Civil - contestaţie la executare - + susp. exec. sil.

Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-Mureş la data de 29.07.2010, sub nr. 10328/320/2010, contestatorii S.C. MEMY S.R.L. şi ME au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu intimata S.C. ALIMAR COM S.R.L., să dispună suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei la executare, anularea somaţiilor de executare silită şi a oricăror acte de executare silită, emise împotriva contestatorilor în dosarul nr. 76/2010, ca netemeinice şi nelegale, cu cheltuieli de judecată.

În motivare contestatorii au arătat că la data de 13.07.2010 i s-a comunicat acesteia în calitate de debitor, respectiv avalist, somaţiile de executare silită emise de BEJ Pop Ioan în dosarul nr. 76/2010, invocându-se ca şi titlu executoriu biletul la ordin emis de societate şi avalist ME în valoare de 31.662 lei.

Contestatorii au mai arătat că actele de executare sunt nelegale şi netemeinice, întrucât societatea contestatoare nu datorează societăţii creditoare suma de 31.662 lei, ci o sumă mult mai mică.

De asemenea, contestatorii au mai arătat că suma de 31.662 lei a fost scrisă pe biletul la ordin de către o altă persoană decât administratorul societăţii contestatoare, iar la data scadenţei acestui instrument de plată, societatea nu avea datorii faţă de creditoare cu această valoare ci aşa cum a mai arătat cu o valoare mult inferioară.

În drept, contestatorii a invocat dispoziţiile art. 399 şi următoarele şi art. 274 din Cod procedură civilă.

Intimata, nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a opune apărări.

În probaţiune s-a solicitat ataşarea dosarului execuţional şi proba cu înscrisuri şi a depus la dosar copie contract de vânzare cumpărare produse petroliere nr. 15/23.02.2009 (f. 17-18), copia facturii nr. 2009110/16.04.2009 (f. 19).

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Contestatoarea, S.C. MEMY S.R.L, a emis la data de 01.09.2009 biletul la ordin VBBU3AH 0000392 în favoarea intimatei, S.C. ALIMAR COM S.R.L., pentru suma de 31.662 lei, cu scadenţă la data de 01.12.2009, biletul la ordin fiind avalizat de contestatorul ME, aşa cum rezultă din copia acestuia (f. 5 DExS).

Prin încheierea civilă nr. 1166 pronunţată la data de 08 februarie 2010 în dosarul nr. 1529/320/2010 al Judecătoriei Tîrgu-Mureş, instanţa a admis cererea formulată de petenta creditoare, intimata în prezenta cauză, şi s-a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin (f. 1 DExS).

Prin încheierea civilă nr. 877 pronunţată la data de 03 martie 2010 în dosarul nr. 2857/320/2010 al Judecătoriei Tîrgu-Mureş, instanţa a admis cererea de încuviinţare a începerii executării silite, în temeiul titlului executoriu - biletul la ordin VBBU3AH 0000392 - emis de contestatoare în favoarea intimatei (f. 9 DExS). În consecinţă, prin somaţia de executare silită emisă la data de 09.03.2010 în dosarul de executare silită nr. 76-2010 al Biroului executorilor judecătoreşti asociaţi Soos-Pop (f. 11 DExS), comunicată la data de 13.07.2010, conform declaraţiilor contestatorilor, aceştia au fost somaţi cu privire la executarea silită a sumei din titlul executoriu, conform dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.

În cauză, instanţa reţine că prin cererea de chemare în judecată, contestatorii au formulat contestaţie la executare împotriva somaţiilor de executare şi a executării silite înseşi, în esenţă, motivată de faptul că, pe de o parte, societatea contestatoare nu datorează intimatei suma de 31.662 lei pentru care a fost emis biletul la ordin, ci o sumă mult mai mică, iar, pe de altă parte, deoarece suma pentru care a fost emis biletul la ordin a fost completată în cuprinsul acestuia de o altă persoană decât emitentul, motive pentru care executarea silită este apreciată ca nelegală.

În continuare, instanţa reţine că în ce priveşte executarea silită începută în temeiul titlurilor executorii care constau în cambii sau bilete la ordin sunt aplicabile dispoziţiile speciale din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi (6) din lege, "cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57"; "somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată." Aceste reguli sunt aplicabile corespunzător şi biletului la ordin, conform dispoziţiilor art. 106 din lege - "sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind: […] regresul în caz de neplată (art. 48 - 55 şi 57 - 65)"; […]. În continuare, reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 58/1934, "în termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare." În concluzie, instanţa reţine că în cazul emiterii somaţiei de executare în temeiul dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934, debitorul are la dispoziţie calea specială de atac a opoziţiei la executare, iar nu contestaţia la executare, potrivit regulii de drept conform căreia norma specială derogă de la regula generală instituită prin norma de drept comun (specialia generalibus derogant).

În cauză, instanţa constată că somaţia de executare silită respectă formalităţile impuse de dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 58/1934, aşa încât debitoarea şi avalistul aveau deschisă calea de atac specială a opoziţiei la executare. Doar în situaţia în care somaţia de executare emisă de executorul judecătoresc nu respectă întrutotul formalităţile impuse de dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 58/1934, pentru a nu fi prejudiciat dreptul debitorului de acces la instanţă, practica judiciară s-a conturat în sensul că acesta poate formula direct contestaţie la executare, potrivit dreptului comun, pentru a nu fi expus riscului decăderii din calea de atac (din moment ce nu poate cunoaşte faptul că somaţia de executare este emisă în temeiul unui titlu executoriu cu reglementare specială, mai ales în ce priveşte termenul de introducere a cererii, acesta este expus riscului de a fi decăzut din termenul de 5 zile, deşi a formulat contestaţia la executare în termenul de drept comun, de 15 zile), ceea ce nu este cazul în speţă.

În ce priveşte aspectele procedurale legate de inadmisibilitate, instanţa statuează că, în primul rând, în legea de procedură nu este prevăzută o asemenea excepţie procesuală, inadmisibilitatea fiind o soluţie care rezultă în urma analizei directe a admisibilităţii fondului dreptului şi, prin urmare, soluţia nu este condiţionată de regimul procedural al excepţiilor, iar, în al doilea rând, soluţia inadmisibilităţii intervine atunci când, potrivit legii de procedură în vigoare, cererea de chemare în judecată formulată sau calea de atac promovată nu este dată sau deschisă de lege.

În continuare, ca o consecinţă a soluţionării capătului principal de cerere, instanţa va constata cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare ca fiind rămasă fără obiect.

În consecinţă, instanţa va respinge contestaţia la executare ca fiind inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare