Pretenţii

Sentinţă civilă 41/2014 din 14.01.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă Nr. 41/2014

Şedinţa publică de la 14 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE L.M.P.

Grefier E.I.

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamantul P.A.G., domiciliat în comuna Ţ., sat F., judeţul G., în contradictoriu cu pârâţii T.M.M. şi P.N.E., ambii domiciliaţi în comuna Ţ., judeţul G., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul, personal şi asistat de avocat Miţaru Marian, şi pârâţii T.M.M. şi P.N.E., personal; au răspuns şi martorii P.C.C. şi M.I..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că la dosarul cauzei a fost înaintat procesul-verbal de îndeplinire a mandatului de aducere pentru martorul P.C.C., după care;

Instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 319 şi art. 321 Cod procedură civilă, a procedat la audierea martorilor P.C.C. şi M.I., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Avocat M.M. pentru reclamant  a precizat că nu formulează alte cereri.

Pârâţii au precizat că nu formulează alte cereri.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, constatând terminată cercetarea judecătorească şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul pe fond.

Avocat M.M. pentru petent a solicitat admiterea acţiunii cum a fost formulată şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 9000 de lei reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat reclamantului în urma loviturilor vătămătoare primite de la pârâţi; fără cheltuieli de judecată.

Pârâtul T.M.M. a solicitat respingerea acţiunii.

Pârâtul  P.N.E. a solicitat respingerea acţiunii.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată :

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T-C., la data de 05.08.2013, sub nr…/317/2013, reclamantul P.A.G. i-a chemat în judecată pe pârâţii T.M.M.şi P.N.E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 9.000 lei, reprezentând echivalentul prejudiciului  ce i-a fost cauzat de pârâţi în urma loviturilor vătămătoare primite de la aceştia, din care câte 1.500 lei de fiecare pârât reprezentând contravaloarea deplasărilor sale la spital, medicamentelor şi a altor cheltuieli efectuate din cauza incidentului provocat de pârâţi şi câte 3.000 lei de fiecare  pârât reprezentând daune morale. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfăşurarea prezentului litigiu.

În motivare, reclamantul a arătat că în noaptea de 08.12.2012, în timp ce se afla la discoteca din satul F., a fost lovit de numiţii T.M. şi P.N.E. şi alte persoane pe care le-a indicat în plângerea penală pe care a formulat-o, deşi procurorul de caz  a concluzionat că doar aceste două persoane au fost cele care i-au aplicat lovituri. A susţinut reclamantul că prin această faptă pârâţii i-au provocat leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 8-9 zile, conform CML nr.2187/10.12.2012 completat de serviciul de medicină legală la data de 21.12.2012.

A mai învederat reclamantul că pârâţii i-au adus atingeri morale şi materiale, aceştia lovindu-l în repetate rânduri în faţa prietenilor săi, neavând nici un respect faţă de el şi nici faţă  de cei din jur, existând posibilitatea ca pârâţii să continue pe viitor cu asemenea fapte care pot  aduce atingeri mult mai grave, atât materiale, cât şi morale, persoanelor din societatea în care  trăiesc.

Sub aspectul probaţiunii, reclamantul a arătat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv certificatul medico-legal eliberat de SMLG nr.2187/10/12/2012 şi declaraţiile  martorilor din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria T-C. nr.3658/P/2012, şi de proba cu martori. A solicitat, de asemenea, ataşarea dosarului penal nr.3658/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T-C., privind pe T.M.M. şi P.N.E..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.1349 şi 1357 noul cod civil.

La cererea de chemare în judecată a fost ataşată copia cărţii de identitate a reclamantului (fila 4).

În urma verificării cererii de chemare în judecată, conform disp. art.200 alin.1 C.pr.civ., reclamantului i-au fost comunicate în scris lipsurile cererii de chemare în judecată, lipsuri ce au fost complinite în data de 05.09.2013.

Prin nota de complinire (fila 9) reclamantul a indicat numele şi domiciliile martorilor propuşi în dovedire, ataşând, în copie, următoarele înscrisuri: certificatul medico-legal nr.2187/10.12.2012 emis de Serviciul de Medicină Legală G., adresa de înaintare nr.3658/P/2012 din data de 14.05.2013 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria T-C., ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni  administrative nr.3658/P/2012 din data de 14.05.2012 (filele 10-14).

Cererea de chemare în judecată şi înscrisurile doveditoare au fost comunicate pârâţilor, cu menţiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 zile, sub sancţiunea prevăzută de art.208 C.pr.civ.

Pârâţii nu au formulat în termen legal întâmpinare, drept pentru care, prin rezoluţia preşedintelui de complet din data de 11.10.2013 (fila 20), a fost fixat primul termen de judecată la data de 12.11.2013, pentru când s-a dispus citarea părţilor.

