Contraventii

SENTINŢA CIVILĂ NR.570

Şedinţa publică de la 16 Februarie 2009

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.10.2008 sub dosar nr.5146/327/2008, petenta _, în contradictoriu cu intimatul _, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea procesului-verbal de contravenţie seria H nr.0019801/15.10.2008.

În fapt, petenta a învederat că în urma unui control de rutină a inspectorilor Gărzii Financiare Tulcea, a fost sancţionată cu 5000 lei amendă, deoarece ar fi făcut o plată în numerar către un transportator internaţional rutier peste plafonul prevăzut de O.G. nr.15/1996.

Se arată că potrivit H.G. nr. 2185/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare în anexa ce însoţeşte aceste norme la punctul 13 se prevede expres că „Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută nu intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei.”, încălcându-se astfel de către funcţionarii Gărzii Financiare Tulcea legislaţia în vigoare.

De asemenea, petenta arată că prin Regulamentul nr.4/2005 privind regimul valutar, în anexa 2, la punctul f), se prevede că „persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni nemijlocite ce decurg din organizarea şi/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul internaţional de mărfuri şi de persoane şi turismul internaţional” pot efectua operaţiuni în valută pentru serviciile prevăzute mai sus în regulament, aşa cum a efectuat şi petenta cu transportatorul internaţional rutier, rezident în Ungaria.

În drept petenta şi-a întemeiat plângerea pe dispoziţiile O.G. nr.2/2001.

În conformitate cu dispoziţiile art.36 din OG nr.2/2001 şi art.15 lit. i) din Legea nr.146/1997 plângerea contravenţională este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În dovedirea plângerii petenta a depus la dosar următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenţie seria H nr.0019801/15.10.2008 (f.4); factura fiscală nr.2008/A0398 emisă de transportatorul internaţional (f.5); traducerea legalizată a facturii fiscale nr.2008/A0398 emisă de transportatorul internaţional (f.28).

La data de 04.12.2008 intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenţionale ca nefondată, precum şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie contestat, ca fiind temeinic şi legal.

În fapt, intimata a învederat că, în urma unui control operativ efectuat asupra documentelor contabile ale petentei în data de 15.10.2008 comisarii Gărzii Financiare Tulcea au constatat că în data de 05.09.2008 a fost făcută o plată către o persoană juridică în valoare de 7000,50 lei, aferentă facturii fiscale nr.A0398/03.09.2008.

Întrucât societatea a efectuat o plată către o persoană juridică peste plafonul impus de O.G. nr.15/1996, a fost sancţionată cu o sancţiunea minimă prevăzută de art.6 alin 2 din acelaşi act normativ.

Se arată că H.G. nr. 2185/2004, la care face trimitere petenta în cerere nu este incident în cauză motivat de faptul că în cauză petenta a făcut o plată în cuantum de 7000,50 lei, moneda naţională. De asemenea, se arată că conform  prevederile art.3 alin.1 şi 2 din Legea nr.82/1991 pentru evidenţa plăţilor în numerar efectuate în valută societatea trebuia să întocmească registru de casa în valută, în care să se înregistreze plata în moneda Euro la data de 03.09.2008.

În nota explicativă nr.732/15.10.2008 administratorul societăţii recunoaşte că nu cunoaşte prevederile legale cu privire la plafonul de plată către persoanele juridice.

De asemenea, se arată că în registrul de casă în lei întocmit de către _ plata este menţionată ca fiind făcută în data de 05.09.2008.

În drept, intimata a invocat dispoziţiile art.115-118 Cod procedură civilă, OG nr.2/2001 şi O.G. nr.15/1996.

În dovedirea plângerii intimata a depus la dosar nota explicativă nr.732/15.10.2008.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria seria H nr.0019801 din data de 15.10.2008 petenta _ a fost sancţionată cu amendă contraveţională în sumă de 5000 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art.6 alin.2 din O.G. nr.15/1996.

În fapt, în urma unui control operativ efectuat asupra documentelor contabile ale petentei în data de 15.10.2008, comisarii Gărzii Financiare Tulcea au constatat că în data de 05.09.2008 a fost făcută o plată către o persoană juridică în valoare de 7000,50 lei (1950 Euro), aferentă facturii fiscale nr.A0398/03.09.2008, depăşindu-se astfel plafonul de plăţi de 5000 lei către o singură persoană juridică, aşa cum se prevede de O.G. nr.15/1996.

Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanţa analizează legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii aplicate.

Sub aspectul legalităţii, în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal de contravenţie, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal nu corespunde realităţii.

Potrivit art.6 alin 1 din O.G. nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare „Încasările zilnice în numerar pentru fiecare casierie de la o persoană juridică nu pot depăşi plafonul stabilit la art. 5 alin. 2 lit. c).” respectiv, plăţile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei.

Iar potrivit H.G. nr. 2185/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare în anexa ce însoţeşte aceste norme la punctul 13 se prevede expres că „Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută nu intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei.”.

De asemenea, art. 2 a Regulamentului nr.4/2005 privind regimul valutar prevede că „Operaţiunile valutare curente şi de capital, aşa cum sunt prevăzute în Nomenclator, se efectuează în mod liber între rezidenţi şi nerezidenţi, în valută şi în moneda naţională (leu).”

Instanţa reţine că nu are relevanţă faptul că factura a fost emisă în data de 03.09.2009, iar plata s-a făcut în data de 05.09.2009, deoarece ceea ce se urmăreşte este faptul dacă plata s-a efectuat în lei sau în euro.

Astfel, deşi factura a fost emisă în data de 03.09.2008, rezultă că plata s-a făcut în data de 05.09.2009, bonul de casă arată că contestatoarea a schimbat lei în moneda euro la aceasta din urmă dată, astfel ulterior emiterii facturii şi de asemenea această operaţiune a fost înscrisă în registrul de casă lei în această dată, aspect reţinut şi de intimată.

Nu se reţine concluzia la care a ajuns intimată în sensul că la data de 03.09.2008 contestatoarea a efectuat către o altă persoană juridică, o plată depăşind plafonul prevăzut de OG 15/1996, aceasta fiind evidenţiată şi în registrul de casă în lei, deoarece intimata prin procesul verbal pe care l-a întocmit a reţinut că în data de 05.09.2008 a fost făcută o plată către o persoană juridică în valoare de 7000,50 lei (1950 Euro). Rezultă că este vorba de o singură plată, către o persoană juridică, respectiv, Trans Pit Es Tom KFT Ungaria.

Este adevărat că petenta pentru evidenţa plăţilor în numerar efectuate în valută avea obligaţia de a întocmi registrul de casă în valută în care să se înregistreze plata în euro, potrivit art.3 alin.2 din Legea 82/1991 care prevede că „Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.”

Cu privire la susţinerea intimatei că documentul prezentat de către petentă ca fiind „registru de casa în valută” (f.18) a fost întocmit ulterior controlului, instanţa reţine că intimata nu a făcut această dovadă. Din toate susţinerile intimatei nu rezultă că aceasta ar fi cerut să i se prezinte acest registru, iar faptul că registrul prezentat este completat fără a fi în conformitate OMF nr.1850/2004, nu dovedeşte faptul că acesta nu exista la aceea dată, că a fost întocmit ulterior.

Instanţa reţine faptul că din probele administrate nu rezultă, cu certitudine faptul că petenta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia legală, mai mult creându-se premisele unei situaţii de fapt contrare celei reţinute prin procesul verbal de contravenţie. Astfel, instanţa apreciază că se aplică regula „in dubio pro reo” respectiv orice îndoială îi va profita petentei în sensul că se va considera că „registru de casa în valută” exista la momentul controlului.

În concluzie, instanţa constată că în mod greşit agentul constatator a procedat la sancţionarea petentei, motivat de faptul că plata respectivă a fost evidenţiată în registrul de casă în lei, fără a-i fi solicitat şi registrul de casă în valută pentru a se putea verifica dacă societatea ţinea contabilitatea operaţiunilor atât în moneda naţională, cât şi în valută, aplicând prezumţia că daca nu i-a fost prezentat acest registru, nu există.

Astfel, instanţa constată că în cauză sunt aplicabile prevederile pct.13 din H.G. nr. 2185/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa va admite plângerea contravenţională, apreciind-o ca fiind întemeiată, urmând a dispune anularea procesului-verbal de contravenţie seria H nr.0019801 din data de 15.10.2008.

Domenii speta

Spete similare