Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 424 din 09.02.2009


SENTINŢA CIVILĂ NR. 424

Din  09 februarie 2009

Deliberând asupra cauzei civile de faţă instanţa reţine următoarele:

Prin plângerea introdusă pe rolul instanţei la data 30.10.2008 şi înregistrată sub numărul … petenta ….. a solicitat anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria CC nr. ….din data de 09.10.2008 ca nelegal şi netemeinic şi exonerarea de plata amenzii contravenţionale.

În motivarea plângerii, petenta a arătat în esenţă că un prim motiv de nulitate absolută rezultă din faptul că deşi din descrierea faptei rezultă că s-au reţinut în sarcina petentei două fapte, aceea de a nu deţine şi aceea de a nu folosi diagrama tahograf, sancţiunea a fost aplicată pentru o singură faptă cu nerespectarea disp. art. 10 alin. 1 din OG 2/2001 ce atrage sancţiunea nulităţii absolute a procesului-verbal.

Petenta a mai învederat faptul că un doilea motiv de nulitate absolută vizează stabilirea greşită a subiectului activ al faptei contravenţionale constând în nedeţinerea cartelei tahograf, astfel pentru fapta prev. de art. 9 lit. d din O.G. 37/2007, sancţiunea este aplicabilă numai conducătorului auto, or agentul constatator a sancţionat societatea comercială. Aşadar greşita stabilire a subiectului activ pentru fapta de a nu deţine cartela tahograf atrage sancţiunea nulităţii absolute.

Al treilea motiv de nulitate absolută invocat de către petentă constă în aceea că răspunderea contravenţională nu putea incumba societăţii comerciale atâta timp cât culpa în nedeţinerea de către conducătorul auto a cartelei tahograf nu îi aparţine, angajaţii fiind obligaţi prin fişa postului să utilizeze cartelele tahografice. Petenta a mai precizat faptul că societatea are numai obligaţie legală de a dota autovehiculele cu tahografe, fiecare şofer luându-şi angajamentul şi răspunderea de a-şi procura cartele tahografice care sunt individuale şi nominale.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 10 alin. 1 din OG 2/2001, art. 9 lit. o şi d din OG 37/2007.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei în copie procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria CC nr. 0119604 din data de 09.10.2008 (f. 3).

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar conform dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 raportat la cele ale art. 15 lit. i din Legea nr.146/1997.

Intimata nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare şi nu s-a prezentat la judecată, dar la solicitarea instanţei a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal respectiv: raport nr. 59261/25.11.2008 (f. 14-15), originalul procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria CC nr. 0119604 din data de 09.10.2008 (f. 16), C.D. Traxdata nr. 59281/11.11.2008 (f. 17), copie după raportul pe 24 de ore din memoria tahografului auto B.91. KTS (f. 18), copie după documentaţia tahograf digital Siemens VDO (f. 19-21), certificat specializare în domeniul transporturilor acordat lui … (f. 22), planşe foto (f. 23).

Instanţa, în baza art. 167 Cod procedură civilă, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi proba cu înregistrările video, apreciindu-le concludente, pertinente şi utile soluţionării cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie CC nr. 0119604 încheiat la data de 09.10.2008 de către intimata de Inspectoratul de Poliţie Judeţean …, petenta ….. a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 4500 lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 8 pct. 11 din Ordonanţa Guvernului 37/2007 şi sancţionată conform art. 9 alin. 1 lit. d din acelaşi act normativ.

S-a reţinut în sarcina petentei faptul că în data de 09.10.2008, ora 09.45 conducătorul auto … a condus autoturismul Daf cu nr. de înmatriculare … şi semiremorca cu nr. …. pe DN 22 pe relaţia Mihail Kogălniceanu – ….fără a deţine şi fără a utiliza în aparatul tahograf digital al autoturismului cartela tahograf a conducătorului auto.

Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, instanţa constată următoarele:

Sub aspectul legalităţii procesului-verbal, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Instanţa mai reţine, de asemenea şi împrejurarea că faptei reţinute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică şi a fost legal individualizată, raportat la dispoziţiile art. 8 pct. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 care prevăd faptul că constituie contravenţie conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital fără a utiliza cartela tahografică.

