Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 1149/2014 din 29.01.2014


SENTINŢA CIVILĂ NR. 1149/2014

Şedinţa publică de la 29 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……..

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent …….. şi pe intimat …….., având ca obiect plângere contravenţională.

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în şedinţa publică din 15.01.2014, când părţile prezente au pus concluzii în fond, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea la data de 22.01.2014, când instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea la data de 29.01.2014 dată la care s-a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele :

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.07.2013 sub număr de dosar 12954/271/2013 petenţii …….., în contradictoriu cu intimatul ……….. a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria ……/04.07.2013, obligarea intimatei la restituirea materialului lemnos confiscat şi restituirea sumei de 1.000 lei achitate cu titlu de amendă.

În motivarea plângerii contravenţionale, petentul a arătat că la momentul controlului efectuat de intimată, nu s-a avut în vedere faptul că există un număr de două avize secundare, respectiv avizul de însoţire secundar nr. 3.35/03.07.2013 şi avizul de însoţire secundar nr. ….36/03.07.2013. Astfel, arată petentul la un calcul simplu, realizând suma cantităţilor de material lemnos ce figurează în cele două avize de însoţire se poate constata faptul că acesta este de 38,05 mc, documentele însoţitoare acoperind cantitatea de material lemnos transportat.

De asemenea, petentul arată că din analiza documentelor însoţitoare reies faptul că în cuprinsul acestora sunt evidenţiate în mod lizibil şi lipsit de echivoc, documentul de provenienţă a materialului lemnos, datele expeditorului şi datele mijlocului de transport.

În concluzie petentul arată că fapta nu există, motiv pentru care se impun invalidarea totală a actului atacat şi înlăturarea sancţiunii avertismentului, respectiv a amenzii şi a măsurii complementare a confiscării.

În drept, petentul a invocat prevederile Legii nr.171/2010 şi OG 2/2001.

În probaţiune, petentul a depus la dosarul cauzei, procesul verbal de contravenţie contestat(f.8), fişă cubaj material lemnos(f.9), aviz de însoţire secundar nr. ..07.2013(f.10), aviz de însoţire secundar nr. ….07.2013(f.11).

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivarea plângerii intimatul arată că la momentul controlului efectuat de agenţii constatatori, petentul  …… a prezentat pentru cheresteaua de răşinoase transportată, doar avizul de  însoţire secundar nr.3……..5/03.07.2013, respectiv exemplarul numărul 1 al avizului, aviz care nu avea înscrisă data emiterii, provenienţa legală a materialului lemnos şi nici datele expeditorului şi mijlocului de transport.

În continuare intimatul arată că deşi petentul a depus în probaţiune avizul de însoţire secundar nr. …./03.07.2013, exemplarul nr.2,  care este completat la toate rubricile, inclusiv la rubricile care nu erau completate şi pe exemplarul 1, un astfel de aviz nu are forţă probantă. În acest sens,  petentul arată că potrivit dispoziţiilor art.4 alin 2 şi alin 4 din Normele prevăzute de Anexa la HG nr.996/2008 „documentul de însoţire pentru cherestele este avizul de însoţire secundar”, „originalul avizelor de însoţire prevăzute la alin. (1) şi (2) - exemplarul 1 - însoţeşte obligatoriu transportul materialelor lemnoase, respectiv al cherestelelor”.

De asemenea intimatul arată că avizul de însoţire secundar nr. …../03.07.2013, depus în probaţiune de petent, nu a însoţit transportul de cherestea şi nici nu a fost prezentat agenţilor constatatori la data controlului. Mai mult, intimatul arată că la baza CMR-ului nr. …….885/03.07.2013 emis de petentă pentru a însoţi cheresteaua transportată, este înscris doar avizul de însoţire nr…… şi cantitatea de 28,98 mc cherestea răşinoase.

În drept, intimata invocă prevederile art. 19 alin 1, lit.d şi n, art. 19 alin 1 lit.a, art.21 lit.d, art.23 din Legea mr.171/2010, Legea nr.46/2008, HG nr.996/2008.

În probaţiune intimata a depus la dosarul cauzei, procesul verbal de contravenţie seria CCS nr..921/04.07.2013(f.19-20), proces verbal de custodie a bunurilor(f.25), avizele de însoţire secundare(f.21-22), CMR-ul nr. 0……885/03.07.2013(f.23).

Instanţa administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul ….(f.34).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 de lei potrivit art. 19 din OG 80/2013.

Fiind învestită, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei proceselor-verbale, instanţa constată următoarele:

La data de 04.07.2013 a fost întocmit de către  o echipă de agenţi din cadrul ………. procesul-verbal de contravenţie seria …….04.07.2013(f.19-20) prin care numitul …….. a fost sancţionat cu amenda contravenţională în cuantum de 2000 lei, reţinându-se în sarcina sa faptul că la aceeaşi dată a transportat cantitatea de 38,13 mc cherestea răşinoase cu autotrenul cu numărul de înmatriculare B-31-FAO şi B-….., care nu corespunde cantitativ cu înscrisul din avizul de însoţire seria AS nr. ……07.2013 care nu are înscrisă provenienţa materialului lemnos şi nici datele expeditorului.

Fapta contravenţională a fost încadrată în dispoziţiile art. 19 alin1 din Legea nr. 171/2010 potrivit cărora „constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză fapta de a transporta materiale lemnoase cu aviz de însoţire care nu are înscrisă provenienţa legală a acestora sau fapta de a transporta materiale lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ ori din punctul de vedere al speciei cu datele înscrise în avizul de însoţire”.

Prin acelaşi proces verbal de contravenţie  petenta S.C …….. a fost sancţionată cu avertisment reţinându-se în sarcina sa faptul că a expediat materiale lemnoase fără provenienţă legală şi s-a dispus confiscarea cantităţii de 38,13 mc cherestea răşinoase.

Fapta contravenţională a fost încadrată în dispoziţiile art. 19 alin 1 Legea nr. 171/2010 potrivit cărora„constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză fapta de a expedia sau de a transporta  materiale lemnoase fără provenienţă legală”.

Analizând actul de sancţionare sub aspectul legalităţii sale, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la menţiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Astfel, procesul verbal de contravenţie cuprinde toate menţiunile cu privire la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

De asemenea, instanţa reţine că faptei, astfel cum a fost reţinută prin procesul – verbal de contravenţie, i s-a dat o corectă încadrare juridică.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine, cu titlu general,  că agenţii constatatori în cuprinsul  procesului-verbal au reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt, fiind întocmit pe baza constatărilor personale ale acestora , în urma controlului efectuat potrivit competenţelor legal, Or în atare condiţii,  aşa cum susţine şi intimatei I………. acesta beneficiază  de prezumţia de legalitate – actul a fost emis cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege – şi de prezumţia de veridicitate – actul reflectă, în mod real, ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumţii care, deşi nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât şi de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumţii legale, în sensul pe care instanţa europeană îl dă acestei noţiuni. În acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, în privinţa prezumţiilor şi a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depăşească în folosirea lor în materie penală, instanţa consideră că una din limitele până la care poate să acţioneze prezumţia de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situaţia în care fapta este constatată personal-ipoteza care se verifica in cauza de fata– procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumţia de temeinicie, astfel încât va reveni petentei sarcina de a proba netemeinicia .

a.  În ceea ce priveşte fapta petentului ………, instanţa reţine că petentul nu a formulat obiecţiuni cu prilejul întocmirii procesului verbal de contravenţie, semnându-l fără rezerve, cu menţiunea „confirm cele constatate”, fapt a cărui semnificaţia nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la menţiunile consemnate şi sancţiunea aplicată de către agentul constatator. Este evident că semnarea procesului verbal de contravenţie în atare mod nu conferă o prezumţie irefragabilă de recunoaştere a faptei, însă persoana sancţionată contravenţional are obligaţia de a justifica atitudinea substanţial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului verbal, în condiţiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia şi aducerii la cunoştinţă a faptei imputate de către agentul constatator. În lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că persoana sancţionată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecţiuni, simpla negarea a situaţiei de fapt în astfel de condiţii nu poate conduce la înlăturarea prezumţiei de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat. Faptul că, aşa cum declară martorul(f.34), şoferul era o persoană tânără, nu este de natură să ducă la concluzia că şoferul s-a aflat în eroare în  momentul în care a semnat procesul verbal de contravenţie.

