Propietate privata

Nr. operator 2445

R  O  M    N  I  A

JUDECATORIA TG.- JIU, JUDETUL GORJ

SENTINTA CIVILA NR.  4761

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE: 22.06.2010

PRESEDINTE: MIHAELA SURDOIU

GREFIER: IRINA CALUGARU

Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 08.06.2010, cu privire la actiunea formulata de reclamantul X, domiciliat în.......,  în contradictoriu cu pârâtele Y, cu sediul în .........si Z, cu sediul în ...........,  având ca obiect actiune posesorie.

Dezbaterile si cuvântul partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din data de 08.06.2010, ce face parte integranta din prezenta sentinta.

Deliberând, instanta pronunta urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, la data de 19.01.2009, sub nr. 823/318/2009, ulterior precizata, reclamantul X a chemat în judecata pe  pârâtele Y si Z, solicitând instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea pârâtelor sa-i lase în libera  posesie terenul în suprafata de 2135 m.p., situat în Bumbesti-Jiu, tarlalele 25 si 197, parcelele 34 si 35, având ca vecini: Petritan Elisabeta, E - CFR, V - teren exploatare, S - Plesa Ion, readucerea terenului în starea initiala de teren arabil în sensul de a înlatura pietrisul si balastul depozitate si punerea de pamânt vegetal, obligarea pârâtelor la plata contravalorii lipsei de folosinta a întregului teren pe ultimii trei ani, pe care o evalueaza la suma de 1.000 lei, în vederea timbrajului, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenului situat în Bumbesti-Jiu, în suprafata de 2135 m.p., având ca vecini: Petritan Elisabeta, E - CFR, V - teren exploatare, S - Plesa Ion, conform titlului de proprietate nr. 1501413,  eliberat în urma cererii de reconstituire formulate în baza Legii 18/1999 si datorita faptului ca în zona se preconiza construirea unui baraj de catre pârâte de-a lungul mai multor ani au fost luate si exploatate terenurile învecinate cu terenul sau, dupa o prealabila si echitabila despagubire a proprietarilor si ca a fost inclus în acest proiect si suprafata în litigiu, fara a exista un consens între  reclamant  si pârâte.

Reclamantul a mai aratat de asemenea ca s-a trecut la exploatare, terenul fiind decopertat si ulterior acoperit cu pietris, balastru, lucrari premergatoare celor de constructie si ca desi a mers în nenumarate rânduri la conducerea SC Hidroelectrica SA si a învederat ca este proprietar, ca detine titlu de proprietate si ca nu este de acord cu lucrarile, nu au ajuns la nici o întelegere si ca s-a  încercat obtinerea terenului la un pret derizoriu, fara a acorda o despagubire echitabila.

A mai aratat reclamantul ca, prin ocuparea terenului a fost privat de foloasele terenului, fiind o zona productiva, situata la drumul national, ce face legatura dintre Tg-Jiu si Sadu.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 992, 1092, 1073 C.civ. si art. 674 si 274 C.pr.civ.

Au fost anexate, în fotocopie, titlul de proprietate nr. 1501413/15.03.2007, procesul verbal de punere în posesie si schita cadastrala.

Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în principal, respingerea actiunii posesorii formulata de catre reclamant ca fiind inadmisibila si, în subsidiar, respingerea actiunii ca neîntemeiata.

Au aratat pârâtele ca, prin Decretul nr. 40/1989, s-au aprobat masurile de realizare a investitiei de interes national,"Amenajarea Hidroenergetica a râului Jiu, pe sectorul Valea Sadului - Vadeni" si ca, potrivit acestui act normativ, s-a aprobat ocuparea si scoaterea din productia agricola si din fondul forestier a terenurilor necesare începerii executiei lucrarilor, dispunându-se, totodata, ca ocuparea acestor terenuri sa se faca esalonat, pe baza planurilor întocmite de titularul investitiei, prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al jud. Gorj sau, dupa caz, prin Ordinul Ministerului Agriculturii, astfel fiind emisa Decizia nr. 361/15.09.1989, prin care Comitetul Executiv al Consiliului Popular al jud. Gorj a dispus transmiterea cu titlu definitiv a suprafetei de 107,60 ha terenuri agricole catre I.E. Portile de Fier din cadrul Ministerului Energiei Electrice, iar din cadrul acestei suprafete de teren fac parte si 22 ha, care s-au transmis titularului investitiei (I.E. Portile de Fier) de la IAS Tg-Jiu.