Cu privire la apărarea petentei în sensul că deşi din descrierea faptei rezultă că s-au reţinut în sarcina petentei două fapte, aceea de a nu deţine şi aceea de a nu folosi diagrama tahograf, sancţiunea a fost aplicată pentru o singură faptă cu nerespectarea disp. art. 10 alin. 1 din OG 2/2001, instanţa urmează a o respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit art. 8 pct. 11 din O.G. nr. 37/2007 constituie contravenţie fapta de a conduce un autovehicul dotat cu tahograf digital fără a utiliza cartela tahograf, din analiza textului rezultând faptul că elementul material al contravenţiei constă într-o omisiune, respectiv aceea de a nu utiliza cartela tahograf.

Din contră din analiza textului de lege invocat de către petentă, respectiv art. 8 pct. 17 din O.G. 37/2007 constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) teza a cincea din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind modul de utilizare a tahografului digital atunci când cartela tahografică este defectă sau nu este în posesia conducătorului auto, rezultă faptul că elementul material al acestei fapte constă tot într-o omisiune, respectiv aceea de a nu respecta prevederile Regulamentului Consiliului în situaţia de fapt în care cartela tahografică este defectă sau nu este în posesia conducătorului auto.

Aşadar nu constituie contravenţie fapta de a nu deţine cartelă tahograf, împrejurarea că, cartela tahografică nu este în posesia conducătorului auto fiind doar o circumstanţă de săvârşire a faptei contravenţionale ce constă în nerespectarea prevederilor Regulamentului Consiliului şi nu constituie însuşi elementul material al conţinutului constitutiv al faptei prev. de art. 8 pct. 17 din O.G. 37/2007.

Prin urmare, instanţa reţine că în sarcina petentei s-a reţinut o singură faptă contravenţională, încadrată juridic în disp. art. 8 pct. 11 O.G. 37/2007 şi nu două fapte contravenţionale.

Mai mult, agentul constatator a precizat în cuprinsul raportului nr. 59261/25.11.2008 (f. 14-15) faptul că a utilizat în descrierea faptei contravenţionale şi verbul „a deţine” pentru o mai bună descriere a faptei, menţionarea acestui aspect nefiind deci de natură a crea consecinţe juridice sub aspectul individualităţii faptei contravenţionale.

În concluzie, apărarea petentei în sensul că în sarcina sa s-au reţinut două fapte, este eronată, neîntemeiată, astfel că urmarea juridică invocată, respectiv nerespectarea regimului sancţionator al cumulului aritmetic prev. de art. 10 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 nu există, nefiind aplicabile în speţă dispoziţiile art. 10 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

De asemenea, instanţa constată faptul că art. 10  din O.G. 2/2001 impune ca, în cazul în care agentul constatator descoperă, cu aceeaşi ocazie, faptul că o persoană a comis mai multe contravenţii, care nu au fost constate anterior prin alte acte constatatoare, să încheie un singur proces verbal de contravenţie prin care să constate şi să sancţioneze toate faptele, principala consecinţă fiind aceea că se va aplica un regim sancţionator special prevăzut de art. 10 din O.G. 2/2001 şi anume sistemul cumulului aritmetic, cu o limită superioară a sancţiunii aplicabile. Se impune individualizarea sancţiunii aplicate fiecărei contravenţii în parte pentru a da posibilitatea instanţei de a verifica dacă cumulul aplicat a fost în mod corect reţinut şi dacă s-a aplicat o sancţiune corespunzătoare, legal individualizată fiecăreia dintre faptele contravenţionale.

Aşadar, invocarea nulităţii absolute a procesului verbal motivat de nerespectarea prevederilor art.  10  din O.G. 2/2001 are ca situaţie premisă reţinerea mai multor încadrări juridice şi aplicarea unei singure sancţiuni şi nici într-un caz situaţia descrierii mai multor fapte contravenţionale şi reţinerea unei singure încadrări juridice, întrucât în acest din urmă caz, contravenientul nu a suferit nici vătămare, omisiunea reţinerii mai multor fapte contravenţionale profitându-i.