De asemenea, aşa cum reiese din exemplarul nr.1 al avizului depus la dosar de către intimată( legalizat de către notarul public) la momentul controlului petentul nu avea înscrisă pe avizul de însoţire secundar seria AS nr. ……...07.2013 provenienţa legală a materialului lemnos.

Chiar dacă petentul a depus ulterior, la dosar,  exemplarul nr.2 al avizului secundar AS nr. …..07.2013, care avea înscrisă provenienţa legală, un astfel de înscris nu este în măsură să înlăture caracterul ilicit al faptei deoarece potrivit art.  art.4 alin 2 şi alin 4 din Normele prevăzute de Anexa la HG nr.996/2008 „documentul de însoţire pentru cherestele este avizul de însoţire secundar”, „originalul avizelor de însoţire prevăzute la alin. (1) şi (2) - exemplarul 1 - însoţeşte obligatoriu transportul materialelor lemnoase, respectiv al cherestelelor”.

Astfel, potrivit legii singurul document care poate face dovada provenienţei legale a materialului lemnos, este exemplarul nr. 1 al avizului de însoţire, adică originalul acestora, o astfel de prevedere având scopul de a împiedica posibilitatea efectuării mai multor transporturi pe baza aceluiaşi aviz de însoţire, prin această exigenţă realizându-se în acelaşi timp şi  monitorizarea eficientă a circulaţiei materialului lemnos.

Mai mult, având în vedere si prevederile art. 8 alin 2 teza a II-a potrivit cărora pe exemplarul nr.1 se vor aplica elementele de securizare, reiese cu evidenţă că, în ochii legiuitorului, exemplarul nr. 1 este singurul care poate face dovada provenienţei materialului lemnos.

Cu privire la fapta de a transporta material lemnos care nu corespunde din punct de vedere cantitativ se reţine, de asemenea, că cantitatea de material lemnos transportată nu era identică cu cea înscrisă pe avizul de însoţire, respectiv pe avizul de însoţire secundar AS nr. …..07.2013- exemplarul nr.1 – este înscrisă cantitatea de 28,98 mc, iar  cantitatea efectiv transportată era de 38,13 mc. Chiar dacă petentul a depus, ulterior, la dosarul cauzei şi un alt aviz de însoţire secundar, respectiv avizul nr. ../03.07.2013, un astfel de aviz nu poate face dovada cantităţii de material lemnos transportat, deoarece este exemplarul nr. 2 al avizului şi nu exemplarul nr.1. Mai mult în CMR s-a făcut menţiune numai despre avizul de însoţire AS nr. 3….5/03.07.2013, ceea ce confirmă că la momentul efectuării transportului nu mai exista un alt aviz de însoţire, fiind evident că acesta a fost întocmit pro causa.

Susţinerea petentului, confirmată şi de martor (f.34) potrivit căreia a fost nevoie să întocmească două avize deoarece menţiunile din aviz nu încăpeau pe unul singur este neîntemeiată.  În aceste sens, potrivit art. 6 alin 4 din HG 996/2008 în situaţia în care spaţiul destinat specificaţiei de la rubrica nr. 8 în avizul de însoţire este insuficient, emitentul întocmeşte o specificaţie-anexa similara rubricii nr. 8, pe care se înscrie în mod obligatoriu menţiunea "Specificaţie-anexa la avizul de însoţire, seria........... si nr. .... ", înscriindu-se seria avizului de însoţire pe care îl completează aceasta anexa. Totodată, pe avizul respectiv se înscrie în mod obligatoriu menţiunea "Specificaţie în anexa", iar în rubrica nr. 8 se cuprinde în mod obligatoriu întreaga cantitate încărcată pe mijlocul de transport, incluzându-se si cantitatea din specificaţia anexata.

Astfel având în vedere aceste consideraţii, întocmirea unui nou aviz nu era necesară.

b. În ceea ce priveşte fapta petentei S.C ……. S.R.L de a expedia sau de a transporta  materiale lemnoase fără provenienţă legală, instanţa reţine acelaşi considerente ca şi la punctul a din prezenta hotărâre, singurul exemplar al avizului care poate face dovada provenienţei legale este numai exemplarul nr.1 al avizului secundar.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată , celor doi contravenienţi instanţa apreciază că în cauză, faţă de gravitatea faptei, nu se impune înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului, amenda aplicată de agenţii constatatori  fiind just şi corect individualizată.