S-a mentionat ca zona invocata de catre reclamant este cea administrata de IAS Tg-Jiu si preluata de unitatea pârâta  prin Decizia de transmitere cu titlu definitiv nr. 361/15.09.1989 a CEx. al CPJ Gorj si ca din aceasta decizie rezulta ca au posedat terenul în puterea unui titlu valabil înca din anul 1989 ulterior, respectiv la data de 15.03.2007, pe numele reclamantului,  emitându-se titlul de proprietate nr. 1501413 pentru suprafata de 2135 m.p., din care 1400 m.p. arabil, situat în tarlaua 205 si 735 m.p. fânete, situat în tarlaua 197, asa cum rezulta din registrele agricole de la data preluarii de catre IAS.

De asemenea, au mai aratat pârâtele ca, în cazul în care aceste suprafete provin din reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în IAS, în zona respectiva, unitatea pârâta nu a mai executat lucrari de peste 10 ani, ceea ce duce la concluzia ca, la data punerii în posesie, reclamantul a primit terenul în starea în care se afla si astazi, cu acelasi grad de fertilitate si cu aceeasi  categorie de folosinta în care se încadreaza si astazi.

Concluzionând, pârâta a solicitat, în principal, respingerea actiunii posesorii în complângere ca inadmisibila, cu motivarea ca nu îndeplineste conditiile cerute de art. 674 C.pr.civ., în sensul ca cererea apare introdusa dupa expirarea termenului de un an de la executarea lucrarilor de investitii, conditie speciala de exercitiu a dreptului la actiune în aceasta materie, ca la data executarii de lucrari în realizarea investitiei reclamantul nu avea posesia terenului, nefiind îndeplinita, astfel, nici conditia termenului minim al posesiei de un an înainte de asa - zisa tulburare iar, în subsidiar, respingerea actiunii ca neîntemeiata, întrucât reclamantul solicita lasarea în libera si  linistita posesie a  unui teren  cu toate ca nimeni nu-i tulbura posesia si nu-l deposedeaza, precum si pentru faptul ca, desi reclamantul solicita readucerea terenului în starea initiala, care la data reconstituirii dreptului de proprietate si punerii în posesie, terenul se prezenta în aceeasi stare în care exista si în prezent, încât, la data preluarii, reclamantul a devenit proprietarul terenului actual, acest teren fiind cel cu care a fost pus în posesie.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind acordarea de despagubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului pe ultimii 3 ani, pârâta o considera de asemenea neîntemeiata întrucât, în primul rând unitatea pârâta a primit terenul prin transfer cu titlu definitiv, prin Decizia nr. 361/15.09.1989, devenind posesor de buna credinta, în baza unui titlu valabil, translativ de drepturi, or, potrivit art. 485 C.civ., posesorul de buna credinta dobândeste fructele lucrului asupra caruia îsi exercita posesia, iar în al doilea rând reclamantul nu a fost deposedat sau tulburat dupa data de 15.03.2007, data la care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor de fond funciar, respectiv 14.02.2007, data când a fost pus în posesie în mod efectiv.

Au fost anexate, în fotocopie, extras din Decretul nr. 40/1989, decizia nr. 361/ 15.09.1989 a CEx. al. CPJ Gorj, avizul nr. 107/03.07.1989, plan de situatie transmitere terenuri - extras.

Reclamantul  a depus la dosarul cauzei o precizare,  prin care a solicitat transformarea actiunii în constatare în actiune în realizarea dreptului - revendicare - cu privire la suprafata de 2135 m.p., obligarea pârâtei la plata contravalorii  lipsei de folosinta a terenului în suma de 1557 lei si  readucerea terenului  în suprafata de 2.135 m.p. în starea initiala, sub sanctiunea de daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere, de la data ramânerii definitive a hotarârii si pâna la îndeplinirea obligatiei de readucerea terenului în circuitul agricol - teren arabil, apreciind valoarea terenului revendicat, sub aspectul timbrajului, la suma de 1.000 lei.

Prin sentinta civila nr. 7529/18.11.2009, pronuntata de catre  Judecatoria Tg. Jiu,  în dosarul  nr. 823/318/2009,  a fost respinsa actiunea civila în revendicare, pretentii si obligatia de a face, formulata de catre reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtele Y si Z.

Pentru a pronunta aceasta sentinta a retinut instanta ca în privinta capatului de cerere privind revendicarea a fost facuta dovada proprietatii absolute si exclusive a reclamantului asupra terenului în litigiu, însa nu este îndeplinita cea de-a doua conditie, prevazuta de art.480 Cod civil, neexistând posesia abuziva exercitata de pârâti întrucât reclamantul detine posesia terenului.