Prin încheierea de şedinţă din data de 26.11.2013 (fila 32), instanţa a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială şi proba cu adresa către Parchetul de pe lângă Judecătoria T-C., a limitat numărul martorilor încuviinţaţi reclamantului la doi, respectiv P.C.C. şi M.I., a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria T-C. pentru a înainta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul penal nr. 3658/P/2012 privind pe T.M.E. şi P.N.E., a constatat decăzuţi pârâţii din dreptul de a solicita proba cu martori.

Cu adresa nr.3658/P/2012/03.12.2013 (fila 34) Parchetul de pe lângă Judecătoria T-C. a înaintat, în copie, dosarul de urmărire penală nr.3658/P/2012.

Martorii încuviinţaţi reclamantului, M.I. şi P.C.C., au fost audiaţi în şedinţa publică din data de 14.01.2014, depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 44-47).

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Din motivarea de fapt şi de drept a cererii de chemare în judecată, rezultă că instanţa a fost investită cu soluţionarea unei acţiuni în angajarea răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie, respectiv în obligarea pârâţilor T.M.M. şi P.N.E. la repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită.

Pe cale de consecinţă, instanţa va avea în vedere disp. art.1357 Cod civil din 2009 (aplicabil în speţă prin raportare la data săvârşirii pretinsului fapt ilicit – 08.12.2012), potrivit cărora „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.

Se reţine, de asemenea, că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu, existenta vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul. Se constată că fapta ilicită reprezintă acţiunea sau inacţiunea a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane, prejudiciul constă în rezultatul negativ, efectul negativ suferit de o persoană, ca urmare a faptei licite, care trebuie să se afle în legătură de cauzalitate cu fapta ilicită, în sensul că acest efect negativ trebuie să fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite, iar vinovăţia reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale si constă in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite faţă de aceasta si rezultatul socialmente periculos.

Potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existenţa elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului, deoarece ea este aceea care reclamă ceva în faţa justiţiei (art.249 C.pr.civ). Aşadar, victima prejudiciului va trebui să facă dovada atât a prejudiciului, cât şi a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între faptă ilicită şi prejudiciu şi a vinovăţiei, dovadă care va putea fi făcută cu orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori.

În speţă, reclamantul este chemat să dovedească faptul că pârâţii T.M.M. şi P.N.E. l-au lovit, că această faptă a fost săvârşită de către pârâţi cu vinovăţie, că prin această faptă i-a fost cauzat un prejudiciu material şi moral, precum şi legătura dintre faptă şi prejudiciu.

Sub aspectul faptei ilicite, instanţa reţine că, din susţinerile reclamantului şi probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile state în dosarul de urmărire penală nr.3658/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T-C. şi depoziţiile martorilor audiaţi de instanţă, M.I. şi P.C.C. (filele 44-47), rezultă că în noaptea de 07/08.12.2012, în jurul orelor 01.00 – 01.30, la momentul plecării de la discoteca din satul F., Ţ., reclamantul P.A.G., aflându-se în stare de ebrietate, a lovit cu piciorul în autoturismul în care se aflau pârâţii T.M.M. şi P.N.E., motiv pentru care aceştia din urmă au coborât din autoturism şi l-au lovit pe reclamant, în mod repetat, cu pumnii şi picioarele, până în momentul în care acesta a căzut la pământ, ulterior fiind transportat de către numitul P.C.C. şi o altă persoană din sat la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Din certificatul medico-legal nr.2187/10.12.2012, completat în data de 21.12.2012, emis de Serviciul de Medicină Legală G. (fila 10 dosarul cauzei), instanţa reţine că reclamantul P.A.G. a suferit anumite leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, leziuni ce s-au stabilit că pot data din data de 08.12.2012, iar pentru vindecarea acestor leziunii au fost necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale. S-a făcut menţiunea în cuprinsul certificatului medico-legal că din biletul de ieşire din Spitalul F., D., rezultă că reclamantul P.A.G. a fost internat cu FOC nr.7531, în secţia Neurologie, în perioada 11.12-18.12.2012, cu diagnosticul sindrom vertiginos remis, sindrom cefalalgic remis, traumatism cranio-cerebral acut închis în urmă cu trei zile, internându-se pentru vertij, tulburări de echilibru, cefalee predominant frontală.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine că prin fapta săvârşită in data de 08.12.2012 pârâţii T.M.M. şi P.N.E. au săvârşit o faptă ilicită in sensul de acţiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, au adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizică al reclamantului P.A.G..

Prejudiciul produs reclamantului reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atestă faptul ca a fost atins dreptul reclamantului la integritate fizică, iar în urma faptei ilicite săvârşite de către pârâţi, reclamantul a avut nevoie de spitalizare şi de 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate instanţa reţine ca există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită de pârâţi si prejudiciul suferit de reclamant, in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorilor faptei ilicite.