În privinţa sancţiunii complementare a confiscării instanţa reţine că potrivit art. 5 din OG 2/2001 sunt supuse confiscării bunurile  destinate ori folosite la savarsirea contraventiilor. Este evident că materialul lemnos transportat fără aviz întocmit legal se încadrează îăn acesată categorie. Trebuie reţinut că art. 19 alin 1 din legea 171/2010 instituie obligativitatea aplicării măsurii confiscării materialului lemnos în cazul în care se constată că acestea  nu corespund din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ ori din punctul de vedere al speciei cu datele înscrise în avizul de însoţire.

Confiscarea bunurilor consta in trecerea silita si gratuita in proprietatea privata a statului a bunurilor ce au legatura cu savarsirea contraventiei, o astfel de măsură fiind în  concordanta şi cu dispoziţiile constituţionale, potrivit cărora proprietatea privata poate constitui obiectul unor masuri restrictive, cum sunt cele care vizează bunurile folosite sau rezultate din săvârşirea unor infracţiuni ori contravenţii;

 In acest sens este, exemplificativă este  şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care în mai multe decizii având ca obiect constituţionalitatea măsurii confiscării bunurilor unor terţi (Decizia Curţii Constituţionale nr. 105 din 11 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2003; Decizia 685 din 10 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala Publicat in Monitorul Oficial 931 din 16 noiembrie 2006 (M. Of. 931/2006) a constata că garantarea dreptului de proprietate, precum si desfăşurarea libera a unei activităţi comerciale implica respectarea de către toţi comercianţii a obligaţiilor ce le revin in aceasta calitate; textele constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza finala si alin. (9), care cuprind prevederi referitoare la protecţia proprietarii private si limitele acestui drept, demonstrează ca însăşi Constituţia exclude protecţia bunurilor folosite la săvârşirea unor fapte ilicite sau dobândite prin asemenea fapte. Faptul ca bunurile confiscate nu aparţin contravenientului, ci unei terţe persoane, in speţa societăţii de leasing, nu poate atrage ineficienta acestei masuri sancţionatorii. Pe de o parte, Constituţia prevede in art. 44 alin. (9) ca "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai in condiţiile legii", fără a distinge după calitatea de proprietar sau detentor precar a contravenientului. O alta interpretare ar conduce la posibilitatea eludării cu uşurinţa a dispoziţiilor legale, deoarece de fiecare data contravenientul s-ar putea apăra invocând faptul ca este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicita de transport ar putea continua.

Instanţa are în vedere că aplicarea acestei sancţiuni nu contravine nici  Articolul 1 din Protocol 1 al Convenţiei EDO, care prevede posibilitatea privării unui titular de dreptul de proprietate, privare supusa însă unor condiţii: privarea sa fie prevăzuta de lege adică de normele interne aplicabile in materie, sa fie impusa de o cauza de utilitate publica sa fie conforma cu principiile generale ale dreptului internaţional orice limitare trebuie sa fie proporţionala cu scopul avut in vedere prin instituirea ei

Analizând aceste condiţii în cauza dedusă judecăţii, instanţa le apreciază ca îndeplinite, astfel încât aplicarea sancţiunii  nu încalcă nici dispoziţiile legislaţiei Europene. Sancţiunea confiscării este prevăzuta de lege , art. 19 alin 1 din Legea 171/2010, noţiunea de utilitate publică astfel cum a fost dezvoltată jurisprudenţial de Curtea EDO - este amplă chiar prin natura ei, noţiunea de ordine publica s-a extins si la aceea de morala publica( or săvârşirea contravenţiei încalcă morala)., iar având în vedere scopul urmărit prin instituirea acestei norme (protejarea defrişărilor ilegale, evaziunea fiscală, fenomene de mare amploare în prezent şi cu consecinţe deosebit de grave), instanţa apreciază că există proporţionalitate între sancţiune şi scopul  urmărit.

Pentru considerentele enunţate, instanţa  va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţionlă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul ……., în contradictoriu cu intimatul …..

Menţine ca legal şi temeinic procesul verbal de contravenţie seria CCS nr………………07.2013.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Oradea.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.01.2014.

PREŞEDINTE, GREFIER,