15 .04.2010

Obiect: pretenţii

Prin cererea înregistrată la această instanţă, reclamantul F.V. a chemat în judecată pe pârâtul M.C. şi a solicitat ca în cauză să fie pronunţată o hotărâre judecătorească prin care acesta să fie obligat să-i plătească suma de 5000 lei, cu titlu de daune morale.

În motivarea cererii, reclamantul arată următoarele :

La cererea pârâtului, a efectuat o lucrare parţială de finalizare a montării instalaţiei electrice la imobilul casă de locuit proprietatea acestuia.

La data de 17.04.2009, acest imobil a fost distrus în urma unui incendiu, incendiu care s-a produs din cauza supraîncălzirii unui bec incandescent, aşa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de intervenţie întocmit de ISU.

Pârâtul a formulat împotriva sa plângere penală, susţinând că nu a avut calificarea necesară pentru montajul instalaţiei electrice şi a exercitat fără drept profesia de electrician, iar prin rezoluţia dată în dosarul nr. 8xx/P/20xx al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Neamţ, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală.

Prin aceste afirmaţii, pârâtul i-a cauzat grave deservicii în activitatea profesională, motiv pentru care a formulat prezenta petiţie, prin care solicită ca pârâtul să-l despăgubească moral.

În dovedire, a ataşat la dosarul cauzei în copie act identitate, rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Neamţ.

Cererea a fost legal timbrată.

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă.

Instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. 8xx/P/20xx al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Neamţ.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

La cererea pârâtului, reclamantul a efectuat o lucrare parţială de finalizare a montării instalaţiei electrice la imobilul casă de locuit proprietatea acestuia.

La data de 17.04.2009, acest imobil a fost distrus în urma unui incendiu, care a avut ca mijloc de aprindere un bec incandescent.

Urmare a acestui incendiu, pârâtul a formulat împotriva reclamantului plângere penală, motivat de faptul că acesta i-a executat, fără a avea calitatea necesară şi în mod necorespunzător lucrarea de montare a instalaţiei electrice.

Prin rezoluţia dată în dosarul nr. 8xx/P/20xx al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Neamţ, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de F.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi exercitare fără drept a unei profesii, prevăzute de art. 217 alin. 4, art. 281 Cod penal.

S-a reţinut la adoptarea acestei soluţii că incendiul a fost determinat de aprinderea unui bec cu incandescenţă şi că făptuitorul are pregătirea şcolară şi profesională în meseria de electrician, pe care o practică din anul 1999.

Reclamantul pretinde că a suferit un prejudiciu moral, urmare a promovării plângerii penale de către pârât, prin aceea că i-a fost afectată activitatea profesională.

Pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii : existenţa unei fapte ilicite, necesitatea existenţei unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Referitor la poziţia subiectivă a pârâtului, se retine faptul că în materia răspunderii civile delictuale, aceasta va fi angajată si pentru cea mai uşoară culpă, pornind de la intenţie care îmbracă doua forme: intenţia directa - când autorul faptei prevede rezultatul faptei si urmăreşte producerea lui, si intenţie indirectă – când autorul prevede rezultatul faptei si, deşi nu-l urmăreşte, accepta posibilitatea producerii lui. Aprecierea intenţiei se realizează în funcţie de elementele sale intrinseci, fără a fi necesara referirea la un criteriu exterior.

 Aşadar, este necesar ca fapta ilicită să fie imputabilă autorului ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când a săvârşit-o, să fi acţionat deci cu vinovăţie.

Instanţa reţine că pârâtul s-a adresat cu plângere penală împotriva reclamantului, urmare a împrejurării că acesta i-a efectuat lucrarea electrică la imobil şi că ulterior imobilul a fost distrus urmare a unui incendiu provocat de un bec incandescent.

 Cu referire la aceste împrejurări, se reţine că plângerea penală nu a fost înaintată cu rea credinţă şi nu a avut un caracter vădit neîntemeiat, cu atât mai mult cu cât pârâtul nu a formulat plângere la judecătorie împotriva soluţiei respective, de neîncepere a urmăririi penale.

 În ceea ce-l priveşte pe pârât, instanţa apreciază că acesta a acţionat pentru apărarea unui interes legitim şi că nu a avut reprezentarea faptului că, prin acţiunea întreprinsă, chiar recurgând la calea justiţiei, va produce reclamantului vreun prejudiciu.

În consecinţă, în cauza dedusă judecăţii, lipseşte vinovăţia autorului, pentru a putea fi antrenată răspunderea civilă delictuală.

Pe de altă parte, reclamantul, care pretinde despăgubiri morale, trebuie să dovedească şi faptul, şi caracterul pricinuirii suferinţelor morale.

Ori, în cauză, reclamantul nu a dovedit că, prin promovarea plângerii penale, pârâtul i-a afectat activitatea profesională în vreun fel sau că a suferit urmare a afirmaţiilor făcute în plângerea respectivă.

În consecinţă, pentru motivele expuse, în baza art. 998-999 Cod civil, instanţa va respinge ca nefondată cererea reclamantului.