A mai retinut instanta referitor la capatul de cerere privind plata contravalorii lipsei de folosinta a terenului ca si acesta este nefondat fata de împrejurarea ca de la data punerii în posesie 14.02.2007, reclamantul a avut posesia terenului, iar cu privire la capatul de cerere privind obligarea pârâtelor la readucerea terenului în starea initiala, ca pârâta a posedat terenul în puterea unui titlu valabil,  respectiv Decretul nr.40/1989 si a deciziei 361/15.09.1989, prin care Comitetul Executiv al Consiliului Popular Gorj a dispus transmiterea cu titlu definitiv a suprafetei de 107,60 ha., care include si terenul în litigiu catre I.E. Portile-de-Fier, din cadrul Ministerului Energiei Electrice.

Împotriva sentintei a declarat recurs recurentul reclamantul X, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu motivarea ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale, neavând în vedere faptul ca erau întrunite disp.art.480 Cod civil, pentru admisibilitatea actiunii în revendicare, existând posesia fara drept exercitata de Hidroelectrica SA Tg.-Jiu, posesie constând în depozitarea de pietris - pamânt si în compactarea terenului, ce au împiedicat reclamantul sa posede faptic terenul, posesia acestuia fiind numai formala.

Referitor la celelalte doua capete de actiune, este de asemeni criticata sentinta întrucât instanta nu a avut în vedere faptul ca pârâta nu exercita o posesie legala, neexistând un titlu valabil astfel încât trebuiau obligate la despagubiri constând în lipsa de folosinta a terenului si ca nu pitea fi invocat Decretul 40/1989, ci trebuiau aplicate disp.art.1073 Cod civil si obligata pârâta la readucerea terenului în starea initiala, astfel încât, reclamantul sa poata intra în posesia exclusiva a terenului în proprietate.

Prin decizia civila nr. 595/17.03.2010, pronuntata de Tribunalul Gorj,  în dosarul nr. 823/318/2009, a fost admis recursul formulat de recurentul  reclamant  X împotriva sentintei civile nr.7529/18.11.2009,  pronuntata de Judecatoria Tg.-Jiu,  în dosarul nr.823/318/2009,  casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de control judiciar a retinut ca reclamantul a facut dovada calitatii sale de proprietar absolut si exclusiv asupra terenului revendicat, în privinta caruia detine titlul de proprietate nr.1501413 din 15.03.2007, precum si a faptului ca desi pus în posesie prin procesul-verbal din 14.02.2007, aceasta punere în posesie a fost formala, el neputând-o exercita în fapt, datorita starii terenului pe care se afla amplasate gramezi cu pamânt, nisip, pietris, teren în parte compactat, ce nu poate fi utilizat, instanta având  obligatia de a  administra  probe pe care sa le interpreteze corespunzator, pentru a stabili daca pârâta este cea care prin depozitarea acestor materiale si prin degradarea terenului împiedica exercitarea posesiei de catre reclamant, respectiv daca pârâta este cea care are în fapt posesia suprafetei în litigiu.

S-a mai retinut de asemenea ca motivarea data celui de-al treilea capat de cerere privind obligatia de a face este straina de natura pricinii, neputându-se invoca o posesie întemeiata pe titlu valabil, în baza unui decret prin care terenul a fost transmis de catre Consiliul Popular pentru o investitie, cât timp, în prezent,  pe baza legilor fondului funciar reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlu si el este îndreptatit a beneficia de toate prerogativele de proprietar inclusiv de a primi terenul în starea initiala, neprezentând interes faptul ca pârâta ar fi folosit terenul pentru realizarea unor investitii ce în prezent nu mai exista si fara a face dovada ca la rândul ei s-ar afla în posesia unui titlu, astfel încât,  reclamantului, prin aceasta modalitate de solutionare a acestui capat de cerere, i se încalca prerogativele de proprietar.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instante, pentru rejudecare, la data de 12.04.2010, sub nr. 5425/318/2010.

Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în principal, referitor la primul capat de cerere - revendicarea a 2135 mp - respingerea actiunii pentru lipsa calitatii procesuale pasive, motivat de faptul ca nu poseda bunul revendicat de catre reclamant iar, în subsidiar, au solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, având în vedere ca aceasta nu îndeplineste conditiile prevazute de articolul 480 Cod Civil, în speta de fata, fiind imposibil de revendicat un bun a carui posesie o are însusi reclamantul, apreciind ca acesta face sustineri fara a proba cele afirmate, asa cum prevede articolul 1169 Cod Civil, reclamantul fiind cel care are posesia terenului care, la data de 14.02.2007, a fost pus în posesie de catre Comisia Locala de Fond Funciar.