Pentru aceste motive, instanţa reţine că faptei reţinute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică şi a fost legal individualizată, raportat la dispoziţiile art. 8 pct. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 care prevăd faptul că constituie contravenţie conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital fără a utiliza cartela tahografică.

Cu privire la apărarea petentei în sensul că s-a procedat la o greşită stabilire a subiectului activ al faptei contravenţionale, răspunderea revenind în totalitate şoferului iar nu societăţii petente, instanţa urmează a o respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Instanţa reţine că potrivit art. 9 alin. 1 lit. d din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007, contravenţiile prevăzute de art. 8 pct. 10, 11, 15 se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 5.000 lei aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier sau conducătorului auto, după caz.

Potrivit art. 8 pct. 10 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 constituie contravenţie conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fără a utiliza diagrame tahograf, respectiv nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4) lit. a) teza a treia, din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea, de către un conducător auto, a unei cartele tahografice eliberate altei persoane.

Din analiza celor trei texte de lege avute în vedere de către legiuitor, rezultă faptul că toate cele trei ipoteze vizează contravenţii săvârşite de către conducătorul auto, sancţiunea putând fi aplicată de către organul constatator oricăreia dintre cele două persoane menţionate în textul de lege: întreprinderii/operatorului de transport rutier sau conducătorului auto.

Prin urmare, oricare dintre aceste două persoane menţionate de dispoziţia legală pot fi subiecţi activi ai contravenţiei şi pot fi sancţionate în mod legal de către agentul constatator.

Mai mult, agentul constatator, în raportul din data de 25.11.2008, a motivat aplicarea sancţiunii societăţii şi nu conducătorului auto, arătând faptul că petenta cu bună ştiinţă i-a încredinţat autovehiculul acestui conducător auto cu toate că nu deţinea cartelă tahografică. S-a mai arătat faptul că chiar dacă obligaţia de a-şi procura cartela tahografică revine conducătorului auto, operatorul de transport are obligaţia de a verifica şi stoca toată activitatea conducătorului auto la sediul societăţii precum şi de a nu permite conducerea unui astfel de vehicul dotat cu tahograf digital, fără cartelă tahografică în slotul conducătorului auto.

Aşadar instanţa reţine faptul că petenta ….. trebuia să depună diligenţe în sensul verificării conducătorilor auto şi sub aspectul utilizării conform prevederilor legale a cartelelor tahograf ce le-au fost înmânate, obligaţie pe care petenta trebuia să o îndeplinească faţă de fiecare conducător în parte, şi nu numai izolat.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, din probele administrate în cauză, instanţa apreciază că situaţia de fapt reţinută în procesul verbal atacat corespunde realităţii.

Astfel, din raportul zilnic de activitate (existent în memoria tahografului) printat pe data de 09.10.2008, pe ultimele 24 de ore (f. 18), pe care nu este înscris numele conducătorului auto şi care în partea de jos afişează ultimele 5 evenimente, respectiv conducerea fără card, reiese că nu s-a introdus în tahograf cartela pentru data de 09.10.2008, ora 06,37, ora 06,30, ora 05,28, ora 05,14, ora 05, 10.

Înregistrarea video (C.D. Traxdata nr. 59281/11.11.2008 aflat la fila 17), susţin situaţia de fapt reţinută prin procesul verbal de contravenţie. 

Prin urmare, întrucât petenta nu a reuşit să răstoarne prezumţia de veridicitate instituită de lege în favoarea actului sancţionator, şi neexistând alte elemente care să formeze convingerea instanţei că procesul verbal atacat ar fi netemeinic sau nelegal,  urmează să menţină procesul-verbal ca legal şi temeinic.

Cu privire la individualizarea sancţiunii, instanţa are în vedere că aceasta respectă exigenţele art. 5 alin. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, sancţiunea stabilită fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. Mai mult, agentul constatator a aplicat o amendă contravenţională în cuantumul minim permis de lege, limitele sancţiunii fiind între 4.500 lei şi 5.000 lei.

Având în vedere toate aceste considerente instanţa va respinge plângerea formulată de petentă, împotriva procesului verbal seria CC nr. 0119604 din data de 09 octombrie 2008, ca neîntemeiată.