Nulitate act de executare. Lipsă identitate între debitor şi persoana urmărită silit

Sentinţă civilă 1064/19.03.2015, definitivă prin neapelare din 19.03.2015


Nulitate act de executare. Lipsă identitate între debitor şi persoana urmărită silit

Actele de executare sunt lovite de nulitate atunci când nu există identitate între debitorul obligat conform titlului executoriu şi persoana urmărită silit.

Judecătoria Satu Mare, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1064/19.03.2015, definitivă prin neapelare

Instanţa a reţinut că, în fapt, prin încheierea cu nr. 1095/13.03.2014, pronunţată de Judecătoria Satu Mare, a fost admisă cererea înaintată instanţei de BEJ DG, dispunându-se încuviinţarea executării silite împotriva debitorului MI, la cererea creditorului HV, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de Sentinţa Civilă nr. 2343/2010, pronunţată de Judecătoria Satu Mare, respectiv Decizia Civilă nr. 790/R/2010, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pentru creanţa constituită din suma de 8.000 lei.

Prin somaţia emisă de BEJ DG în dosarul execuţional nr. 273/2014, în data de 20.03.2014, s-a pus în vedere debitorului MI, cu domiciliul în …, să achite suma de 8.000 lei conform titlului executoriu, plus cheltuielile de executare în cuantum de 1.120,9 lei, identificate în încheierea din data de 20.03.2014. Ulterior, respectiv prin adresa emisă în data de 12.06.2014, către Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, executorul judecătoresc a procedat la înfiinţarea popririi asupra veniturilor obţinute din pensie de către contestatorul MI.

Dispoziţiile legale aplicabile în cauză, în raport cu data formulării cererii de executare silită (06.03.2014), sunt cele ale Legii nr. 134/2010 privind Noul Cod de Procedură Civilă, conform art. 3 din Legea nr. 76/2012. Potrivit art. 711 alin. (1) C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. 

Raportat la actele din dosarul nr. … al Judecătoriei Satu Mare, instanţa constată ca fiind întemeiate apărările contestatorului, actele de executare realizate prin poprire fiind emise faţă de contestatorul MI din eroare, având în vedere coincidenţa de nume şi de domiciliu dintre acesta şi fiul său.

Astfel, instanţa constată că, deşi în titlul executoriu nu au fost menţionate alte elemente de identificare ale debitorului în afară de nume şi domiciliu, la dosarul nr. … se regăseşte convenţia încheiată în data de 15.09.2007, în temeiul căreia a fost admisă acţiunea creditorului intimat HV, prin care numitul MI, identificat cu CI seria … nr. …, cu domiciliul în …., a predat intimatului HV un utilaj ca şi garanţie, în schimbul sumei de 8.000 lei.

Din interogarea bazei de date a rezultat că actul de identitate C.I. seria … nr. …. a fost atribuit numitului MI, cu domiciliul în …., identificat cu CNP …, fiul lui I. şi al numitei E.. Totodată, instanţa reţine că, potrivit adeverinţei emise în data de 25.08.2014 de către Consiliul Local al Comunei Păuleşti – Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, contestatorul MI, identificat cu CNP …, cu domiciliul în loc. …., nu figurează în evidenţele acestei instituţii ca fiind al posesor al actului de identitate seria … nr. …; acest act de identitate figurează ca fiind atribuit altei persoane.

Astfel, instanţa a constatat că actele de executare întocmite faţă de contestator sunt lovite de nulitate pentru lipsa identităţii dintre debitorul obligat conform titlului executoriu mai sus menţionat şi persoana urmărită silit.

Totodată, instanţa a constatat că executarea silită a fost declanşată împotriva contestatorului după împlinirea termenului de prescripţie a executării silite. Astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 705 C.proc.civ., (1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani. (2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive. În ceea ce priveşte momentul de la care a început să curgă prescripţia în cauză, instanţa reţine că sentinţa civilă nr. 2343/2010, pronunţată de Judecătoria Satu Mare, a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 790/R/17.12.2010 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, iar, de la data pronunţării acestei decizii şi până la data formulării cererii de executare silită, s-au scurs mai bine de trei ani.

Astfel, reţinând că a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită a creanţei izvorâte din titlul executoriu, precum şi faptul că executarea silită a fost îndreptată în mod eronat împotriva contestatorului, iar nu împotriva debitorului care a fost parte în dosarul nr. 12580/296/2009, ţinând seama de prevederile art. 705, art. 706, art. 716 şi art. 719 C.proc.civ., instanţa a admis contestaţia la executare şi a desfiinţat executarea silită declanşată împotriva contestatorului în dosarul execuţional nr. 273/2014 al BEJ DG.