În privinta celui de-al doilea capat de cerere prin care reclamantul solicita plata contravalorii lipsei de folosinta,  în suma de 1557 lei, pârâtele au apreciat ca acesta este accesoriu si urmeaza solutia cererii principale, culpa pentru nefolosinta terenului apartinând în totalitate reclamantului care, de bunavoie, a acceptat punerea în posesie pe un teren ce nu a corespuns vointei sale sau categoriei înscrise în titlul de proprietate.

Au mai aratat pârâtele ca din anul 1990 nu mai detin terenul iar, în perioada executarii lucrarilor de investitie, l-au detinut în baza unui titlul valabil, translativ de drepturi, fiind îndreptatite sa pastreze fructele pentru aceea perioada.

În ceea ce priveste solicitarea de despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului pentru un timp de 3 ani, pârâtele au apreciat-o ca nefondata si raportat la momentul dobândirii proprietatii, reclamantul detinând titlu de proprietate emis în luna martie 2007, data de la care nu s-au scurs cei trei ani, fata de data introducerii actiuni si data de la care s-a calculat contravaloarea lipsei de folosinta, în privinta sumei de 1557 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta, apreciind ca a fost calculata gresit si fara suport legal, atâta timp, cât calculele privesc perioada de trei ani, desi neîmpliniti, se raporteaza la suprafata de 2135 mp considerata în totalitate arabila, ignorându-se titlul de proprietate conform caruia 735 mp sunt fânete,  productia de grâu este la simpla apreciere a expertului si  nu se scad cheltuielile aferente productiei de coceni.

Cu privire la solicitarea reclamantului prin care solicita readucerea terenului în starea initiala pârâtele au solicitat, în principal, respingerea pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive întrucât, nu au executat lucrari pe terenul proprietatea reclamantului ci pe terenul propriu preluat de la I.A.S Tg- Jiu, prin decizia CPJ Gorj nr. 361/1989 iar, în subsidiar, pentru netemeinicie, având în vedere ca reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate si a semnat procesul verbal de punere în posesie pentru terenul în litigiu, cu configuratia si gradul de fertilitate existente atât la data la care a devenit proprietar, cât si în prezent iar, solicitarea reclamantului de readucere în alta stare este fara temei juridic iar executarea de lucrari asupra acestuia ar duce la o crestere a valorii sale, ceea ce ar echivala cu o îmbogatire fara justa cauza, solicitarea din acest capat de cerere privind obligatia de a face, fiind total neîntemeiata, având în vedere starea terenului la momentul primirii în proprietate, precum si faptul ca anterior, pârâtele au detinut terenul în baza unui just titlu si au efectuat lucrari ce privesc o investitie de interes national, aprobata prin decret prezidential, învederând totodata ca, gramezile de resturi de constructii au aparut ulterior executarii acestor lucrari, putându-se observa faptul ca este vorba de depuneri ce nu provin din acelasi teren si sunt straine de activitatea de excavare.

Cu privire la daunele cominatorii pâna la readucerea terenului în circuitul agricol, pârâtele au solicitat respingerea cererii, dat fiind ca, demararea si executarea lucrarilor de investitii s-a facut în mod legal, în baza unui titlu, decopertarea având loc acum 20 de ani, respectiv cu peste 17 ani, înainte de emiterea titlului de proprietate al reclamantului, apreciind pârâtele ca,  lucrarile solicitate pot fi îndeplinite si de catre reclamant pe cheltuiala pârâtului, situatie în care nu pot fi stabilite daune cominatorii.

Au mai aratat pârâtele ca au efectuat lucrari de decopertare între anii 1989-19990, în baza unui just titlu, translativ de drepturi, actionând ca un proprietar de buna credinta, astfel încât, nu pot fi obligate nici la îmbunatatirea calitatii terenului, nici la restituire, nici la despagubiri, nici la  restituirea fructelor, cererea în revendicare neavând justificare juridica atât timp cât reclamantul nu a fost deposedat de bunul revendicat.

În privinta capatului de cerere privind cheltuielile de judecata, au solicitat respingerea acestuia întrucât nu au fost în culpa.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti a fost administrata proba testimoniala, în acest sens,  fiind audiati martorii M. M, D. G  - M, S.C  si A.G.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine ca actiunea formulata de reclamantul X,  în contradictoriu cu pârâtele Y si  Z este întemeiata în parte pentru urmatoarele considerente:

Actiunea în revendicare este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si, pe cale de consecinta, sa-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului.

Proba dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu revine reclamantului în conformitate cu art. 1169 Cod Civil.

Conform deciziei nr. 1/1997 a instantei supreme dovada dreptului de proprietate în zonele foste cooperativizate se poate face numai cu titlul de proprietate emis în temeiul legilor fondului funciar.