De asemenea, instanţa apreciază ca întrunită şi condiţia vinovăţiei pârâţilor T.M.M. şi P.N.E. în săvârşirea faptei ilicite, în sensul legii civile, în care răspunderea civilă delictuală este angajată pentru culpa levissima, cea mai uşoară culpă.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii civile delictuale instanţa urmează sa aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de reclamant.

Din această perspectivă, instanţa are în vedere caracterul cert cerut prejudiciului, care presupune că prejudiciul trebuie să fie sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare.

Cu privire la daunele materiale solicitate, instanţa urmează să cenzureze cuantumul acestora la suma de 60 de lei, reprezentând contravaloare transport, reţinând că prin depoziţiile martorilor M.I. şi P.C.C. (filele 46-47) reclamantul a făcut dovada faptului că, din cauza agresiunii pârâţilor, a fost transportat în chiar noaptea agresiunii la spitalul din F. şi apoi la spitalul din Craiova pentru a i se acorda îngrijiri medicale, transportul fiindu-i asigurat contracost de numitul Vitu Ilie, căruia i-a achitat suma de 60 lei.

Reţine instanţa că reclamantul nu a dovedit efectuarea de alte cheltuieli ca urmare a faptei ilicite a pârâţilor, descrise în cererea de chemare în judecată ca fiind cheltuieli de deplasare, cheltuieli cu medicamente şi alte cheltuieli, probele administrate în cauză, respectiv depoziţiile martorilor audiaţi de instanţă, nefiind concludente în acest sens. Astfel, martorul M.I. a declarat că de la reclamant cunoaşte faptul că a făcut diferite cheltuieli ocazionate de spitalizare şi transporturi, sumă totală pe care reclamantul i-a indicat-o ca fiind de 10 milioane lei vechi, iar martorul P.C.C. a declarat că reclamantul i-a spus că a suportat cheltuieli ocazionate de spitalizare, contravaloare zile pierdute la facultate, contravaloare drumuri făcute la T-J pentru a-şi scoate certificat medico-legal, dar nu cunoaşte despre ce sume este vorba, întrucât reclamantul nu i-a spus acest lucru. Este evident că nu se poate aprecia, în lipsa unor probe edificatoare, asupra eventualelor cheltuieli suplimentare de transport, medicamente, hrană, etc., reclamantul urmând să suporte consecinţele nedovedirii celor pretinse, prin prisma idem est non esse et non probari.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de reclamant.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice, demnităţii şi imaginii unei persoane presupune o apreciere subiectivă din partea judecătorului care, însă, trebuie sa aibă in vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel încât sa nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Instanţa constată ca suma pretinsă de reclamant de 6000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporţionată si nerezonabilă in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de reclamant in urma faptei săvârşite de pârâţi.

Faţă de toate cele ce preced, statuând in echitate, in lipsa unor criterii legale, instanţa apreciază ca suma de 1600 de lei este o suma rezonabilă, proporţională cu prejudiciul suferit, si suficientă pentru repararea prejudiciului încercat de reclamant, si anume suferinţele fizice pentru a căror vindecare au fost nevoie de 8-9 zile de îngrijiri medicale. In aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate reclamantului prin fapta pârâţilor.

Având in vedere cele de mai sus, instanţa, în temeiul art. 1357 şi art.1382 C. civil, va admite în parte acţiunea şi va obliga pârâţii T.M.M. şi P.N.E. la plata, în solidar, către reclamantul P.A.G. a sumei de 1660 lei, reprezentând despăgubiri civile, din care: suma de 60 lei reprezintă daune materiale şi suma de 1600 lei reprezintă daune morale.

Soluţia obligării în solidar a celor doi pârâţi faţă de reclamant este susţinută prin dispoziţiile art.1382 C.civ., potrivit cărora „cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat”.

Având în vedere manifestarea procesuală de voinţă a reclamantului asistat de apărător la termenul de judecată din data de 14.01.2014 şi disp. art.453 C.pr.civ., instanţa va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul P.A.G., CNP …………., domiciliat în comuna Ţ., sat F., judeţul G., în contradictoriu cu pârâţii T.M.M., CNP …………, şi P.N.E., CNP ………, ambii domiciliaţi în comuna Ţ., judeţul G..

Obligă pârâţii T.M.M. şi P.N.E. la plata, în solidar, către reclamantul P.A.G. a sumei de 1660 lei, reprezentând despăgubiri civile, din care: suma de 60 lei reprezintă daune materiale şi suma de 1600 lei reprezintă daune morale.

Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 14.01.2014.

Preşedinte,

L.M.P.

Grefier,

E.I.