Astfel cum s-a retinut si în decizia de casare, obligatorie pentru judecatorii fondului în ceea ce priveste problemele de drept dezlegate si necesitatea administrarii unor probe conform art. 315 Cod de procedura civila, reclamantul este proprietarul terenului în litigiu conform titlului de proprietate nr. 1501413/15.03.2007.

Pe acest teren pârâtele au executat anumite lucrari de investitii si au depozitat diferite materiale de constructii, aspect necontestat de acestea, fiind recunoscut în cuprinsul întâmpinarii depuse la dosarul cauzei si confirmat de martorii audiati în cauza, materialele de constructii depozitate pe terenul reclamantului existând acolo si în prezent si împiedicând folosirea terenului de catre reclamant.

Instanta apreciaza astfel ca fiind întemeiat capatul de cerere prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 2135 mp situat în Bumbesti Jiu, tarlalele 205 si 197, parcelele 34 si 36, urmând a fi admis.

Conform art. 480 Cod civil "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un  lucru în mod exclusiv si absolut însa în limitele determinate de lege".

Astfel dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin deoarece confera titularului sau trei atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

Astfel cum am aratat anterior din probele administrate în cauza a reiesit faptul ca reclamantul, proprietarul terenului în litigiu din data de 15.03.2007, a fost lipsit de atributele ce decurg din dreptul de proprietate asupra acestuia, cererea de obligare a pârâtelor la plata contravalorii lipsei de folosinta a terenului fiind astfel întemeiata, urmând a fi admisa.

Din raportul de expertiza întocmit în primul ciclu procesual, atât aparatorul reclamantului cât si reprezentantul pârâtelor declarând la termenul de judecata din data de 08.06.2010 ca înteleg sa fie avut în vedere la pronuntarea hotarârii, instanta retine ca lipsa de folosinta a terenului în litigiu a fost evaluata la suma de 1152 lei.

Cu privire la cel de-al treilea capat de cerere instanta retine ca în conformitate cu  decizia de casare nu se poate invoca de catre pârâte o posesie întemeiata pe titlu valabil, în baza unui decret prin care terenul a fost transmis de catre Consiliul Popular pentru o investitie, cât timp, în prezent, pe baza legilor fondului funciar, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlu si el este îndreptatit a beneficia de toate prerogativele de proprietar inclusiv de a primi terenul în starea initiala, neprezentând interes faptul ca pârâta ar fi folosit terenul pentru realizarea unor investitii ce în prezent nu mai exista si fara a face dovada ca la rândul ei s-ar afla în posesia unui titlu, tribunalul concluzionând ca prin aceasta modalitate de solutionare a acestui capat de cerere reclamantului i se încalca prerogativele de proprietar.

Instanta retine astfel ca fiind întemeiat si capatul de cerere prin care reclamantul a  solicitat obligarea pârâtelor sa readuca terenul în starea initiala, urmând a fi admis.

În ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a pârâtelor sa readuca terenul în starea initiala sub sanctiunea obligarii la plata de daune cominatorii (fila 80, dosar nr. 823/318/2009) instanta retine ca pentru aducerea la îndeplinire a obligatiilor de a face Codul de procedura civila a prevazut o procedura speciala în articolele 5802 - 5805, alineatul 5 al articolului 5803 prevazând ca pentru neîndeplinirea obligatiilor de a face sau de a nu face nu se pot acorda daune cominatorii.

Având în vedere cele aratate instanta urmeaza sa admita  în parte actiunea formulata de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtele Y si Z, sa oblige pârâtele sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 2135 mp situat în Bumbesti Jiu, tarlalele 205 si 197, parcelele 34 si 36, sa plateasca reclamantului suma de 1152 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului si sa readuca terenul în litigiu la starea initiala.

Instanta va respinge capatul de cerere privind daunele cominatorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte actiunea formulata de reclamantul X, domiciliat în..........., în contradictoriu cu pârâtele Y, cu sediul în .......si Y, cu sediul în ............

Obliga pârâtele sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 2135 mp situat în Bumbesti Jiu, tarlalele 205 si 197, parcelele 34 si 36.

Obliga pârâtele sa plateasca reclamantului suma de 1152 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului.

Obliga pârâtele sa readuca terenul în litigiu la starea initiala.

Respinge capatul de cerere privind daunele cominatorii.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi 22.06.2010.

PRESEDINTE, GREFIER,

 MIHAELA  SURDOIU IRINA CALUGARU

 Red.S.M./Th.S.M.

5 ex./ 09.07.2010

Domenii speta

Spete similare